Instanţa este obligată să pună în discuţia părţilor orice excepţie; în caz contrar, sentinţa este lovită de nulitate, impunându-se casarea ei, cu trimitere spre rejudecare, conform art. 312 alin. 2 Cod proc. civ..
(Secţia de administrativ, decizia nr. 201/1998)
Prin sentinţa civilă nr. 10.242/29.09.1998 Judecătoria sector 2 Bucureşti a respins contestaţia formulată de S.C. “M.L.” – S.R.L. Bucureşti împotriva procesului verbal de control din 1.07.1997, încheiat de Administraţia Financiară a sectorului 2 Bucureşti, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa o asemenea hotărâre, instanţa de fond a reţinut că Administraţia Financiară sector 2 Bucureşti, în urma controlului efectuat la petentă, a încheiat procesul-verbal de control din 1.04.1997, prin care s-a stabilit că societatea trebuie să vireze la buget ca diferenţă de impozite, taxe, majorări, o sumă egală cu impozitul pe profitul neachitat şi 300.000 lei amendă aplicată în baza art. 17 lit. c din Legea nr. 87/1994.
S-a mai reţinut că petenta a formulat contestaţie la organul ierarhic superior privind suma de 2.460.878 lei, reprezentând 1.297.497 lei impozit pe profit şi 1.162.681 lei majorări impozit pe profit, contestaţia fiind admisă în parte, şi anume în ceea ce priveşte majorările de întârziere la impozitul pe profit, respectiv suma de 1.162.681 lei, fiind trimis judecătoriei capătul de cerere privind impozitul pe profit.
Instanţa de fond a constatat că nu au fost respectate dispoziţiile art. 1, 4 şi 9 din Legea nr. 105/24.06.1997 privind soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Finanţelor.
în termen legal, petenta a formulat recurs împotriva sentinţei menţionate mai sus.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. S-a susţinut, de către recurentă, că hotărârea pronunţată este nelegală şi netemeinică, deoarece s-au încălcat dispoziţiile art. 304 pct. 3 Cod proc. civ., în sensul că instanţa a pronunţat soluţia în baza unei excepţii procesuale absolute, fără să o pună în discuţia părţilor, că plângerea a reprezentat în fapt o contestaţie în materie de impozite şi taxe, care se soluţionează potrivit jurisdicţiei fiscale. Se mai precizează că Legea nr. 105/1997 nu se aplică în cauză, deoarece a intrat în vigoare la 24.06.1997, iar procesul verbal a fost încheiat la 1.04.1997. Se susţine că, potrivit art. 21 şi 22 din Legea nr. 87/1994, soluţionarea plângerilor este de competenţa judecătoriei. Se mai consideră că procesul verbal de contravenţie este lovit de nulitate, deoarece nu îndeplineşte cerinţele dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 32/1968. Pe fond plângerea este întemeiată, întrucât societatea a achitat anticipat impozitul datorat bugetului de stat, astfel încât sancţiunea contravenţională este aplicată în mod ilegal.
Analizându-se hotărârea recurată în baza art. 304 Cod proc. civ., tribunalul apreciază că se impune admiterea recursului, în raport de următoarele considerente:
Instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor natura actului juridic dedus judecăţii şi nici excepţia inadmisibilităţii plângerii.
în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., sentinţa nelegală va fi casată, iar în baza art. 312 alin. 2 Cod proc. civ., cauza va fi trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
