Legea nr. 554/2004 – art. 1 alin. 1, art. 2 lit. c
Acţiunea vizând anularea unei hotărâri de consiliu judeţean privind aportul său la o societate comercială revine spre competentă soluţionare după materie, instanţei comerciale.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială şi de administrativ,
decizia nr. 72 din 1 februarie 2006
Prin sentinţa civilă nr. 1330 din 20 octombrie 2005 pronunţată în dosar nr. 2172/CA/2005 Tribunalul Arad a respins acţiunea reclamantei societate comercială, împotriva pârâtului Consiliul Judeţean Arad, pentru anularea în parte a art. 2 al Hotărârii nr. 48/25.II.2005, emisă de pârâtă.
Prin decizia civilă nr. 72 din 1 februarie 2006 pronunţată în dosar nr. 12453/CA/2005 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul formulat de reclamanta societate comercială, a casat sentinţa conform art. 312 alin. 5 şi art. 304 pct. 3 C. pr. civ. şi a trimis cauza spre competentă soluţionare în primă instanţă, instanţei comerciale din cadrul Tribunalului Arad.
Curtea a stabilit că obiectul acţiunii îl constituie cererea reclamantei de a se anula hotărârea nr. 48/25.II.2005, art. 2, prin care pârâtul Consiliul Judeţean Arad a dispus ca parcela cu nr. top 2241/662/b/1/2/1, în suprafaţă de 8471 mp, asupra căreia a fost atestat dreptul de proprietate în favoarea societăţii comerciale, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria AR nr. 0093/11.08.2004, în baza H.G nr. 834/1991, constituie aport în natură al Consiliului Judeţean Arad, la societatea comercială, reprezentând un număr de 51.449 acţiuni a 100.000 lei fiecare.
Parcela susmenţionată a rezultat urmare la dezmembrarea unui imobil situat în Arad, măsură dispusă de pârât la art. 1 din hotărâre.
Din preambulul hotărârii, rezultă că măsurile luate s-au întemeiat pe referatul nr. 704/11.02.2005, privind necesitatea parcelării imobilului situat în Municipiul Arad, în vederea stabilirii aportului în natură al Consiliului Judeţean Arad la capitalul social al societăţii comerciale şi stabilirea aportului Consiliului Judeţean Arad la capitalul social al societăţii comerciale.
Temeiurile de drept care au stat la baza hotărârii emise de pârât, le-au constituit prevederile art. 109 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia locală, republicată şi art. 3 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 coroborate cu prevederile art. 122 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Art. 109 din Legea nr. 215/2001, republicată, priveşte dreptul consiliilor judeţene de a emite hotărâri în exercitarea atribuţiilor ce le revin, iar art. 122 alin.. 1 din aceeaşi lege prevede că aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau interes public naţional.
Art. 3 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, dispune că domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. II din Anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.
Punctul II din Anexa Legii nr. 213/1998, prevede expres că domeniul public judeţean este alcătuit din drumuri judeţene, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară acesta activitatea, cu aportul propriu, instituţiile publice de interes judeţean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale, etc., precum şi reţelele de alimentare cu apă, realizate în sistem zonal şi staţiile de tratare cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente acestora.
Parcela, ce face obiectul hotărârii emise de pârât, nu intră în categoria celor prevăzute de pct. II din Anexa la Legea nr. 213/1998 şi, totodată, prin Hotărârea nr. 48/2005, atacată în cauză, nu a fost declarată ca bun aparţinând domeniului public al judeţului Arad, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 213/1998 şi ale art. 23 din aceeaşi lege, care prevăd că sunt de competenţa contenciosului administrativ litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor sau oraşelor.
Aşa cum rezultă din conţinutul hotărârii în litigiu, asupra parcelei susmenţionate, a fost atestat dreptul de proprietate în favoarea reclamantei societate comercială, prin certificatul de atestare al dreptului de proprietate seria AR nr. 0093/2004, în temeiul H.G. nr. 834/1991 şi prin art. 2 din Hotărârea nr. 48/2005, pârâtul a decis că aceasta constituie aportul său în natură la societatea reclamantă, reprezentând un număr de 51.449 acţiuni în valoare de 100.000 lei fiecare.
Deci, prin hotărârea în cauză, pârâtul îşi constituie un aport în natură, în patrimoniul reclamantei, ceea ce vizează un raport de drept comercial şi nu administrativ.
Concluzia se impune atât prin raportare la neincidenţa prevederilor Legii nr. 213/1998, cât şi la natura juridică a raportului dedus judecăţii, care este unul comercial şi care impune verificarea acestuia, prin prisma prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale şi a legislaţiei comerciale în general, neavând relevanţă juridică forma actului prin care pârâtul a înţeles să decidă aportul său la patrimoniul societăţii reclamante.
Pentru a fi incidente dispoziţiile contenciosului administrativ, actul atacat trebuie să fie emis în cadrul unui raport de drept administrativ, care presupune un raport de inegalitate al părţilor, de subordonare faţă de autoritatea administrativă, ori reclamanta nu se află în această poziţie, în ceea ce priveşte patrimoniul său, faţă de pârât.
Cum instanţa de contencios administrativ nu este abilitată legal să cenzureze acte cu caracter comercial, în raport cu prevederile art. 1 alin. 1 şi art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, se va admit recursul reclamantei, aşa cum s-a precizat anterior, cu aplicarea şi a prevederilor art. 2 pct. 1 lit. a C. pr. civ., competenţa de soluţionare în primă instanţă revenind Tribunalului Arad, ca instanţă comercială.
