Executare silită imobiliară. Acordul intimatei proprietare pentru vânzarea imobilelor. Cerinţe legale.


Potrivit Legii 31/1990 numai Adunarea Generală a Acţionarilor îşi poate da acordul cu privire la vânzarea la licitaţie a imobilelor aparţinând societăţii comerciale.

Secţia Comercială, decizia nr. 263 din 28 ianuarie 1998 (dosar nr. 2505/1997).

Tribunalul a respins ca nefondată contestaţia la formulată de contestatoarea Societatea Comercială “LEGUME-FRUCTE” S.A. prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal emis de intimata BANCA AGRICOLĂ S.A. prin care s-a dispus vânzarea la licitaţie a unui imobil, proprietatea contestatoarei.

Tribunalul a reţinut că în baza titlului executor, respectiv sentinţa civilă a Tribunalului, creditoarea BANCA AGRICOLĂ S.A. s-a adresat executorilor judecătoreşti ai Tribunalului, care au procedat la sechestrarea unor bunuri ale debitoarei contestatoare, care au fost adjudecate de intimaţi.

Contestatoarea a declarat apel, soluţionat de Curtea de Apel prin admiterea acestuia, în sensul că a fost schimbată sentinţa tribunalului, şi s-a admis contestaţia la executare.

Instanţa de apel a reţinut că execuţia silită imobiliară pentru imobilele înscrise în cartea funciară nu s-a realizat conform art. 132, 135-213, 220-221 din Legea nr. LX/1881, aşa încât procesele-verbale de vânzare la licitaţie sunt lovite de nulitate.

Mai mult, în cauză nu sunt aplicabile nici dispoziţiile Decretului nr. 221/1960 ce a fost abrogat prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1995, întrucât BANCA AGRICOLĂ nu este organizaţie socialistă.

în recursul declarat, recurenta creditoare BANCA AGRICOLĂ S.A. a considerat nelegală hotărârea instanţei de apel, întrucât la data vânzării la licitaţie a imobilelor intimatei contestatoare era în vigoare Decretul nr. 221/1960 şi greşit sa reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. LX/1881, deoarece debitoarea contestatoare a fost de acord cu vânzarea imobilelor şi în această situaţie a avut loc o executare prin acord şi nu o executare silită. în acest sens sunt invocate scrisoarea din care rezultă acceptarea tacită a debitoarei şi procesul-verbal semnat de reprezentanţii legali ai contestatoarei.

Recursul nu este fondat.

Curtea de Apel a interpretat în mod judicios probele cu privire la împrejurarea că intimata-contestatoare nu şi-a dat acordul pentru vânzarea la licitaţie a imobilelor, acest acord putând fi dat conform Legii nr. 31/1990 numai de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Astfel, acordul tacit sau semnarea procesului-verbal de directorul şi contabilul şef al intimatei nu produc efecte juridice în cauză. Ca urmare, trebuiau respectate dispoziţiile legale privind executarea silită imobiliară nefiind dovedit acordul intimatei pentru vânzarea imobilelor.

în consecinţă, recursul a fost respins.