Cererea de autorizare a vânzării gajului constituit prin acţiuni nominative emise de către debitor este întemeiată când creditorul face dovada că acţiunile se află în posesia lui, transferul a fost înscris cu menţiunea „pentru cauză de garanţie” în registrul debitorului şi acesta din urmă nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a plăti la termen întreaga datorie, nefiind incidente dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 31/1990.
Secţia Comercială, decizia nr. 4677 din 17 decembrie 1998.
Reclamanta BANCA ROMÂNĂ DE COMERŢ EXTERIOR (BANCOREX) SA Bucureşti, a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea GENERAL CONSULTING AND PROCUREMENT SA Bucureşti, să se autorizeze vânzarea unui număr de 10.002.529 acţiuni nominative emise de aceasta din urmă pentru garantarea unui credit.
Tribunalul a încuviinţat, prin ordonanţă, vânzarea bunurilor mobile constituite gaj, iar ca urmare a admiterii opoziţiei formulate de SC „GENERAL CONSULTING AND PROCUREMENT” SA Bucureşti, a respins cererea reclamantei.
Curtea de Apel a respins apelul declarat de reclamantă cu motivarea că la constituirea gajului nu s-au respectat cerinţele referitoare la înscrierea în registrul societăţii şi în registrul de acţiuni ale emitentului. S-a mai reţinut că acţiunile nu au trecut în posesia creditorului sau a altei persoane desemnate de părţi.
Reclamanta SC „BANCOREX” SA Bucureşti a declarat recurs susţinând că au fost îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 479 alin. 3 Cod comercial, în speţă nu era incident art. 64 din Legea nr. 31/1990 şi a făcut dovada preluării efective a gajului.
Recursul este fondat.
Astfel, potrivit art. 479 alin. 3 Cod comercial, gajul asupra acţiunilor poate fi constituit printr-un transfer înscris în registrele societăţii cu menţiunea “pentru cauză de garanţie” modalitate aplicabilă şi acţiunilor dematerializate, cum sunt cele din speţă. Menţiunea „pentru cauză de garanţie” are ca scop să certifice remiterea efectivă a titlului gajat, faţă de care nu poate exista însuşi contractul de gaj. în aceste condiţii urmează a se vedea că alin. 3 din articolul mai sus menţionat are caracter dispozitiv, motiv pentru care gajul se poate constitui şi printr-un înscris separat, urmat de remiterea acţiunilor în mâna creditorului.
Faţă de considerentele de mai sus rezultă că s-a dat o greşită interpretare dispoziţiilor art. 479 alin. 3 Cod comercial, instanţa de apel neobservând că în dosarul de fond şi în anexa la motivele de apel se aflau fotocopiile filelor din registrul acţionarilor ce cuprind certificatele de acţiuni ale S.C. „GENERAL CONSULTING AND PROCUREMENT” de la nr. 36 la nr. 44, gajate în favoarea BANCOREX, la rubrica special prevăzut pentru astfel de operaţiuni.
în cauză, a fost respectată şi condiţia cerută de art. 480 alin. 2 Cod comercial deoarece acţiunile gajate se aflau în posesia creditorului, cum rezultă din procesul verbal de predare-primire încheiat la 26 ianuarie 1997.
Critica privind art. 64 din Legea nr. 31/1991 este întemeiată întrucât textul menţionat este aplicabil în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor nominative, nu şi în cazul constituirii garanţiei prin gaj.
în fine, art. 482 alin. 1 Cod comercial prevede că în caz de neplată la termen a întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate proceda la vânzarea obiectelor date în gaj, în condiţiile legii.
Ori, din extrasul de cont rezultă că la 2 iunie 1997 BANCOREX A plătit 8.000.000 $ în locul debitorului principal GC AND P. ca urmare a solicitării Băncii Chase Manhattan, de a executa acreditivului stand-by, dobândind astfel calitatea de creditor, cu dreptul de a cere executarea gajului.
