EXECUTARE SILITĂ. POPRIRE. CONTESTATIE LA EXECUTARE. DAUNE COMINATORII NETRANSFORMATE ÎN DAUNE COMPENSATORII. CONSECINŢE


Potrivit art. 1075 C. civ., orice obligaţie de a face sau a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului.

însă, atât timp cât daunele cominatorii nu au fost transformate în daune compensatorii, hotărârea nu este susceptibilă de executare, deoarece cuantumul lor nu se determină automat printr-un simplu calcul matematic, ci pe calea dreptului comun, privitor la răspunderea civilă, despăgubirile reprezentând prejudiciul efectiv cauzat creditorului, prin întârzierea executării obligaţiei, în condiţiile art. 1086 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 2.662/17.11.1999, pronunţată în dosarul nr. 2.859/ 1999, Judecătoria Slobozia a admis cererea reclamantei S.C. T.” Ialomiţa împotriva pârâtei S.C. “I.” – S.R.L. Slobozia, şi în contradictoriu cu terţul poprit B.R.D. – Sucursala Ialomiţa a respins contestaţia la formulată de pârâta S.C. “I.” – S.R.L. Slobozia, a validat poprirea asupra contului pârâtei deschis la terţul poprit până la concurenţa sumei de 303.800.000 lei şi a obligat pârâta către reclamantă la plata sumei de 823.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Slobozia a reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3131/28.11.1997, definitivă prin decizia nr. 587/1998 a Curţii de Apel Bucureşti, Judecătoria Slobozia a obligat pârâta S.C. “I.” – S.R.L. către reclamanata S.C. “T.” – S.A. la daune cominatorii constând în

plata unei sume de 350.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data introducerii cererii -14.01.1997 – şi până la eliberarea efectivă a suprafeţei de 3.000 m.p.

Prin ordonanţa din 21.06.1999, Judecătoria Slobozia a înfiinţat poprire asupra contului pârâtei, până la concurenţa sumei de 303.800.000 lei.

Pârâta a depus şi ea copia sentinţei 1928/7.10.1998 a Judecătoriei Slobozia, nedefinitivă prin care reclamanta era obligată să încheie cu pârâta un contract de vânzare-cumpărare asupra suprafeţei de 3.000 m.p., în caz contrar urmând să fie obligată la daune cominatorii pe zi de întârziere de 400.000 lei.

Faţă de probele cu înscrisuri şi titlurile invocate, tribunalul a admis cererea formulată de S.C. “T”, a validat poprirea, respingând contestaţia la executare formulată de pârâtă, cu motivarea că nu s-a formulat contestaţie la titlu sau la vreunul din actele de executare, potrivit art. 400 C. pr. civ.

Prin decizia civilă nr. 306 A/16.05.2000, pronunţată în dosarul 468/2000, Tribunalul Ialomiţa a admis apelul declarat de apelanta-debitoare S.C. “I.” – S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2662/17.11.1999, a schimbat în tot sentinţa, în sensul că a admis contestaţia la poprire formulată de S.C. “I.” – S.R.L. şi a invalidat poprirea dispusă prin ordonanţa din 21.06.1999.

în termen legal, potrivit art. 301 -303 C. pr. civ., împotriva deciziei nr. 306/A/ 2000 a formulat recurs, motivat şi legal timbrat, reclamanta-creditoare S.C. T” Ialomiţa – S.A.

în motivarea recursului se arată că hotărârea este netemeinică şi nelegală, deoarece instanţa a interpretat greşit dispoziţiile legale şi a reţinut că atâta timp cât daunele cominatorii nu au fost transformate în daune compensatorii sentinţa nu este susceptibilă de executare.

Susţine că terenul a fost eliberat efectiv de intimata-pârâtă la 16.10.1999, aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat între părţi, calculul matematic este simplu şi trebuia validată poprirea.

în drept sunt invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., art. 1832 C. civ., art. 379 C. pr. civ. şi art. 274 C. pr. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că, critica formulată este neîntemeiată, iar recursul nefondat, pentru considerentele de fapt şi de drept ce se vor arăta în cuprinsul prezentei motivări.

în mod corect tribunalul a reţinut că, atâta timp cât daunele cominatorii din sentinţa nr. 3.131/1997, au fost transformate în daune compensatorii, sentinţa nu poate fi executată, deoarece numai după regulile de drept comun se pot stabili daunele compensatorii.

Susţinerea recurentei că un simplu calcul matematic putea să determine daunele compensatorii este eronată, deoarece daunele cominatorii sunt un mijloc de constrângere al debitorului, iar pe calea dreptului comun, recurenta, prin transformarea în daune compensatorii, trebuie să dovedească prejudiciul efectiv cauzat de debitorul său.

Invocarea art. 1832 din C. civ. nu are incidenţă în prezenta cauză, iar art. 379 C. pr. civ. nu vine decât să confirme că, creanţa trebuie să fie lichidă, certă, iar lichiditatea şi certitudinea creanţei invocate nu pot fi stabilite decât prin transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, dovedite efectiv.

Faţă de cele reţinute, neexistând nici un motiv din cele prevăzute de art. 304 C. pr. civ. şi nici motive de ordine publică, prevăzute de art. 306 acelaşi cod, Curtea va respinge recursul, ca nefondat. (Judecator Decebal Taragan)

(Secţia comercială, decizia nr. 724/2000)