– Legea nr. 85/2006: art. 121 alin. 2, art. 123 pct. 7
Conform art. 121 alin. 2 din lege, în cazul în care sumele obţinute din valorificarea garanţiilor sunt insuficiente pentru acoperirea în întregime a creanţelor garantate, creditorii au, pentru diferenţă, creanţe chirografare, care vin în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, în condiţiile prevăzute de art. 123 din lege.
Administratorul judiciar, raportat la art. 121 alin. 2 din lege, a constatat că nu poate fi executată cu prioritate garanţia instituită asupra contului, din lipsă de lichidităţi, în
care situaţie creanţa a devenit chirografară şi a dispus înscrierea acesteia în tabelul creanţelor, conform ordinii de prioritate prevăzută de art. 123 pct. 7 din aceeaşi lege.
(Decizia nr. 1064/R din 28.09.2009, Secţia a Vl-a comercială)
Prin sentinţa comercială nr. 70/F/23.02.2009, pronunţată în dosar nr. 2532/116/2008 de către Tribunalul Bucureşti, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC C M. 200 SRL Călăraşi, s-a desemnat administrator judiciar, s-a stabilit termenul limită de înregistrare a declaraţiilor de creanţă.
De asemenea, s-a dat dispoziţie tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi de a nu mai dispune de acestea fără un ordin din partea administratorului judiciar.
Aşa cum a rezultat din raportul de activitate, întocmit pentru termenul din
21.04.2009, în urma notificărilor efectuate băncile au comunicat că debitorul numai are conturi deschise, sau în situaţia în care acestea există soldul este 0.
Prin cererea înregistrată la 03.04.2009, creditoarea R.B. SA a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 89.465,36 lei, reprezentând credit, conform contractului de credit nr. 40/08.04.2008, şi cea de 53,60 RON comisioane bancare, cu cheltuielile de judecată aferente.
S-a învederat că pentru garantarea creditului societatea a constituit garanţie reală imobiliară pe soldul creditor al contului debitoarei solicitând înscrierea în tabelul creditorilor cu suma menţionată, cu ordinea de prioritate prevăzută de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Administratorul judiciar desemnat a procedat la verificarea declaraţiilor de creanţă şi la întocmirea tabelului preliminar de creanţe.
Constatând, urmare a notificării R.B., a comunicat, prin adresa nr. 1077/06.04.2009, că soldul asupra căruia se instituise garanţia este debitor, creanţa a fost înscrisă la ordinea de prioritate prevăzută de art. 123 pct. 7 din lege.
împotriva acestei măsuri a formulat contestaţie, în termen legal creditoarea R.B., la data de 22.05.2009, susţinând că ordinea de preferinţă în care se încadrează creanţa izvorând din contractul de credit nr. 40/2008 este cea prevăzută de art. 121 din lege, administratorul judiciar procedând greşit la încadrarea acesteia în ordinea de prioritate prevăzută de art. 123 pct. 7 din lege.
A arătat creditoarea că pentru contractul de credit încheiat s-a constituit gaj asupra soldurilor creditoare ale contului bancar al debitoarei, indicat în art. 6/6.1, garanţii cu valoare de drept real având ca finalitate garantarea îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitoare.
Prin sentinţa comercială nr. 254/F/09.06.2009, Tribunalul Călăraşi a respins contestaţia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în mod corect administratorul judiciar, procedând la verificarea creanţelor, în conformitate cu art. 66 şi art. 67 din lege, a constatat certitudinea, lichiditatea şi exigibilitatea creanţei pe care a înscris-o în totalitate în tabloul preliminar cu o altă ordine de prioritate decât cea solicitată, respectiv art. 123 pct. 7 în loc de art. 121 din lege, apreciind că măsura ordonată de instanţă şi adusă la îndeplinire de administratorul judiciar, de închidere a conturilor debitoarei, cel asupra căruia se instituise garanţia fiind la data deschiderii procedurii debitor, minus şi deschiderea contului unic de lichidare la BRD, face imposibilă executarea creanţei cu prioritate.
A fost avută în vedere adresa nr. 1077/06.04.2009 emisă de DPTRB, prin care se confirmă faptul că debitoarea SC C M. 200 SRL a fost identificată cu conturi deschise la Agenţia Călăraşi, soldul acesteia fiind debitor (minus).
In raport cu acestea instanţa a apreciat legală măsura dispusă de administratorul judiciar de a înscrie în tabelul creanţelor, creanţa contestatoarei cu ordinea de prioritate prevăzută de art. 123 pct. 7 din lege, garanţia ce conferea dreptul creditoarei de a solicita înscrierea în tabelul de creanţe, conform art. 121 din lege, fiind stinsă la data închiderii tuturor conturilor deţinute de debitoare la aceea bancă.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs creditoarea R.B., invocând motive de nelecjalitate circumscrise art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. pr. civ.
In esenţă s-a susţinut că instanţa a procedat la aplicarea greşită a legii, ignorând faptul că, la data deschiderii procedurii creditoarea avea o creanţă garantată ce îi conferea dreptul înscrierii în tabelul de creanţe, în ordine de priorităţi prevăzută de art. 121 din lege.
Au fost invocate dispoziţiile art. 3 pct. 16 din lege în care este definit tabelul de creanţe ce cuprinde toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii insolvenţei, de închidere a conturilor curente este nelegală.
S-a mai susţinut că, aşa cum rezultă din adresa nr. 1007/06.04.2009, nu se specifică eventuala operaţiune de închidere a contului, acesta fiind în continuare activ cu sold debitor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate, Curtea reţine următoarele:
între debitoarea SC C M. 2000 SRL şi creditoarea R.B. a intervenit contractul de credit nr. 40/08.04.2008, pentru suma de 95.OORON, contract garantat conform art. 6 Garanţii şi Asigurări, art. 6.1 alin. 2 cu garanţie reală mobiliară de rang I fără deposedare, asupra soldului creditor al contului curent cuprinzând disponibilităţilor băneşti prezente şi viitoare evidentiate în contul 10013990 denominat în RON, deschis la R.B.
în cauză, prin sentinţa comercială nr. 70/F/23.02.2009, în temeiul art. 47 din lege, s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei şi a fost împuternicit administratorul judiciar de a dispune cu privire la lichidităţile aflate în conturile debitoarei, sens în care s-a procedat la notificarea tuturor băncilor la, cu respectarea art. 36 din lege.
Aşa cum s-a consemnat în raportul de activitate întocmit pentru termenul de la
21.04.2009, în urma notificărilor băncile au învederat în răspunsurile transmise că debitorul nu are conturi deschise sau, în situaţia în care acestea există, soldul este debitor.
De asemenea, în conformitate cu art. 4 alin. 2 din lege, administratorul judiciar a deschis cont la BRD pentru constituirea fondului de lichidare.
în conformitate cu art. 121 alin. 1 pct. 2 din lege, creditorii ale căror creanţe sunt garantate au dreptul de se îndestula cu prioritate din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului sau a celor grevate în favoarea creditorilor, în cauză asupra garanţiei reale mobiliare.
Potrivit art. 121 alin. 2 din lege, în cazul în care sumele obţinute din valorificarea garanţiilor sunt insuficiente pentru acoperirea în întregime a creanţelor garantate, creditorii au, pentru diferenţă, creanţe chirografare, care vin în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, în condiţiile prevăzute de art. 123 din lege.
întrucât, la data deschiderii procedurii, aşa cum a rezultat din adresa emisă de creditoare nr. 1077/06.04.2004, contul asupra căruia s-a instituit garanţia nu mai avea
sold creditor, ci soldul era debitor, aşa cum s-a comunicat de către creditoare „minus”, executarea cu prioritate a creanţei era imposibil de realizat.
în mod justificat, administratorul judiciar, raportat la art. 121 alin. 2 din lege, constatând că nu poate fi executată cu prioritate garanţia instituită asupra contului, din lipsă de lichidităţi, situaţie în care creanţa devine chirografară,a dispus înscrierea creanţei în tabelul creanţelor, conform ordinii de priorităţi prevăzute de art. 123 pct. 7 din lege.
Este irelevant faptul că, prin art. 6.1 din contractul de credit nr. 40/2008, garanţia a fost instituită şi asupra disponibilităţilor băneşti viitoare, precum şi faptul că nerespectând ordinul administratorului judiciar singurul în măsură a dispune, nu s-a procedat la închiderea contului.
Ulterior deschiderii procedurii insolvenţei şi al ridicări dreptului de administrare, precum şi al constituiri unui fond unic de lichidare, contul deschis la banca creditoare nu mai poate fi creditat de către debitoarea SC C M. 200 SRL, plăţile urmând a fi ordonate exclusiv de către administratorul judiciar, sub supravegherea judecătorului sindic, din fondul de lichidare cu respectarea dispoziţiilor legii.
în consecinţă, apreciind legală sentinţa atacată, nefiind întrunite condiţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., raportat la art. 312 alin. 1 C. pr. civ., a respins recursul ca nefondat.