Evenimentul de forţă majoră exonerator de răspundere contractuală trebuia să fie absolut imprevizibil. Or, dacă imprevizibilitatca absolută a crizei economico-financiare este reţinută ca îndeplinită în cauză, condiţia insurmontabilităţii absolute nu poate fi considerată ca realizată.
Astfel, nu rezultă niciun demers efectuat de pârâtă în sensul diminuării, atât cât este uman posibil, a evenimentelor de forţă majoră (criza economico-financiară), simpla invocare a blocajului financiar constând în neîncasarea drepturilor băneşti de la toţi beneficiarii nefiind de natură a producc efecte exoneratorii.
Pe de altă parte, caracterul comcrcial al litigiului conferă caracter comercial debitorului şi, în consecinţă, spre deosebire de litigiul civil, unde debitorul era pasiv, consecinţă a absorbţiei insurmontabilităţii forţei majore de imprevizibilitatea absolută a acesteia (nu pot fi înlăturate efectele forţei majore, deoarece nu s-a putut prevedea un astfel de eveniment), în litigiul comcrcial trebuie să probeze faptul că a încercat să diminueze efectele forţei majore asupra raporturilor contractuale în derulare, participând deci la securitatea dinamică a circuitului comercial.
în consecinţă, pasivitatea pârâtei debitoare, corelată cu principiul securităţii dinamice a circuitului comercial, este de natură a susţine neexecutarea culpabilă a obligaţiei de plată a sumei de 664.005 lei reprezentând contravaloarea reparaţiei auto efectuate în executarea contractului de prestări servicii cu acest obiect, încheiat cu reclamanta, situaţie în carc, în temeiul art. 969 C. civ., pârâta a fost obligată la plata acesteia.
Sentinţa arbitrală nr. 100 din 5 mai 2009
