Informatii de interes public. Sfera notiunii. Interesul în formularea cererii.
– art.2 lit.b si art.12 din Legea nr.544/2001
O informatie de interes public trebuie comunicata solicitantului, indiferent de modul de evidenta a autoritatii care detine aceasta informatie, iar reclamantul a solicitat fisa postului aferenta functiei de director al Directiei Generale Afaceri Consulare, fara date cu caracter personal si salariul, ca si atributiile functiei publice din schema de personal a pârâtului, care intra în sfera informatiilor de interes public.
Reclamantul nu era tinut sa dovedeasca o alta vatamare, simpla necomunicare a informatiilor de interes public solicitate, în mod nejustificat, producând o vatamare acestuia legata de dreptul sau de acces la aceste informatii.
Reclamantul nu era tinut sa dovedeasca o alta vatamare, simpla necomunicare a informatiilor de interes public solicitate, în mod nejustificat, producând o vatamare acestuia legata de dreptul sau de acces la aceste informatii.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR. 1630/05.09.2011)
Asupra recursului civil de fata, constata ca prin cererea înregistrata la Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr.30180/3/CA/2010 reclamanta F. N. P. R. P.I si I. F. G. R. S. si a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE obligarea acestuia sa comunice informatiile de interes public solicitate prin cererea din data de 15.04.2010, obligarea la plata de 100 RON pe zi de întârziere pâna la comunicarea efectiva a informatiilor, în temeiul art.18 alin.5 din Legea nr.544/2004.
Prin sentinta civila nr.1086/16.03.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a în dosarul nr.30180/3/2010 a fost admisa în parte actiunea si obligat pârâtul sa comunice reclamantului informatiile solicitate prin cererea expediata la data de 15.04.2010, fiind respinsa actiunea cu privire la capatul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de 100 RON pe zi de întârziere pâna la comunicarea efectiva a informatiilor, în temeiul art.18 alin.5 din Legea nr.544/2004, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut în esenta ca, reclamantul justifica un interes, în raport de prevederile art.2 lit.b si art.12 din Legea nr.544/2001, pârâtul nu a facut dovada ca informatiile solicitate se încadreaza în cazurile de exceptie prevazute de art.12 din lege, fisa unui post din organigrama directiei neputând fi calificata ca o informatie cu caracter personal, iar acesta nu a administrat dovezi nici în sensul ca ar fi raspuns în vreun fel solicitarii reclamantilor.
În ceea ce priveste de despagubirile Tribunalul a retinut ca reclamantii nu a dovedit ca pretinsa vatamare cauzata de necomunicarea informatiilor solicitate ar fi cauza acestora daune, neadministrând probe în acest sens.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâtul criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie aratând în esenta ca în mod gresit s-a retinut existenta unui interes legitim al reclamantului, acesta neindicând care este folosul practic si omitând sa arate care sunt si în ce fel sunt vatamate drepturile sale, acesta trebuind sa prezinte tipul de vatamare ce i-a fost adus de catre institutia publica prin faptul ca nu a fost încunostintat în privinta chestiunilor solicitate prin scrisoarea din fata de 15.04.2010.
În mod gresit instanta de fond a apreciat ca informatiile sunt de interes public si fac parte din activitatea MAE. Ceea ce a solicitat reclamantul constituie o informatie referitoare la persoanele fizice angajate si nu o informatie de interes public.
Analizând actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât si în limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila, Curtea apreciaza recursul ca fiind nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.2 lit.”b” din Legea nr.544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public în sensul legii, prin informatie de interes public se întelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.
În speta în mod corect s-a apreciat ca informatiile solicitate din cererea de informatii din data de 15.04.2010, referitoare la Fisa postului aferenta functiei de director al Directiei Generale Afaceri Consulare, reprezinta informatii ce priveste activitatile sau rezulta din activitatile pârâtului, si prin urmare, sunt informatii de interes public.
Sustinerea ca reclamantul nu avea un interes legitim pentru formularea unei asemenea cereri, acesta neindicând care este folosul practic si omitând sa arate care sunt si în ce fel sunt vatamate drepturile sale, nu poate fi retinuta, întrucât, asa cum a retinut si instanta de fond, reclamantul justifica un interes, în raport de prevederile art.6 alin.1 si art.22 alin.1 din Legea nr.544/2001, în contextul în care informatia solicitata reprezinta o informatie de interes public, nefiind exceptata de la liberul acces al cetatenilor, este suficienta afirmarea dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate conjugata cu dovedirea existentei refuzului si a caracterului nejustificat al acestuia.
O informatie de interes public trebuie comunicata solicitantului, indiferent de modul de evidenta a autoritatii care detine aceasta informatie, iar reclamantul a solicitat Fisa postului aferenta functiei de director al Directiei Generale Afaceri Consulare, fara date cu caracter persona si salariul, ca si atributiei a functiei publice din schema de personal a pârâtului, care rezulta din activitatea acestuia, vizând functia publica din structura acestuia, neexistând nici o dispozitie de exceptie.
Fata de aceste considerente, Curtea urmeaza, vazând dispozitiile art.312 C.pr.civ. sa respinga recursul ca nefondat.