Prin sentinta civila nr. 700/03.10.2011, pronuntata de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2816/108/2011 s-a admis actiunea formulata de reclamanta P.I.M. SPRL Arad, în calitate de administrator judiciar al SC N.F. SRL Arad – societate în insolventa, împotriva pârâtei SC A.F. SRL Pantelimon, pentru anulare transfer si obligatia restituirii.
S-a respins cererea formulata de pârâta creditoare SC A.F. SRL Pantelimon pentru modificarea tabelului preliminar de creante al debitoarei insolvente SC N.F. SRL si s-a anulat transferul sumei de 13.487,36 lei efectuat de Casa de Asigurari de Sanatate Arad în favoarea pârâtei, fiind obligata pârâta sa restituie, în contul debitoarei, suma de 13.487,36 lei încasata nelegal.
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca la data de 30.07.2009, între SC N.F. SRL si SC A.F. SRL a fost încheiat Contractul de cesiune de creanta nr. 18, prin care SC N.F. SRL ceda pârâtei creanta de 28.760,97 lei pentru stingerea datoriilor rezultate din facturile acceptate spre decontare pentru lunile iulie-decembrie 2009, iar acest contract a fost înregistrat la Casa de Asigurari de Sanatate Arad la data de 31.07.2009.
Suma pentru care s-a facut cesiunea a fost de 28.760,97 lei.
Din înscrisurile de la dosar, judecatorul sindic a retinut ca s-a executat plata partiala a acestor sume.
Cum, pâna la data începerii procedurii insolventei pârâta, în calitate de creditoare, nu-si încasase sumele sus mentionate, aceasta a formulat cerere de înscriere la masa credala a societatii insolvente cu întreaga creanta.
Dup data deschiderii procedurii însa, pârâta a continuat sa încaseze sumele de bani, desi, în speta, era vorba despre creante nascute anterior încheierii contractului partilor.
Potrivit art. 79 si 80, alin. 1, lit. c din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru „anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii” sau „administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte: c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile”
Prin înscrierea la masa credala, practic, pârâta si-a declarat creanta detinuta de aceasta fata de debitoare, precum si faptul ca nu o încasase pâna la data deschiderii procedurii.
Cesiunea s-a facut în scopul stingerii datoriei, însa, atâta timp cât problemele legale de legalitatea si valabilitatea contractului de cesiune de creanta nu este stabilita, nu se poate retine ca executarea acestui contract, fie ea si benevola, îndeplineste cerintele legale, deoarece dispozitiile art. 36 din legea insolventei se refera la TOATE actele judiciare sau extrajudiciare, astfel cum este si acesta din urma, fiind lipsit de relevanta daca executarea este cu acordul debitorului sau silita.
Prin urmare, dupa data deschiderii procedurii executarea contractului de cesiune de creanta este facuta ilegal, în fraudarea drepturilor celorlalti creditori carora nu li s-a oferit posibilitatea îndestularii lor, chiar daca acestia aveau un grad de preferinta superior celui al pârâtei.
Având în vedere cele de mai sus, judecatorul sindic a admis actiunea formulata de reclamanta si a anulat transferul sumelor astfel intrate în patrimoniul debitoarei, precum si restituirea lor.
Fata de aceasta solutie, judecatorul sindic a constatat ca cererea pârâtei de modificare a tabelului de creante a ramas fara obiect si a respins-o.
Împotriva sentintei civile nr. 700/03.10.2011, pronuntata de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2816/108/2011 a declarat recurs nemotivat pârâta S.C. A.F. S.R.L. Pantelimon pe care o considera netemeinica, precizând ca motivele de recurs le va formula în termenul legal.
Motivele de recurs formulate de pârâta au fost depuse prin registratura Curtii de Apel Timisoara în data de 8 decembrie 2011 ( plicul purtând stampila postei din 02.12.2011), aceasta solicitând admiterea recursului, anularea sentintei recurate si sa se respinga cererea prin care administratorul judiciar a solicitat anularea transferului sumei de 13.485,36 lei.
Curtea de Apel Timisoara, examinând recursul declarat de pârâta S.C. A.F. S.R.L. Pantelimon împotriva sentintei civile nr. 700/03.10.2011, pronuntata de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2816/108/2011, în baza art. 3021, art. 303 si art. 312 din Codul de procedura civila, prin prisma exceptiei de nulitate invocata din oficiu de instanta, Curtea retine urmatoarele:
În conformitate cu art. 3021 din Codul de procedura civila, cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar; daca recurentul locuieste în strainatate, va arata si domiciliul ales în România, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul (Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 176/2005, a constatat ca art. 302 indice1 alin. 1 lit. a este neconstitutional în ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a omisiunii de a se preciza aceste elemente în cuprinsul cererii de recurs); b) indicarea hotarârii care se ataca; c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; d) semnatura. La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii.
Potrivit art. 303 din acelasi cod, recursul se va motiva prin însasi cererea de recurs sau înauntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se de la comunicarea hotarârii, chiar daca recursul s-a facut mai înainte, iar art. 306 statueaza ca recursul este nul daca nu a fost motivat în termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute în alin. 2, potrivit cu care motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta, care este însa obligata sa le puna în dezbatere partilor.
De asemenea, art. 102 arata ca termenele încep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel, termenele începând sa curga si împotriva partii care a cerut comunicarea, de la data când a facut-o.
Din analiza prevederilor legale suscitate rezulta ca exista un singur termen atât pentru introducerea recursului, cât si pentru motivarea acestuia, în cazul în care termenul de declarare a caii de atac curge de la comunicarea hotarârii, precum si în cazul în care partea a cerut sa se comunice hotarârea partii potrivnice (art. 301 si 102 alin. 2 din Codul de procedura civila.
În prezenta cauza, recursul pârâtei, înregistrat la Tribunalul Arad în data de 17 mai 2011, nu îndeplineste cerintele prevazute de art. 302 indice1 alin. 1 lit. c), în sensul ca din cuprinsul cererii de recurs nu rezulta care sunt motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza aceasta, partea facând mentiunea ca va motiva recursul în termenul legal. Cu toate acestea, desi sentinta tribunalului i-a fost comunicata înca din 10.10. 2011, astfel cum o atesta procesul-verbal întocmit în acest sens de catre agentul procedural (fila 25 dosar de fond), pârâta a depus la posta abia în data de 02 decembrie 2011 motivele sale de recurs, nerespectând termenul de 15 zile, care a început sa curga de la momentul comunicarii hotarârii, ea trebuind sa respecte nu numai termenul în care poate fi atacata o hotarâre pronuntata de prima instanta, ci si termenul de motivare a caii de atac.
Instanta de control judiciar nu poate suplini ea însasi lipsurile cererii de recurs formulate de parte, întrucât prevederile art. 302 indice1 sunt imperative si retine ca termenul valabil pentru motivarea recursului s-a împlinit la 18.10.2011.
Cum reclamanta nu a respectat dispozitiile legale referitoare la termenul de motivare a recursului si în cauza nu s-au ivit motive de ordine publica, care sa fie puse în discutia partilor din oficiu, în baza art. 312, raportat la art. 306 Cod procedura civila, instanta a constatat nulitatea cererii de recurs, potrivit deciziei nr. 2276/08.12.2011.
