Legea nr. 85/2006, republicată, art. 33 alin. 2
Formularea contestaţiei prevăzută de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, republicată, chiar dacă este netimbrată obligă judecătorul sindic să dispună citarea debitoarei cu menţiunea timbrajului şi să aplice după caz sancţiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, republicată, dar în nici un caz nu poate să omită pur şi simplu acest demers procesual. Neanalizarea şi nepronunţarea asupra contestaţiei debitoarei, încalcă dreptul la apărare, starea de insolvenţă contestată fiind una dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii.
Prin sentinţa nr. 2596 pronunţată la data de 20.09.2010 de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 1366/96/2010, s-a admis cererea formulată de creditoarea D.G.F.P. Harghita în contradictoriu cu debitoarea S.C. M. S.R.L., şi în consecinţă, s-a deschis faţă de debitoare, procedura generală a insolvenţei prevăzută de cu toate consecinţele ce decurg din această măsură.
Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul sindic a reţinut că deşi legal citată, debitoarea nu a formulat contestaţie la starea de insolvenţă, iar creanţa creditoarei îndeplineşte cerinţele Legii nr. 85/2006.
Împotriva sentinţei a formulat recurs debitoarea arătând că, deşi a formulat contestaţie la cererea creditoarei, judecătorul sindic nu s-a pronunţat asupra acesteia, cu ignorarea dreptului la apărare al debitoarei. Pe fond, recurenta arată că creanţa creditoarei nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de Legea nr. 85/2006, neavând valoarea prag prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu în raport de dispoziţiile art. 3041 C. pr. civ., instanţa a apreciat că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006,” în termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existenţa stării de insolventă”… .
În speţă, cererea creditoarei a fost comunicată debitoarei la data de 11.06.2010, iar la data de 21.06.2010 debitoarea a înregistrat la dosar (fila 41) contestaţia prevăzută de dispoziţiile legale de mai sus. Chiar dacă aceasta nu era timbrată în mod corespunzător, judecătorul sindic era obligat în condiţiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 de a cita debitoarea cu menţiunea achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar corespunzător cererii sale. În schimb acesta, cu neobservarea acestui înscris, a procedat la judecarea pe fond a cererii creditoarei, menţionându-se expres că debitoarea nu a formulat contestaţie. Neanalizând şi nepronunţându-se asupra contestaţiei debitoarei, judecătorul sindic a dat o hotărâre nelegală, încălcându-se dreptul la apărare al acesteia.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. 3 şi 5 C. pr. civ., Curtea a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare judecătorului sindic pentru ca acesta să se pronunţe asupra contestaţiei debitoarei cu respectarea tuturor drepturilor procedurale ale părţilor.
