TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VI A COMERCIALA
DECIZIA COMERCIALA NR …..
Sedinta publica de la:
Tribunalul compus din:
PRESEDINTE CORNEA ADINA
JUDECATOR ANDREI LAURA
JUDECATOR RADU MIHAELA LAURA
GREFIER BORNAZ BEATRICE
Pe rol soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta X împotriva sentintei civile nr.10029/01.09.2008 pronunţată de Judecatoria Sector 1 Bucuresti în dosarul nr. 8824/299/2008, în contradictoriu cu intimatul Y având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns intimatul personal si asistat de avocat Raizi Emanoil cu delegatie la dosar, lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de şedinţă după care nemaifiind cereri de solutionat sau probe de administrat, Tribunalul constata cauza in stare de judecată si acordă părtilor cuvantul în calea de atac promovată.
Intimatul prin apărător având cuvântul solicita respingerea recursului ca nefondat, mentinerea sentintei civile atacată ca legală si temeinică, cu cheltuieli de judecată, avand în vedere ca nu intimatul reclamant era obligat să facă demersurile necesare obtinerii autorizatiei de constructie, ci această obligatie era în sarcina societatii recurente, care trebuia să obtină autorizatia până la data de 14.04.2008.
Tribunalul, constata dezbaterile încheiate si retine recursul spre solutionare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, sub nr.8824/299/2008, reclamantul Y a solicitat instanţei obligarea pârâtei X la plata sumelor de 3.500 RON reprezentând contravaloare avans achitat, 3.500 RON cu titlu de despăgubiri cuprinse în clauza penală inserată în contract, 5.000 RON cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloare materiale de construcţie deteriorate, 500 RON reprezentând contravaloare amenzi plătite şi daune morale de 6.000 RON, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâta un contract de prestări servicii prin care aceasta din urmă s-a obligat să obţină autorizaţia de construcţie şi să execute o serie de lucrări specifice de construcţie.
Reclamantul a mai arătat că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau, ceea ce a condus la deteriorarea materialelor de construcţie achiziţionate în vederea efectuării lucrărilor de către pârâtă şi la aplicarea unei amenzi de către Poliţia Comunitară, din cauza efectuării lucrărilor fără autorizaţie de construcţie.
În drept, reclamantul nu şi-a precizat cererea.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că prin contractul încheiat cu reclamanta nu s-a obligat la obţinerea autorizaţiei de construcţie, iar lucrările efectuate fără autorizaţie nu au nici o legătură cu clauzele contractuale încheiate.
Prin sentinţa civilă nr.10029/01.09.2008 a fost admisă în parte cererea, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 7.000 RON; au fost respinse capetele de cerere având ca obiect acordarea de daune materiale şi morale ca neîntemeiate şi a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.605 RON.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că la data de 12.01.2008 părţile au încheiat contractul de prestări servicii nr.7, din partea pârâtei contractul fiind semnat de reprezentanţii acesteia, director Dragoş Teodor şi director tehnic Teodor Teodor.
În copia de pe exemplarul aflat în posesia reclamantului, apărea inserată următoarea clauză: „în caz eventual că nu se obţine autorizaţia mă oblig să dau banii dublu înapoi”, la sfârşitul acestor menţiuni figurând o semnătură identică cu cea executată de directorul tehnic Teodor Teodor la sfârşitul contractului.
În copia de pe exemplarul aflat în posesia pârâtei, comunicat instanţei odată cu întâmpinarea, clauza mai sus expusă nu se regăsea în conţinutul contractului.
Sesizând această neconcordanţă cu ocazia deliberării, instanţa, la data de 30.06.2008, a dispus repunerea pe rol, obligând părţile să înfăţişeze instanţei exemplarele originale aflate în posesia fiecăruia.
La termenul de judecată din 01.09.2008 reclamantul personal a prezentat instanţei exemplarul original aflat în posesia sa, instanţa procedând la compararea acestuia cu copia depusă de reclamant la dosar, rezultatul acestor verificări regăsindu-se consemnat în practicaua prezentei sentinţe.
La rândul său, pârâta a transmis instanţei exemplarul original al contractului (fila 22 dosar), însoţit de precizările cuprinse în înscrisul de la fila 21. Studiind conţinutul exemplarului original transmis instanţei de către pârât, instanţa constată că menţiunile mai sus citate, care apar în exemplarul original prezentat instanţei de către reclamant, nu se regăsesc în exemplarul pârâtei.
Explicaţia acestor neconcordanţe se regăseşte în precizările depuse la obiectul cauzei de către pârât.
Potrivit acestora, adăugarea menţiunilor precizate s-ar fi realizat de către directorul tehnic Teodor Teodor în urma insistenţelor reclamantului.
Coroborând conţinutul exemplarului original prezentat în instanţă de către reclamant cu precizările depuse de pârâtă, rezultă că modificarea contractului prin includerea menţiunilor precizate s-a făcut de către directorul tehnic Teodor Teodor, una din persoanele care a semnat iniţial contractul, la solicitarea reclamantului.
Procedând în aceeaşi manieră pârâta a înţeles să modifice clauzele contractuale iniţiale, realizându-se astfel acordul părţilor asupra modificării.
Chiar dacă, în precizările depuse, numitul Teodor Teodor arată că această modificare a fost înscrisă la insistenţele reclamantului, instanţa nu poate reţine această împrejurare, de altfel neprobată, ca o cauză de doi sau de violenţă, care sa atragă incidenţa nulităţii relative a respectivei clauze. Pretinsele insistenţe ale reclamantului care tindeau spre modificarea contractului puteau fi refuzate de pârâtă, prin reprezentanţii săi legali, nici o dispoziţie legală neobligându-i să cadă de acord în privinţa inserării unor clauze neprevăzute în contractul iniţial.
Procedând la înscrierea menţiunilor în exemplarul original al reclamantului, pârâta şi-a dat acordul pentru modificarea contractului iniţial, clauza modificatoare fiind semnată de o persoană care putea să reprezinte interesele societăţii pârâte, de vreme ce a avut împuternicirea de a semna chiar contractul iniţial.
Potrivit dispoziţiilor art.969 C.civ executarea obligaţiilor contractuale de către părţi este obligatorie.
Din conţinutul art.1 al contractului de prestări servicii nr.7/12.01.2008 rezultă fără echivoc faptul că pârâta s-a obligat să obţină autorizaţie de construcţie pentru extinderea magaziei şi schimbarea destinaţiei acesteia în şi baie. Din această perspectivă, susţinerile pârâtei conform cărora nu s-ar fi obligat să obţină autorizaţie sunt nereale.
În ceea ce priveşte documentaţia incompletă pentru obţinerea autorizaţiei de construcţiei, împrejurare care reiese din conţinutul adresei nr.E 10482/21.04.2008, nu se desprinde din cuprinsul respectivei adrese faptul că demersurile pentru obţinerea autorizaţiei ar fi fost întreprinse de către pârâtă, Serviciul Autorizaţii de Construire şi reglementări Urbanistice din cadrul Primăriei Sector 1 răspunzând reclamantului ca urmare a cererii acestuia înregistrată la Primăriei Sector 1 sub nr. 10482/20.03.2008.
Coroborând aceste informaţii, instanţa a reţinut că nu există nici o dovadă că pârâta ar fi făcut vreun demers, fie personal, fie în numele reclamantului, pentru obţinerea autorizaţiei, ceea ce echivalează cu nerespectarea obligaţiei contractuale asumate.
Constatând că pârâta nu şi-a îndeplinit nici una din obligaţiile contractuale, în temeiul art.969, art.1066 şi art.1068 C.civ, a obligat-o să plătească reclamantului contravaloarea clauzei penale înscrisă la momentul realizării acordului de voinţă în privinţa modificării contractului, respectiv 7.000 RON.
În privinţa celorlalte pretenţii ale reclamantului instanţa a reţinut următoarele:
Deşi a solicitat contravaloarea materialelor de construcţii, reclamantul nu a dovedit achiziţionarea acestora şi deteriorarea lor.
Cu privire la obligarea pârâtei de a suporta contravaloarea amenzii aplicate reclamantului, amendă în cuantum de 5.000 RON, instanţa a reţinut că reclamantul a fost amendat pentru că a început lucrări de construcţie fără autorizaţie.
Cum din probele administrate rezultă că pârâtul nu a efectuat nici una din lucrările la care s-a obligat, înseamnă că astfel de lucrări au fost totuşi executate de către reclamant, în absenţa autorizaţiei de construcţie.
Respectarea dispoziţiilor legale incumbă tuturor persoanelor, inclusiv reclamantului, care nu trebuia să execute nici un fel de lucrări în absenţa autorizaţiei.
Pentru greşeala sa nu poate fi ţinută să răspundă pârâta.
În privinţa daunelor morale, instanţa a reţinut că reclamantul nu a probat prejudiciul moral pretins a fi suferit, din proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul său nerezultând elemente care să convingă referitor la această pretenţie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta X solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că la data de 12.01.2008 a încheiat contractul de prestări servicii nr.7/2008, cu menţiunea că dacă nu este eliberată autorizaţia de construcţie a cărei documentaţie a executat-o SC ACPCI-SRL, recurenta are obligaţia să achite dublul avansului acordat la încheierea contractului. Susţine recurenta că la data de 20.03.2008 a predat documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire pe numele intimatului la Primăria sector 1, Serviciul Urbanism, cu nr. de înregistrare 10482/20.03.2008, documentaţie alcătuită conform certificatului de urbanism nr.5308/528/ S 43586 din 18.12.2007. Documentaţia executată de SC X SRL consta din: PAC, Acord Inspectoratul de Construcţie al Municipiului Bucureşti, Aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, expertiză tehnică, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire, taxa pentru timbru de arhitectură. La data de 21.04.2008 Primăria Sector 1, Serviciul Autorizaţii de Construire, cu adresa nr.E10482 din 21.04.2008 a trimis intimatului specificarea de completare a documentaţiei depusă de către SC X-SRL pe numele Y, în care se arată că din documentaţia depusă lipseşte corelarea proiectului pentru autorizaţia de construire conform cerinţelor impuse prin certificatul de urbanism, menţionându-se că cererea va fi clasată dacă nu se completează integral documentaţia până la 15.05.2008.
Recurenta arată că nu a cunoscut această situaţie până la data de 5.06.2008 când a primit citaţia din dosarul 8824/299/2008. Deşi intimatul a primit din partea primăriei scrisoarea amintită, acesta nu i-a pus-o la dispoziţie în timp util, recurenta aflându-se în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile de completare a documentaţiei.
Intimatul a depus întâmpinare la data de 5.01.2009 solicitând respingerea recursului ca nefundat, arătând că în mod logic, conform înţelegerii menţionată în contract recurenta era obligată ca, în cazul în care nu se obţine autorizaţia de construire să returneze dublul avansului respectiv. Adresa primită de la primărie depăşeşte termenul din 15.04.2008 când lucrarea trebuia executată, iar recurenta a dat dovadă de rea credinţă în îndeplinirea obligaţiilor contractuale.
Analizând recursul promovat, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Între recurenta-pârâtă, în calitate de prestator servicii şi intimatul-reclamant, în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.7/2008.
Conform clauzelor acestui contract, acesta are ca obiect obţinerea autorizaţiei de construire pentru extindere magazie şi schimbare funcţiune din magazie în locuinţă şi baie. Părţile au înţeles să includă şi o clauză sancţionatorie, prestatorul de servicii obligându-se ca în cazul în care nu se obţine autorizaţia să restituie dublul sumei plătită de beneficiar, adică 3500 lei (reprezentând avansul).
Instanţa de fond a reţinut corect că pârâta-recurentă nu şi-a îndeplinit niciuna din obligaţiile asumate în baza contractului. Aşa cum argumentează şi instanţa de fond, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că pârâta-recurentă ar fi întreprins vreun demers pentru obţinerea autorizaţiei de construire, adresa emanată de la Primăria Sector 1 fiind adresată intimatului-reclamant, făcând referire la cererea pe care acesta a adresat-o Primăriei.
În orice situaţie, clauza penală amintită produce efecte juridice întrucât pârâta-recurentă nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi nu a probat existenţa vreunui caz exonerator de răspundere, astfel că în conformitate cu dispoziţiile art.312 Cpc, tribunalul va respinge recursul promovat ca nefondat.
În baza art.274 Cpc va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată datorate intimatului reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul formulat de recurenta X, împotriva sentinţei civile nr.10029/01.09.2008, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.8824/299/2008, în contradictoriu cu intimatul Y, ca nefondat.
Obligă recurenta la 700 lei cheltuieli de judecată intimatului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25.02.2009.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Judecător – Cornea Adina Andrei Laura Radu Mihaela Laura Bornaz Beatrice
Red.jud. R.M.L.
Dact.R.G./2 ex.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – dosar nr.8824/299/2008
Judecător fond – Amelia Farmathy
