Hotarâre a consiliului local privind patrimoniul. Majoritatea ceruta de lege pentru adoptarea sa valabila. Actiune in anulare promovata de Prefect.
– art. 45 alin.1 si alin.3 din Legea nr.215/2001
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A ADMINISTRATIV SI FUSCAL, DECIZIA CIVILA NR.1740/15.09.2011)
Asupra actiunii civile de fata:
Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr.1494/87/04.03.2011, reclamanta Institutia Prefectului Judetului Teleorman, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei S. G. a solicitat anularea hotarârii nr.30/13.08.2010.
În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca prin hotarârea nr.30/13.08.2010, pârâtul Consiliul Local al comunei S. G., judetul Teleorman si-a însusit studiul de evaluare, caietul de sarcini si delegarea membrilor în comisia de licitatie pentru un spatiu în suprafata de 402 mp si terenul aferent de 1000,5 mp situate în fostul sector zootehnic, bun ce apartine domeniului privat al comunei.
Hotarârea în cauza este nelegala pentru ca a fost adoptata cu un numar de 7 voturi din totalul de 11 consilieri locali în functie, nu de 8 consilieri locali cum prevede art.45din Legea nr.215/2001, republicata, întrucât hotarârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali în functie.
De asemenea, nici în cuprinsul actului administrativ si nici în cuprinsul actelor care au stat la baza adoptarii acestuia , nu mentioneaza care este actul doveditor al dreptului de proprietate privata asupra imobilului în discutie si a terenului aferent acestuia.
Ori potrivit art.4 – 5 din Legea nr.213/1998 si art.475 din Codul civil, nimeni nu poate dispune decât de bunurile asupra carora are drept de proprietate dobândit în conditiile legii.
În drept au fost invocate prevederile Legilor nr.340/2004, nr.554/2004, nr.215/2001, nr.24/2000 si nr.213/1998 si Codul civil.
Pentru dovedirea actiunii reclamantul a depus hotarârea nr.30/13.08.2010, expunerea de motive, studiul de oportunitate, caietul de sarcini, extras de acte normative, regulamentul privind închirierea, studiu de evaluare – filele nr.5-27.
Pârâtul Consiliul Local al comunei S. G., judetul Teleorman nu a formulat întâmpinare însa a depus actele care au stat la baza adoptarii hotarârii nr.30/13.08.2010 – filele nr.35-61.
Prin sentinta civila nr.398/17.05.2011 a Tribunalului Teleorman – SCAF instanta a respins cererea formulata de reclamanta Institutia Prefectului Judetului Teleorman, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei S. G., ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Potrivit prevederilor art.45 alin.3 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, hotarârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali în functie.
Asa cum rezulta din adresa nr.1931/13.07.2010 – fila 6 si din partea finala a actului administrativ contestat, pârâtul Consiliul Local al comunei S. G., judetul Teleorman, are un numar total de 11 consilieri locali în functie.
Asa cum rezulta din adresa nr.1931/13.07.2010 – fila 6 si din partea finala a actului administrativ contestat, pârâtul Consiliul Local al comunei S. G., judetul Teleorman, are un numar total de 11 consilieri locali în functie.
Facând aplicarea dispozitiilor art.45 alin.3 din Legea nr.215/2001, republicata rezulta în mod neîndoielnic ca pentru adoptarea unei hotarâri privind patrimoniul – ca în cauza de fata, era necesar votul favorabil a unui numar de 7 consilieri locali din totalul de 11 consilieri locali în functie (11:3×2=7,33), neexistând vreo prevedere legala pentru întregirea la urma a celor doua zecimale.
Corelativ, în conditiile în care hotarârea nr.30/13.08.2010 a fost adoptata cu votul unui numar de 7 consilieri locali din totalul de 11 consilieri locali în functie, instanta retine ca în cauza nu au fost respectate prevederile art.45 alin.3 din Legea nr.215/2001, republicata, cum gresit sustine reclamantul.
Cu privire la critica facuta de reclamant în sensul ca pârâtul nu a înserat în cuprinsul hotarârii nr.30/13.08.2010 si nici în actele care au stat la baza adoptarii acesteia a modului de dobândire a proprietatii asupra imobilului în discutie – grajd nr.1 cu suprafata construita de 402 mp cu teren aferent în suprafata de 1000,5 mp – fila 20, instanta retine ca aceasta este neîntemeiata, întrucât art.4 – 5 din Legea nr.213/1998 si art.475 din Codul civil, invocate în cererea de fata, nu reglementeaza o asemenea obligatie pentru pârât.
Pe de alta parte, în expunerea de motive, studiul de oportunitate – filele 7-9, în caietul de sarcini – fila 11 si în studiul de evaluare – fila 20 este mentionat în mod expres ca imobilul în discutie precum si terenul aferent acestuia constituie proprietatea privata de interes local a pârâtului.
Totodata, asa cum rezulta din expunerea de motive – fila 7 si din adresa nr.1931/13.07.2010 – fila nr.61, acest imobil a facut obiectul unor contracte de închiriere ce si-au încetat valabilitatea prin expirarea termenului, astfel ca si aceasta stare este de natura sa înlature suspiciunile reclamantului cum ca pârâtul nu detine în proprietate bunul imobil în cauza.
În fine, din perspectiva unei asemenea suspiciuni, în baza art.1169 Cod civil, sarcina probei în sensul inexistentei dreptului de proprietate privata al pârâtului, revine reclamantului.
În considerarea motivelor care preced, în baza art.18 din Legea nr.554/2004 instanta va respinge cererea ca nefondata.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta-reclamanta Institutia Prefectului Judetului Teleorman, solicitând pentru motivele de recurs atasate la dosarul cauzei admiterea recursului, modificarea în tot a sentintei civile recurate si,în consecinta, admiterea cererii de chemare în judecata astfel cum a fost formulata.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta – reclamanta a aratat ca HCL Silistea Gumesti nr.30/13.08.2010 a fost adoptata cu încalcarea prevederilor art.45 alin.3 din Legea nr.21572001.
Intimata – pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat în cauza prin prisma motivelor de recurs invocate si tinând cont de prevederile art.304 indice 1 din Cod procedura civila curtea retine ca recursul este fondat , urmând a fi admis ca atare cu consecinta modificarii sentintei civile recurate în sensul admiterii actiunii si a anularii HCL Silistea Gumesti nr.30/13.08.2010.
Astfel, prin Hotarârea nr.30/13.08.2010 a Consiliului Local al comunei Silistea Gumesti, judetul Teleorman si-a însusit studiul de evaluare, caietul de sarcini si delegarea membrilor în comisia de licitatie pentru un spatiu în suprafata de 402 mp si terenul aferent de 1000,5 mp situate în fostul sector zootehnic, bun ce apartine domeniului privat al comunei.
Curtea retine ca hotarârea în cauza este nelegala întrucât a fost adoptata cu un numar de 7 voturi din totalul de 11 consilieri locali în functie, iar nu de 8 consilieri locali cum prevede art.45 din Legea nr.215/2001, republicata, întrucât hotarârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali în functie.
Astfel, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.215/2001, în exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul local adopta hotarâri, cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
Potrivit art.45 alin.3 din Legea nr.215/2001 hotarârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali în functie.
Curtea retine ca instanta de fond a apreciat în mod gresit faptul ca pentru adoptarea Hotarârea nr.30/13.08.2010 a Consiliului Local al comunei Silistea Gumesti era necesar un numar de 7 voturi valabil exprimate pentru ca hotarârea în cauza sa fie valabila adoptata întrucât 7 voturi nu este egal si nu reprezinta doua treimi din numarul total de 11 consilieri, adica 7,33,astfel încât pentru respectarea prevederilor art 45 alin.3 din Legea nr.215/2001 pentru adoptarea valabila a hotarârii în discutie era necesar un numar de 8 voturi.
Având în vedere ca nu a fost respectata majoritatea imperativa ceruta de art.45 alin.1si 3 din Legea nr.215/2001 la adoptarea Hotarârii nr.30/13.08.2010 a Consiliului Local al comunei Silistea – Gumesti Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentinta recurata în sensul ca va admite actiunea si va anula Hotarârea nr.30/13.08.2010 a Consiliului Local al comunei Silistea – Gumesti
1