Încheiere pronunţată de instanţă în cursul judecăţii. Recurs inadmisibil Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)


Recursul se poate exercita separat împotriva unor încheieri doar în cazurile expres prevăzute de lege (de exemplu: pentru încheierile de suspendare a cursului judecăţii – articolul 244 indice 1 alineat 1 Cod procedură civilă ori pentru încheierea prin care se ia act de renunţarea reclamantului la judecată – art. 246 alineat 2 Cod procedură civilă).

În ce priveşte încheierile date de instanţă în cursul judecăţii [conform articolului 255 alineat (2) Cod procedură civilă], ele nu pot fi atacate separat, ci numai odată cu hotărârea pronunţată pe fondul cauzei, după cum rezultă din coroborarea dispoziţiilor articolului 316 cu acelea ale art. 282 (2) Cod procedură civilă.

Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 1102 in 6 iulie 2009

Prin încheierea din 1 iunie 2009 Tribunalul Vaslui a stabilit natura cererii ca fiind comercială şi a acordat termen de judecată pentru ca reclamanta să precizeze valoarea pretenţiilor, în moneda naţională şi să timbreze la valoare, sub sancţiunea anulării actului. Termenul de judecată a fost stabilit la 15 iunie 2009.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că litigiul este unul comercial şi că pretenţiile reclamantei, exprimate în moneda euro, trebuie cuantificate în moneda naţională, cu timbrarea corespunzătoare a acţiunii.

Împotriva încheierii a declarat recurs reclamanta S.C. „C.IMPEX” SRL, arătând că acţiunea cu care a investit Tribunalul Vaslui este una de administrativ, având ca temei Legea nr.554/2004.

Recurenta a invocat prevederile art. 127-129 Cod procedură civilă, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 din României.

Din oficiu, în aplicarea articolului 137 alineat (1) Cod procedură civilă, curtea de apel a pus în discuţie inadmisibilitatea recursului, excepţie care operează în cauză, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit articolului 299 Cod procedură civilă, hotărârile ce pot forma obiect al recursului sunt acele date fără drept de apel, cele date în apel şi – în condiţiile prevăzute de lege – hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională. Doar în cazuri expres prevăzute de lege recursul se poate exercita şi împotriva unor încheieri, dar – pentru fiecare dintre aceste ultime cazuri, în parte – este necesară prevederea în lege a posibilităţii de a declara recurs (de exemplu: pentru încheierile de suspendarea cursului judecăţii – articolul 244 indice 1 alineat 1 Cod procedură civilă ori pentru încheierea prin care se ia act de renunţarea reclamantului la judecată – art. 246 alineat 2 Cod procedură civilă).

În ce priveşte încheierile date de instanţă în cursul judecăţii (conform articolului 255 alineat (2) Cod procedură civilă, cum este încheierea supusă prezentului recurs), ele nu pot fi atacate separat, ci numai odată cu hotărârea pronunţată pe fondul cauzei, după cum rezultă din coroborarea dispoziţiilor articolului 316 cu acelea ale art. 282 (2) Cod procedură civilă. Ca atare, curtea constată că recursul declarat la o încheiere din cursul judecăţii este inadmisibil la acest moment, încheierea fiind supusă recursului numai odată cu fondul. Regula este menită a asigura cursivitatea procedurii de judecată în primă instanţă, pentru soluţionarea cu celeritate a cererilor de chemare în judecată şi nu reprezintă o încălcare a liberului acces la justiţie ori a dreptului la un proces echitabil.

Raportat considerentelor expuse, curtea de apel a respins recursul ca inadmisibil.

2