Sentinţă
Indemnizaţie pentru creşterea copilului. Data de la care se acordă dreptul.
Reclamanta este îndreptăţită să i se plătească indemnizaţia pentru creşterea copilului de la data naşterii copilului – 22.06.2008, chiar dacă a depus cererea peste termenul de 60 de zile prev. de art. 10 lit. b din OUG nr. 148/2005, nefiind în culpă pentru depunerea cererii peste acest termen.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com. şi de cont. adm., sent. nr.432/CA/2009,
nepublicată)
Prin acţiunea în administrativ înregistrată reclamanta M.S. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Bistriţa-Năsăud, să se anuleze în parte decizia nr. 7176/17.03.2009 în ceea ce priveşte data acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cuantum de 600 lei/lună, începând cu data de 04.03.2009, precum şi a deciziei prin care a fost respinsă plângerea administrativă şi să se constate că reclamanta are dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului începând cu data naşterii minorei M.P.M, respectiv cu data de 22.06.2008.
Totodată s-a solicitat obligarea pârâtei la plata retroactivă a acestor drepturi pentru perioada 22.06.2008 – 04.03.2009, în cuantum de 5018 lei, cu cheltuieli de judecată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, s-au reţinut următoarele:
Prin decizia nr. 7176/17.03.2009 emise de pârâtă, s-a aprobat, în baza prev. OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţia de 600 lei lunar în favoarea reclamantei M.S.C., pentru minorul M.P.M, născut la data de 22 iunie 2008, începând cu data de 04.03.2009.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat o contestaţie, ce suplineşte îndeplinirea cerinţei plângerii prealabile prev. de art. 7 din Legea contenciosului administrativ prin care s-a solicitat modificarea deciziei şi stabilirea dreptului la indemnizaţie începând cu data naşterii copilului cu motivarea că deşi a depus cererea la data de 04.03.2009, face dovada cu sentinţa civilă nr. 595/2008 pronunţată ulterior naşterii copilului, că îndeplinea condiţiile pentru stabilirea dreptului de la naşterea copilului, potrivit legii.
Prin răspunsul cu nr. 10l7/22.04.2009, s-a comunicat reclamantei că decizia nr. 7176/2009 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, fiind stabilit dreptul la indemnizaţie de la data depunerii cererii, 04.03.2009. In acest răspuns nu se face nicio referire la sentinţa civilă nr. 595/F/13.10.2008, în baza căreia reclamanta şi-a fundamentat contestaţia.
Tribunalul constată că prin această hotărâre judecătorească, devenită irevocabilă a fost admisă acţiunea reclamantei împotriva intimatei SC A. SRL cu care aceasta a fost în raporturi de muncă şi ca atare:
– s-a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 3/30 noiembrie 2007;
– s-a dispus reintegrarea contestatoarei în postul deţinut anterior concedierii, începând cu data de 30 noiembrie 2007 şi până la 30 aprilie 2008;
– a fost obligată pârâta să-i plătească drepturile salariale aferente perioadei 30 noiembrie 2007 – 30 aprilie 2008, sume actualizate cu rata inflaţiei.
– s-a constatat că raporturile de muncă s-au derulat în perioada 28 aprilie 2007 – 30 aprilie 2008 şi s-a dispus înscrierea perioadei mai sus arătate în carnetul de muncă al contestatoarei:
– a fost obligată pârâta să plătească contribuţiile de asigurări sociale corespunzătore cu drepturile salariale cuvenite.
Potrivit disp. art. 1(1) din OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, în vigoare în luna iunie 2008, „începând cu data de 01 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 800 lei (modificată ulterior la 600 lei).
Art. 8 prevede că drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă… se acordă la cerere în baza documentelor enumerate la lit. a-e.
În cauză pentru reclamantă era relevant documentul prev. la art. 8 lit. d, respectiv „adeverinţa eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prev. la art. 1”.
Acelaşi act normativ mai prevede la art. 10 alin. 1, data de la care se cuvin şi se plăteşte indemnizaţia, în mai multe situaţii.
La art. 10 alin. 1 lit. b, se prevede că indemnizaţia se plăteşte „începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente, iar la lit. d, s-a prevăzut că se plăteşte „de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a, b şi c”.
De acest din urmă text s-a prelevat pârâta la emiterea deciziei contestate cât şi la soluţionarea contestaţiei, ceea ce, în principiu, este aparent legal.
Cu toate acestea, analizând textele legale menţionate mai sus şi în spiritul legii, respectiv în scopul şi finalitatea legii, expuse cu relevanţă şi în expunerea de motive a acestei legi, tribunalul apreciază că reclamanta este îndreptăţită să i se plătească indemnizaţia pentru creşterea copilului de la data naşterii copilului – 22.06.2008, chiar dacă a depus cererea peste termenul de 60 de zile prev. de art. 10 lit. b din OUG nr. 148/2005, nefiind în culpă pentru depunerea cererii peste acest termen.
În cauză s-a făcut dovada că doar printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (sent. civ. nr. 595/2008, pronunţată la data de 13.10.2008), s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că aceasta a fost în raporturi de muncă cu angajatorul său în perioada 28 aprilie 2007 – 30 aprilie 2008 (acesta îi desfăcuse contractul de muncă printr-o dispoziţie nelegală).
Prin acest document (hotărârea judecătorească) s-a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor legii pentru plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi cum reclamanta nu este în culpă pentru depunerea cererii peste termen, ea este îndreptăţită să i se achite indemnizaţia de la data naşterii copilului, până la data de 04.03.2009 stabilită prin decizia nr. 7176/17.03.2009.
Ca atare, se va admite ca întemeiată acţiunea, se va anula în parte decizia nr. 7176/2009 emisă de pârâtă, stabilindu-se termen de acordare a indemnizaţiei, data naşterii minorei M.P.M, 22.06.2008.
Totodată, se va anula şi actul administrativ de soluţionare a contestaţiei respectiv adresa nr. 1017/22.04.2009 emisă de pârâtă şi va fi obligată aceasta să-i plătească reclamantei indemnizaţia şi pentru perioada 22.06.2008 – 03.03.2009, în sumă totală de 5018 lei, calculată proporţional pentru porţiunile de lună conf. art. 10 alin. 3 din OUG nr. 148/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
