R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ NR. 465
Şedinţa publică de la 19 martie 2009
JUDECĂTORUL SINDIC:
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.152/88/2009 reclamanta AVAS Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ….. atragerea răspunderii patrimoniale a acestuia pentru săvârşirea anumitor fapte prev. de Legea nr.85/2006.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că lichidatorul judiciar, în raportul său a indicat ca fiind vinovat de starea de a debitoarei pe fostul administrator …… care nu a coordonat corect activitatea debitoarei exercitând un management defectuos, nereuşind să treacă peste un blocaj financiar de aproximativ 2.500 lei, ajungând la datorii de peste 14.000 lei. Tot în raport se mai menţionează şi faptul că nu s-a mai găsit un stoc de marfă în valoare de 3.265 lei şi disponibil în bancă şi casierie în cuantum de 473 lei, constatându-se şi reţinerea de la salariaţi şi nevirarea CAS şi CASS.
Reclamanta a mai invocat şi faptul că pârâtul nu a predat actele contabile ale debitoarei, iar atunci când a intrat în incapacitate de plată a preferat să valorifice principalele active ale societăţii în interes propriu. Neachitarea obligaţiilor financiare ale societăţii, în condiţiile pasivităţii în procurarea de lichidităţi reprezintă un mijloc ruinător de a procura societăţii fonduri.
A mai susţinut reclamanta că fostul administrator a ascuns documentele contabile ale societăţii, fapt care rezultă din împrejurarea că acestea nu au fost puse la dispoziţia lichidatorului.
S-a mai arătat de asemenea că, o parte din creanţa AVAS reprezintă contribuţia personală a angajaţilor societăţii, în calitate de asiguraţi pe care potrivit art.55 din OUG nr.150/2002, pârâţii aveau obligaţia să o vireze lunar către fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aceste debite generând dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin neplata la termen a acestei contribuţii se apreciază că fostul administrator se face vinovat de utilizarea de mijloace ruinătoare pentru a-i procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi, faptă prev. de art.138 lit.f din Legea nr.85/2006.
Totodată, reclamanta a mai invocat faptul că pârâtul nu şi-a îndeplinit nici obligaţia stabilită de disp. art.32 al.1 din Legea nr.85/2006 conform cărora debitorul aflat în insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor legii speciale în termen de maxim 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă.
În drept, reclamanta a invocat prev. art.38 lit.c, d şi f , art.141 din Legea nr.85/2006, art.998, 1080, 1082 Cod civil, art.374 şi urm.Cod comercial, nu s-a prezentat la nici un termen de judecată deşi a fost legal citată şi nu a propus probatorii în susţinerea cererii de chemare în judecată.
Întrucât la data de 9.02.2009 aceeaşi reclamantă a formulat împotriva aceluiaşi pârât o cerere de chemare în judecată identică ce a constituit obiectul dosarului nr.278/88/2009, la termenul de judecată din 19.02.2009 s-a dispus conexarea la prezentul dosar.
Instanţa a dispus ataşarea la dosar a unor înscrisuri din dosarul de faliment privind pe debitoarea ……… nr.59/2007, respectiv sentinţa civilă nr.1038/COM/2007 al Tribunalului Tulcea, tabelul definitiv consolidat al creditorilor, rapoartele lichidatorului judiciar precum şi o serie de informaţii furnizate de ORC de pe lângă Tribunalul Tulcea.
Analizând actele dosarului, probatoriul administrat, judecătorul sindic reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.1038/COM/22.06.2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr.748/88/2007, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă simplificată prev. de Legea nr.85/2006, faţă de debitoarea SC “……. judeţul Tulcea.
Din analiza raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la starea de insolvenţă a debitoarei, din rapoartele de activitate periodice întocmite de lichidatorul desemnat în cauză – ……. Tulcea, rezultă că la data deschiderii procedurii insolvenţei, societatea debitoare avea ca administrator unic pe pârâtul ………
Din menţiunile aceluiaşi raport care a vizat activitatea debitoarei până în anul 2002 mai rezultă şi inexistenţa unui stoc de marfă de 2135 lei, a unui disponibil în bancă şi casierie de 473 lei, precum şi existenţa unor datorii către salariaţi constând în CAS şi CASS reţinute şi nevirate, lichidatorul judiciar concluzionând că starea de insolvenţă a debitoarei se datorează în principal manegementului defectuos al administratorului ……..
În cauză nu sunt întrunite condiţiile impuse de art.138 lit.c din Legea nr.85/2006 întrucât nu s-a indicat ce activitate a continuat în interes personal astfel încât aceasta să ducă în mod vădit la încetarea de plăţi. Ascunderea faţă de creditor a situaţiei patrimoniale a societăţii nu poate fi considerată o faptă care să îndeplinească cerinţa textului de lege, întrucât creditorii aveau posibilitatea ca singuri să ia cunoştinţă de situaţia societăţii pe diverse căi.
Totodată, faptul că pârâtul nu a predat lichidatorului judiciar o parte din documentele contabile ale societăţii, poate duce la naşterea unei prezumţii, în sensul că administratorul nu a ţinut contabilitatea, în conformitate cu legea, faptă prevăzută de art.138 al.1 lit.d din Legea nr.85/2006, fără a se putea stabili însă o legătură de cauzalitate între această faptă şi prejudicierea creditorilor, condiţie cerută de lege pentru a se putea stabili o răspundere a fostului administrator.
Potrivit art.138 al.1 lit.f din legea insolvenţei, răspunderea administratorului mai poate fi atrasă şi dacă acesta a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri , în scopul întârzierii încetării de plăţi.
Simpla neplată a contribuţiei la fondul naţional de asigurări de sănătate nu poate duce automat la concluzia că sumele de bani respective au fost folosite pentru activitatea curentă a societăţii, ceea ce a dus la incapacitate de plată, aşa cum susţine în mod neîntemeiat reclamanta.
Faţă de toate aceste considerente, întrucât nu au fost dovedite condiţiile impuse de lege pentru atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator, cererea formulată va fi respinsă ca nefondată.
““
1
