Insolvenţă. Admiterea contestaţiei formulată de D.G.F.P. şi înscrierea în Tabelul definitiv al creditorilor debitoarei a creanţei deţinute de aceasta Faliment


Debitoarea, prin persoana desemnată a o reprezenta, respectiv lichidatorul, nu poate să-şi invoce propria-i culpă în conduita manifestată în raporturile cu organele fiscale. Astfel, simpla susţinere a lichidatorului cum că Declaraţia 100 nu a fost întocmită de el sau lipsa ştampilei şi semnăturii nu sunt de natură a infirma debitul din cuprinsul ei. Pe de altă parte, în condiţiile în care acest debit nu ar fi real, lichidatorul avea posibilitatea de a-l contesta potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 66 alin. 2 din prevăd că nu sunt supuse procedurii verificării creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

Prin sentinţa nr. 350 pronunţată de Tribunalul Harghita la data de 15.02.2010 în dosarul de faliment privind debitoarea S.C. S. S.R.L., s-a respins contestaţia formulată de creditoarea D.G.F.P. H. împotriva tabelului definitiv rectificat al creanţelor debitoarei.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul sindic a reţinut că prin sentinţa nr. 1781/8.09.2008 s-a deschis procedura simplificată de insolvenţă împotriva debitoarei. Creditoarea D.G.F.P. H. a înregistrat la data de 30.09.2009 adresa nr. 16219/30.09.2009 prin care a solicitat majorarea creanţei declarate iniţial de 116.811 lei cu suma de 2636 lei ca urmare a declaraţiei fiscale 100 înregistrată la organele fiscale după deschiderea procedurii. Judecătorul sindic a considerat că întemeiat lichidatorul desemnat în cauză nu a acceptat această majorare întrucât declaraţia 100 nu a fost întocmită de lichidator în calitate de reprezentant al debitoarei după deschiderea procedurii şi nici nu poartă ştampila, respectiv semnătura societăţii.

Împotriva sentinţei a formulat recurs creditoarea D.G.F.P. H. arătând că în mod greşit declaraţia 100 nu a fost luată în considerare întrucât, faptul că aceasta nu are aplicată ştampila societăţii debitoare, nu este de natură a tăgădui realitatea debitului faţă de organul fiscal mai cu seamă că priveşte debite aferente anului 2007 iar culpa pentru modul defectuos de lucru în relaţia cu fiscul aparţine în totalitate debitoarei.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu în raport de dispoziţiile art. 3041 C. pr. civ., instanţa apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa nr. 1781/8.09.2008 s-a deschis procedura generală de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. S. S.R.L. la cererea creditoarei D.G.F.P. H., cerere înregistrată la data de 13.05.2008, ocazie cu care debitoarei i-a fost retras şi dreptul de administrare. În tabelul preliminar al creanţelor, creditoarea a fost înscrisă iniţial cu suma de 116.811 lei, iar la data de 30.09.2009 aceasta a solicitat înscrierea în tabel şi a sumei de 2636 lei ca urmare a declaraţiei fiscale 100 înregistrată la organele fiscale după deschiderea procedurii. Perioada de raportare priveşte anul 2007, aşadar cuprinde debite născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă.

Debitoarea, prin persoana desemnată a o reprezenta, respectiv lichidatorul, nu poate să-şi invoce propria-i culpă în conduita manifestată în raporturile cu organele fiscale. Astfel, simpla susţinere a lichidatorului cum că declaraţia 100 nu a fost întocmită de el sau lipsa ştampilei şi semnăturii nu sunt de natură a infirma debitul din cuprinsul ei. Pe de altă parte, în condiţiile în care acest debit nu ar fi real, lichidatorul avea posibilitatea de a-l contesta potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 66 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 prevăd că nu sunt supuse procedurii verificării creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevăzute de legi speciale.

Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul formulat de către D.G.F.P. Harghita, va modifica integral sentinţa atacată în sensul că se va admite contestaţia creditoarei şi se va dispune înscrierea în tabelul definitive al creanţelor debitoarei şi a creanţei în cuantum de 2636 lei deţinută de D.G.F.P. Harghita.