Prin Decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009 s-a hotărât că proiectul „montaj utilaj tehnologic în grupul de cogenerare de la Complex A.L.-Bazine de înot şi agrement” nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Această decizie nu poate fi asimilată cu documentul prevăzut de art. 8 alin. 1 lit. e din Ordinul MMDD 1798/2007, necesar a fi depus în documentaţia pentru emiterea autorizaţiei de mediu, întrucât acesta vizează condiţiile impuse prin acordul de mediu, or acord de mediu anterior nu a fost emis în cauză.
Ca atare, legătură cu emiterea autorizaţiei de mediu, în sensul art. 8 din Ordinul MMDD 1798/2007 şi implicit art. 4 din Legea 554/2004, ar fi avut acordul de mediu emis pentru construirea staţiei de cogenerare aferentă Complexului A.L. – Bazine de înot şi agrement, respectiv decizia etapei de încadrare ce ar fi precedat acest acord şi procesul-verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
În consecinţă, decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009, vizând montajul utilajului tehnologic, nu este un act care aibă legătură de cauzalitate cu emiterea autorizaţiei de mediu.
Secţia de administrativ şi fiscal – Decizia nr. 3131/16 noiembrie 2011
În cadrul litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara având ca obiect anularea autorizaţiei de mediu nr. HD 329 din 3.12.2009 formulată de reclamanţii L.S.V., L.L.O., C.G., C.B.C., A.A., B.V., P.E.R., P.E. în contradictoriu cu Agenţia pentru Protecţia Mediului H., intervenientul accesoriu Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu C.N. au invocat:
– excepţia de nelegalitate a deciziei etapei de încadrare cu nr. 8615/ACC/30.09.2009 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului H. cu privire la obiectivul Staţie de Cogenerare – C.A. Land – bazine de înot şi agrement din localitatea D.
În motivarea excepţiei de nelegalitate s-a arătat că de actul administrativ sus menţionat depinde soluţionarea litigiului de fond întrucât la data emiterii autorizaţiei de mediu nu era emis acord de mediu, obligatoriu potrivit HG nr. 445/2009.
Conform acestui act normativ proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului. Proiectul în discuţie se încadrează în anexa 2 a HG nr. 445/2009 şi prin urmare trebuia încadrat de Agenţia pentru Protecţia Mediului H. ca având un impact asupra mediului şi era necesară emiterea acordului de mediu.
Mai mult pentru a lua decizia nr. 8615/ACC/2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului H. nu a consultat Comisia de analiză tehnică, obligaţie pe care o are conform art. 7 alin. 2 din HG nr.445/2009.
Prin întâmpinare Agenţia pentru Protecţia Mediului H. a solicitat respingerea excepţiei ca nefondată întrucât analiza impactului asupra mediului se efectuează la data solicitării acordului de mediu, acord ce nu a fost solicitat pentru investiţia realizare Complex A.L. ce cuprinde şi staţia de cogenerare, proiect ce a început în anul 2006. Mai mult, Agenţia pentru Protecţia Mediului H. nu ar fi putut încadra documentaţia pentru „Montaj utilaj tehnologic în grupul staţia de cogenerare Investiţia Complex A.L. în anexa nr. 2 pct. 3 lit.”a” din HG nr. 445/2009 întrucât conform legii evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţii au fost demarate sau proiectele au fost realizate.
În acest caz (construcţia fiind executată fără acord de mediu), activitatea se autorizează în baza verificării făcute în teren, a ceea ce există şi a documentaţiei din care să rezulte că activitatea se desfăşoară în condiţiile prevăzute de lege. În situaţia în care nu se respectă măsurile dispuse prin autorizaţia de mediu se demarează procedura prev. de OUG nr. 195/2005.
Prin sentinţa nr.1302/CA/2011 tribunalul a respins excepţia de nelegalitate a Deciziei etapei de încadrare nr. 8615/ACC/30.09.2009 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara cu privire la obiectivul Staţie de Cogenerare –Complex A.L., introdusă de Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut în esenţă că actul prin care s-a decis că proiectul „montaj utilaj tehnologic în grupul de cogenerare” nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului nu are legătură cu emiterea autorizaţiei de mediu nr. 329 din 3.12.2009 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara pentru staţia de cogenerare – Complex A.L. Bazine de înot şi agrement din localitatea D., a căreia anulare se solicită în dosarul de fond.
Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat recurs reclamanţii L.S.V., L.L.O., C.G., C.B.C., A.A., P.E.R., P.E. şi intervenienta Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
În expunerea motivelor reclamanţii au arătat că decizia 8615/2009 are strânsă legătură cu emiterea autorizaţiei de mediu nr. 329/03.12.2009 atacată pe fondul litigiului întrucât, pe de o parte, aceasta se regăseşte la poziţia 9 din opisul depus de APM H. cu actele care au stat la baza emiterii autorizaţiei de mediu, iar pe de altă parte în conţinutul său s-a stabilit că proiectul propus nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi nu are nevoie de eliberarea unui acord de mediu pentru că nu se află listat în Anexa 1 sau 2 din HG nr.445/2009.
În recursul său intervenienta Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu a arătat că actul cu privire la care s-a invocat excepţia de nelegalitate este un act administrativ în sensul Legii nr.554/2004, iar soluţionarea pe fond a litigiului depinde de constatarea legalităţii/nelegalităţii deciziei etapei de încadrare. Susţine că instanţa de fond s-a raportat sumar şi superficial la definiţiile acordului de mediu şi aprobării de dezvoltare cuprinse în HG nr.445/2009 ignorând astfel cadrul legal mai amplu al protecţiei mediului care vizează procedurile de emitere şi efectele produse de acordul de mediu şi autorizaţia de mediu.
Intervenienta a apreciat că aspectul esenţial ignorat de instanţa de fond este acela că efectele juridice ale acordului de mediu se extind peste momentul emiterii autorizaţiei de construcţie. În atare situaţie, efectele juridice ale acordului de mediu fiind într-o legătură aşa de strânsă cu procedura de emitere a autorizaţie de mediu, este evident că dacă acordul de mediu sau decizia că pentru un proiect nu este necesar un acord de mediu este nelegală, aceasta se repercutează asupra legalităţii autorizaţiei de mediu.
Intimaţii APM H. şi Municipiul D. prin Primar au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursurilor ca neîntemeiate.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate dar şi al dispoziţiilor art. 304 indice 1 din curtea constată că acestea sunt neîntemeiate şi urmează să fie respinse pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea în contencios administrativ exercitată în dosarul nr 1216/97/2010 al Tribunalului Hunedoara s-a solicitat anularea autorizaţiei de mediu nr. 329 din 3.12.2009 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului H. pentru Staţia de cogenerare – Complex A.L. – Bazine de înot şi agrement din localitatea D. Activitatea autorizată prin această autorizaţie o reprezintă producţia de energie electrică şi termică în cogenerare.
Excepţia de nelegalitate invocată în acest dosar şi înregistrată ulterior în dosar nr. 1216/97/2010* vizează decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009 prin care s-a decis că proiectul „montaj utilaj tehnologic în grupul de cogenerare de la Complex A.L. Bazine de înot şi agrement” nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Chestiunea ce se impune a fi lămurită în prezentul litigiu este aceea a legăturii de cauzalitate dintre decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009 şi autorizaţia de mediu nr. 329 din 3.12.2009.
Potrivit art. 2 pct. 3 din OUG nr.195/2005 acordul de mediu este actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul din punctul de vedere al protecţiei mediului. Acesta trebuia emis potrivit Ordinului nr. 860/din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (abrogat din 27 aprilie 2010 prin Ordin comun emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor Nr. 135 din 10 februarie 2010, Ministerul Administraţiei şi Internelor Nr. 76 din 24 martie 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nr. 84 din 6 aprilie 2010, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Nr. 1.284 din 14 aprilie 2010) şi însoţeşte orice demers constructiv.
Potrivit art. 12 alin. 1 din OUG nr.195/2005 şi art. 52 alin. 1 din Ordinul 860/2002 înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor aferente activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obţinut acord de mediu/acord integrat de mediu, titularii sunt obligaţi să depună solicitarea şi să obţină autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.
Autorizaţia de mediu este, potrivit art. 2 pct. 9 din OUG nr.195/2005, act tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau a unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în funcţiune şi se emite în baza Ordinului nr. 1.798/din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.
Ca atare, din punct de vedere cronologic primul demers presupune obţinerea acordului de mediu, în faza de proiect, executarea construcţiei pe baza autorizaţiei de construcţie, iar după finalizarea acesteia dar înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor aferente activităţilor este necesară obţinerea autorizaţiei de mediu.
Aşa fiind, în mod necesar există o legătură evidentă între acordul de mediu şi autorizaţia de mediu şi este adevărat că, aşa cum susţine intervenienta recurentă, efectele juridice ale acordului de mediu se extind peste momentul emiterii autorizaţiei de construcţie.
Ceea ce este esenţial însă este ca autorizaţia de mediu să privească acelaşi obiectiv pentru construcţia căruia a fost solicitat acordul de mediu.
În speţă, aşa cum arată dealtfel şi pârâta APM Hunedoara, evaluarea impactului asupra mediului şi implicit, emiterea acordului de mediu, trebuia realizată înainte de emiterea autorizaţiei de construcţie pentru staţia de cogenerare, faţă de specificul activităţii şi prevederile din Anexa 2 pct. 3 lit. a din HG nr.445/2009. Chestiunea legată de împrejurarea că staţia de cogenerare nu ar fi fost construită pe baza autorizaţiei de construcţie nr. 522/2006 excede cadrului procesual specific prezentei cauze, fiind ridicată doar prin concluziile orale din 09.11.2011 şi apoi prin cele scrise depuse de recurenţii reclamanţi în recurs.
Montajul utilajului tehnologic s-a realizat după finalizarea lucrărilor de construcţie la grupul de cogenerare, iar această activitate nu se înscrie în cea pentru care este necesară emiterea unei autorizaţii de construcţie distincte, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr.50/1991. Ca atare nu se justifica nici o analiză separată a impactului asupra mediului şi implicit nici emiterea unui acord de mediu.
În acest context s-a emis decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009 prin care s-a decis că proiectul „montaj utilaj tehnologic în grupul de cogenerare de la Complex A.L. Bazine de înot şi agrement” nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Această decizie nu poate fi asimilată cu documentul prevăzut de art. 8 alin. 1 lit. e din Ordinul MMDD 1798/2007, necesar a fi depus în documentaţia pentru emiterea autorizaţiei de mediu, întrucât acesta vizează condiţiile impuse prin acordul de mediu, or acord de mediu anterior autorizaţiei de construcţie nr. 522/2006 (respectiv construirii staţiei de cogenerare) nu a fost emis în cauză.
Ca atare, legătură cu emiterea autorizaţiei de mediu, în sensul art. 8 din Ordinul MMDD 1798/2007 şi implicit art. 4 din Legea nr.554/2004, ar fi avut acordul de mediu emis pentru construirea staţiei de cogenerare aferentă Complexului A.L. – Bazine de înot şi agrement, respectiv decizia etapei de încadrare ce ar fi precedat acest acord şi procesul-verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
În consecinţă, aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, decizia nr. 8615/ACC/30.09.2009, vizând montajul utilajului tehnologic, nu este un act care aibă legătură de cauzalitate cu emiterea autorizaţiei de mediu, faptul că a fost enumerată de APM H. între actele depuse cu opis la dosar nefiind un argument suficient în acest caz, motiv pentru care soluţia de respingere a excepţiei apare ca fiind legală.
Ca atare, potrivit art. 312 din Codul de procedură civilă au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamanţi.
1
