Este inadmisibilă închiderea procedurii insolvenţei în lipsa aprobării raportului final de lichidare.
Este inadmisibilă sesizarea din oficiu de către judecătorul-sindic pentru închiderea procedurii.
Prin sentinţa nr.509 din 14 decembrie 2004, pronunţată de judecătorul-sindic, în dosarul nr. 157/F/2003 al Tribunalului Gorj, s-a admis cererea lichidatorului şi, în baza art.131 alin.2 din lege, s-a dispus închiderea procedurii falimentului, s-a aprobat raportul şi planul final de distribuire, s-a dispus radierea societăţii din iar lichidatorul a fost descărcat de orice responsabilităţi şi îndatoriri.
Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul-sindic a avut în vedere că în şedinţa publică de la 14 decembrie 2004, creditorii prezenţi au fost de acord cu planul de distribuire refăcut şi a considerat că procedura de faliment poate fi închisă, în temeiul art.131 alin.2 din Legea 64/1995R, fiind aprobat raportul final şi distribuindu-se toate sumele din avere.
Împotriva sentinţei a declarat recurs creditorul AVAS Bucureşti, invocând prevederile art.304 pct.5 şi 9 C.pr.civ., susţinând că hotărârea a fost dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art.105 alin.2 C.pr.civ. şi cu aplicarea greşită a legii.
Recursul este fondat.
Societatea debitoare a fost supusă procedurii falimentului şi în această situaţie, procedura va fi închisă, potrivit art.131 alin.2 din Legea 64/1995R, atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile şi bunurile din avere au fost distribuite, iar cele nereclamate au fost depuse la bancă, sentinţa de închidere pronunţându-se în urma unei cereri a lichidatorului.
Raportul final se supune spre aprobare judecătorului-sindic, după ce toate bunurile din avere au fost lichidate iar sumele distribuie şi alături de acest raport se întocmeşte şi un bilanţ general, copii ale acestor documente comunicându-se tuturor creditorilor, care pot formula obiecţiuni la raportul final.
În speţă, lichidatorul judiciar nu a întocmit un raport final, cu atât mai puţin un bilanţ general, în condiţiile art.128 din lege. Din cuprinsul raportului depus la dosar sub nr.452 din 22.11.2004, rezultă că aceste documente sunt întocmite în temeiul art.121 din lege, fiind vorba de un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi un plan de distribuire.
Aşadar, în mod eronat judecătorul-sindic a calificat raportul depus ca fiind unul final şi în consecinţă a aplicat greşit dispoziţiile art.131 alin.2 din lege, cu atât mai mult cu cât s-a sesizat din oficiu cu închiderea procedurii, nefiid sesizat de către lichidator.
Măsura de închidere a procedurii nu putea fi dispusă, deoarece în prealabil nu fusese aprobat, în condiţiile art.128, un raport final de lichidare.
Sentinţa fiind pronunţată cu aplicarea greşită a legii, în baza art.304 pct.9 şi art.312 alin.1 cod procedură civilă, se va admite recursul şi se va modifica sentinţa în sensul respingerii sesizării din oficiu privind închiderea procedurii .
