Judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt şi de drept în temeiul cărora şi-au format convingerea de a pronunţa respectiva hotărâre, sub acest aspect prevederile art. 261 pct. 5 C.pr.civ. fiind imperative.
Fără arătarea motivelor sau a probelor nu se poate exercita controlul judiciar, ducând la nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. (2) C.pr.civ.
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 618 din 10 aprilie 2003
Prin decizia civilă nr.139/A/C/10.12.2002 pronunţată în dosar nr. 13102/2002 al Tribunalului Cluj s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta S.C. Delroti Security Printing S.A. împotriva încheierii civile nr. 3789/19.09.2002, pronunţată în dosar nr. 4451/2002 al Judecătoriei Turda.
în motivare s-a reţinut că, faţă de starea de fapt şi probatoriul administrat, cât şi prin prisma motivelor de apel invocate, prima instanţă în mod corect a admis cererea executorului bancar prin care a încuviinţat executarea silită a două contracte de ipotecă, a unuia de împrumut şi a unei încheieri de învestire cu formulă a contractului de împrumut, la cererea creditoarei Banca Internaţională a Religiilor.
împotriva deciziei urmărita a declarat recurs, în motivarea căruia arată că decizia este lipsită de temei legal, motiv prevăzut de art. 304 pct.7 C.pr.civ., raportat la art. 261 pct.5 C.pr.civ., în sensul că nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor. Arată că instanţa nu a răspuns la motivele de apel prin care a invocat faptul că executarea silită a fost încuviinţată în baza unor titluri executorii învestite ilegal de către o instanţă necompetentă, precum şi la excepţia prescrierii, de asemenea invocată în apel.
Recurenta mai invocă şi motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 C.pr.civ., în sensul că instanţa a interpretat greşit actele deduse judecăţii, precum şi încălcarea principiului oralităţii şi rolului activ al instanţei.
Prin întâmpinarea înregistrată la 31.03.2003 intimata- urmăritoare a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea retine următoarele :
Codul de procedură civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată. Această dispoziţie este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiţiei şi încrederii ce trebuie să inspire justiţiabililor, câtşipentu a se da instanţelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanţe.
Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate motivele de fapt şi de drept care au format convingerea lor, să enunţe cele constatate şi dovezile care au determinat-o.
Sub acest aspect, prevederile art. 261 pct. 5 C.pr.civ. au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage casarea hotărârii, aceasta fiind lovită de nulitate, conform art. 105 alin. 2 C.pr.civ.
Din verificarea motivării deciziei rezultă că, în realitate, instanţa de apel a făcut o motivare sumară a hotărârii, din cuprinsul căreia nu reiese ce a avut în vedere atunci când a dat soluţia de respingere ca nefondat a apelului.
Deşi în cauză apelanta .a făcut referire la acte şi a invocat excepţii, instanţa nu a răspuns motivat şi nu a arătat care sunt considerentele pentru care a înlăturat apărările urmăritei- apelante, cuprinse în motivele sale de apel.
Un atare procedeu echivalează cu nemotivarea hotărârii şi atrage potrivit art. 304 pct. 5 C.pr.civ. casarea ei.
în consecinţă, pentru corecta soluţionare a cauzei urmează a se admite recursul, a se casa decizia atacală şi a se trimite cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă. (Judecător Lucia Brehar)
