Potrivit art.147 din Legea nr.64/1995, dispoziţiile legii reorganizării judiciare şi falimentului se completează cu cele ale codului de procedură civilă în măsura compatibilităţii lor.
Dispoziţiile legale de drept comun referitoare la suspendarea judecăţii şi la perimare nu îşi găsesc aplicarea după deschiderea procedurii speciale reglementate de Legea nr.64/1995.
NI, administrator social al debitorului SC S SA Tg. Jiu, a formulat cerere prin care a solicitat să se constate perimarea dosarului nr.LJ/ 204/2001 precum şi nulitatea absolută a actelor de procedură ulterioare datei de 17 mai 2002.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin încheierea din 16 noiembrie 2001 s-a dispus suspendarea cauzei în baza art. 1551 C.pr. civ., încheiere rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, iar cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată de SC S SA Hunedoara la data de 30 septembrie 2002, deci, la mai mult de 6 luni de la luarea măsurii.
Luând în discuţie această cerere de perimare, Tribunalul Gorj, prin judecător-sindic, a respins cererea, prin sentinţa nr. 998 din 14 octombrie 2005, pronunţată în dosarul nr.204/LJ/2001.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs NI, administrator social al debitorului SC S SA Tîrgu Jiu, criticând-o ca netemeinică şi nelegală.
Recurentul susţine că a solicitat instanţei să aplice dispoziţiile art.248 cod procedură civilă dar instanţa a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale indicate.
Mai arată că a solicitat judecătorului-sindic să acorde un termen şi să dispună citarea părţilor dar şi redactarea unei dări de seamă cu toate actele perimate iar judecătorul-sindic nu a încuviinţat nici una din aceste cereri.
Recurentul mai invocă faptul că motivele reţinute de judecătorul-sindic, potrivit cărora împotriva aceluiaşi debitor s-a mai înregistrat încă un dosar, cu nr. 53/LJ/2002, nu au nici o relevanţă câtă vreme nu s-a dispus repunerea pe rol a dosarului 204/LJ/2001 şi la acesta nu s-a conexat dosarul nr. 53/LJ/2002 şi mai mult decât atât, cererea de deschidere a procedurii a fost soluţionată abia la 29.08.2003.
Cu ocazia cuvântului pe fond, recurentul, prin apărător, a invocat un nou motiv de recurs de ordine publică şi anume faptul că mandatul administratorului judiciar a expirat încât toate actele de administrare făcute de acesta sunt nule.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Curtea constată că la data de 2.07.2001 creditorul SC S SA Hunedoara a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei debitorului SC S SA Tg.Jiu. La data de 16.11.2001, cauza a fost suspendată, în temeiul art.1551 cod procedură civilă, deoarece reclamanta creditoare nu a comunicat sediul social al debitorului în vederea citării.
Deşi cererea de repunere a cauzei pe rol s-a făcut la 30.09.2002, după mai mult de 6 luni de la data suspendării, prin încheierea din 4 decembrie 2002, judecătorul-sindic a judecat cauza pe fond şi a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului. Debitorul, prin administratorul său nu a invocat perimarea până la această dată şi nici instanţa nu a invocat din oficiu această excepţie. Ca urmare, nu s-a constatat, în condiţiile art. 252 cod procedură civilă, că a operat perimarea iar după pronunţarea pe fond, nu se mai poate invoca că aceasta a operat, deoarece art.252 alin.3 prevede că perimarea nu poate fi invocată pentru prima dată în căile de atac. Excepţia de perimare, fiind o excepţie cu caracter dirimant, ce împiedică judecata pe fond, nu mai poate fi invocată după ce judecătorul s-a pronunţat asupra cauzei.
Ca atare, procedura insolvenţei s-a deschis iar toate actele de procedură ce au urmat sunt valabile.
Recurentul, în calitate de administrator social al debitorului, confundă perimarea cererii de chemare în judecată sau a unei căi de atac cu perimarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului. Această procedură este o procedură de silită colectivă complexă, care presupune o fază extrajudiciară ce se desfăşoară de administratorul / lichidatorul judiciar care se întrepătrunde cu o procedură judiciară în care judecătorul-sindic intervine atunci când pentru luarea anumitor măsuri este nevoie de intervenţia instanţei. Procedura de executare concursuală nu este susceptibilă de suspendare, odată deschisă şi în consecinţă nu poate opera nici perimarea acesteia. Perimarea putea opera numai până la data deschiderii procedurii pentru cererea introductivă dar aceasta trebuia constatată în condiţiile descrise mai sus.
Administratorul social al debitorului a solicitat să se constate perimarea dosarului şi nulitatea tuturor actelor îndeplinire în cadrul procedurii concursuale, deci perimarea procedurii, cerere dealtfel inadmisibilă, pentru motivele arătate.
Nu sunt fondate nici criticile privind citarea părţilor deoarece judecătorul-sindic a dispus citarea părţilor în vederea judecăţii cererii de constatare a perimării, citare care este obligatorie, iar în privinţa dării de seamă, aceasta se află la fila 332 din dosarul de fond. În ce priveşte dosarul nr. LJ/53/2002 în care s-a înregistrat o altă cerere de deschidere a procedurii de către un alt creditor, acesta nu interesează din punctul de vedere al perimării.
Faţă de considerentele arătate, Curtea apreciază că judecătorul-sindic a aplicat corect dispoziţiile procedurale, pronunţând o soluţie temeinică şi legală, dar pentru considerentele expuse mai sus, care se vor substitui considerentelor instanţei de fond.
