Înscrierea unei creanţe în tabelul preliminar în condiţiile în care planul de reorganizare eşuează potrivit art. 41 alin. (3) teza finală din Legea nr. 85/2006, prevăzut alin. (1) şi (2) ale art. 41 aplicându-se corespunzător.
Secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială, Decizia nr. 800 din 14 noiembrie 2012
Prin decizia nr. 800/14.11.2012 a Curții de Apel Galați a fost respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea U.A.T. V – Primăria V împotriva sentinței civile nr. 833/29.05.2012 a Tribunalului Galați pronunțată în dos. nr. 193/121/2009 în contradictoriu cu intimata debitoare SC B. SA prin lichidator jud. PBRS.
Prin sentința nr. 833/29.05.2012 a Tribunalului Galați a fost respinsă contestația formulată de U.A.T. V – Primăria V ca nefondată.
în motivarea hotărârii s-a reținut:
Dispozițiile art. 411 din Legea 85/2006 prevăd o consecință directă a deschiderii procedurii insolvenței, respectiv interdicția calculării accesoriilor – indiferent de natura sau izvorul acestora – ulterior acestei date.
Alineatele 2 și 3 ale articolului menționat stabilesc expres excepțiile de la regula enunțată și care vizează creanțele garantate ale căror întindere nu poate depăși valoarea bunului supus garanției și creanțele reprezentând accesorii născute ulterior deschiderii procedurii pentru care planul de reorganizare confirmat stipulează expres această posibilitate în programul de plăți.
Alineatul 3 teza 2 al articolului 41 din stipulează, de asemenea, expres că în cazul în care planul eșuează, prevederile aplicabile sunt cele inserate în alineatele 1 și 2 din articolul menționat.
în speță, prin Sentința Comercială 527cc/02.12.2010, în temeiul art. 101 alineat 1 din Legea 85/2006, judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare al debitoarei SC B. SA.
Prin sentința civilă nr. 56/16.01.2012, în temeiul art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006 s-a dispus intrarea debitoarei în procedura falimentului întrucât obligațiile de plată și celelalte sarcini asumate de aceasta nu au fost îndeplinite în condițiile prevăzute în planul de reorganizare.
în Planul de reorganizare și programul de plăți aprobat de judecătorul sindic nu s-a prevăzut calculul și alocarea accesoriilor dar, esențial este că acest plan a eșuat – judecătorul sindic dispunând prin sentința civilă nr. 56/16.01.2012 intrarea debitoarei în faliment – ceea ce face aplicabile speței prevederile art. 41 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006, iar cum creanța creditorului contestator nu este garantată, calculul accesoriilor este inadmisibil astfel cum este prevăzut de alin. (1) al menționatului text.
Soluția se impune, fiind susținută de jurisprudența specifică materiei insolvenței, exemplificativă fiind decizia îCCJ nr. 87/13.09.2009 care reține decizia comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008 aprobată prin ordinul nr. 1537/11.11.2008 al președintelui ANAF care a stabilit că “… începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, în cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizării judiciare și a insolvenței, după caz, nu se mai datorează și nu se mai calculează obligații fiscale accesorii pentru creanțele înscrise la masa credală și pentru cele rezultate din activitatea curentă, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
Privitor la înscrierea sub condiție a creanței admise, judecătorul sindic reține caracterul nefondat al contestației întrucât, dispozițiile art. 31 din Legea nr. 85/2006 impun condițiile cererilor depuse de creditori – alături de cele prevăzute în norma generală de la art. 112 C.proc.civ. – art. 65 alin. (2) din lege obligând creditorii să-și probeze creanțele pe care le solicită debitoarei.
Coroborând aceste dispoziții cu obligațiile stabilite în sarcina administratorului judiciar / lichidatorului judiciar de art. 66 din Legea nr. 85/2006 rezultă obligația tuturor creditorilor de a-și dovedi creanțele pretinse, indiferent dacă sunt sau nu rezultate dintr-un titlu executoriu.
Pentru considerentele expuse, contestația creditorului Unitatea Administrativ Teritorială V – Primăria Comunei V, județ G a fost respinsă ca nefondată
împotriva acestei sentințe a declarat recurs U.A.T. V – Primăria V care a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. arătând că în ceea ce privește accesoriile pretinse, fiind vorba de creanțe născute în cursul procedurii, astfel cum s-a arătat și în cuprinsul situației de fapt, ele “se achită în conformitate cu actele din care rezultă”, potrivit art. 41 alin. (3) din lege, sens în care au fost remise titluri executorii necontestate, potrivit procedurilor speciale.
Faptul că prin plan nu au fost cuprinse a se achita accesorii nu este relevant speței câtă vreme obligațiile către U.A.T. V sunt născute în cursul procedurii. La data deschiderii procedurii generale prin sentința civilă nr. 527/2.12.2010 falita nu înregistra obligații restante către U.A.T. V astfel că recurenta nu a figurat în tabelul creditorilor și nici în graficul din planul de reorganizare astfel că nu putea fi cuprinsă cu mențiunea că se vor achita accesorii creanței sale.
Potrivit prevederii legale invocate, câtă vreme sunt creanțe născute în cursul procedurii, legea dispune a se achita în baza documentelor din care provin și au fost emise titluri executorii exceptate de la verificare potrivit art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 necontestate, evident că trebuie admise la înscriere.
Cu atât mai mult cu cât modificarea codului de procedură fiscală prin O.U.G. nr. 29/2011 a modificat prevederea art. 1221 a O.G. nr. 92/2003, prevăzând calculul de accesorii pentru creanțele născute în cursul procedurii, act normativ ulterior deciziei comisiei de proceduri fiscale reținută de instanță prin considerente, aplicându-se actul normativ nou.
Instanța a făcut o greșită aplicare a legii, apreciind greșit actul dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul acestuia pronunțând o hotărâre nelegală.
Cu privire la creanța cu titlu de obligații fiscale (impozite și taxe aferente bunurilor înregistrate la organul fiscal în sumă de 502.341 lei) hotărârea este de asemenea greșită.
Instanța nu a avut în vedere actele din dosarul cauzei, faptul că nu doar titlurile executorii în justificarea creanței există în dosarul de fond încă din procedura generală când în septembrie 2011 a solicitat plata sumei pentru a evita acumularea de noi datorii, dar au fost depuse și toate înscrisurile solicitate de lichidatorul judiciar prin notificare atât prin comunicarea acestuia cât și depunere la instanța pentru atașare și comunicare.
Legal citat PBRS IPURL Bîn calitate lichidatorul judiciar al debitoarei SC B. SA a depus întâmpinare prin care a arătat că a înscris corect creanța U.A.T. V, că potrivit art. 41 alin. (3) teza finală din Legea nr. 85/2006 în cazul în care planul eșuează prevederile alin. (1) si 2 se aplică corespunzător. în ceea ce privește modificarea art. 122 ind.1 din O.G. nr. 92/2003 Cod Procedură Fiscală aceasta nu influențează tratamentul majorărilor de întârziere .
Cu privire la înscrierea provizorie a sumei de 502.361 lei recursul a rămas fără obiect motivat de faptul că recurenta a prezentat documentele solicitate, astfel încât în tabelul consolidat al creanțelor depus de lichidator potrivit art. 108 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 U.A.T. V a fost înregistrat cu o creanță în sumă de 502.361 lei la ordinea de prioritate art. 123 pct. 3 din lege.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
La dosarul cauzei a fost atașat planul de reorganizare al debitoarei SC B. SA Galați.
Verificând legalitatea sentinței nr. 833/29.05.2012 a Tribunalului Galați, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele sale, așa cum prevăd dispozițiile art. 304 ind. 1 C.proc.civ., instanța de control judiciar reține:
în ceea ce privește critica recurentei cu privire la majorările de întârziere în cauză se aplică dispozițiile art. 41 alin. (3) teza finală din Legea nr. 85/2006 referitor la cazul în care planul de reorganizare eșuează. în această situație prevederile art. 1 și 2 ale art. 41 se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plăți, la data intrării în faliment.
Nici în planul de reorganizare și nici în Programul de plăți (fila 117 plan) nu s-a prevăzut calculul și acordarea majorităților sau a oricăror alte accesorii la creanțelor care se vor fi născut în timpul procedurii de insolvență. Astfel, în cuprinsul planului se arată “Planul nu prevede și nu menționează alte despăgubiri care urmează să fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creanțe”.
Dat fiind faptul că deși a fost confirmat un plan de reorganizare, însă acesta nu a putut fi respectat, generând intrarea debitoarei în procedura falimentului, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (3) teza finală și nu art. 41 alin. (3) teza I din lege .
Referitor la faptul că s-ar fi modificat dispozițiile art. 1221 din O.G. nr. 92/2003 C.proc.fisc., dispozițiile art. 1221 și art. 1241 Cod procedură fiscală prevăd faptul că majorările de întârziere se datorează „potrivit legii care reglementează aceasta procedură”. în cauză sunt astfel aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (3) teza finală .
Cu privire la înscrierea provizorie a sumei de 502.361 lei se va reține faptul că recurenta a prezentat documentele solicitate, astfel încât în tabelul consolidat al creanțelor depus de lichidator potrivit art. 108 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 U.A.T. V a fost înregistrat cu o creanță în suma de 502.361 lei la ordinea de prioritate art. 123 pct. 3 din lege .
Pentru aceste motive, văzând și dispozițiile art. 312 C.proc.civ. urmează să se respingă recursul declarat de U.A.T. V, ca nefondat.
