C. proc. civ., art. 35812 alin. (1) R.P.A. ale C.A.C.I. de pe lângă C.C.I.R.1), art. 54 alin. (1)
Excepţia de nccompetenţă pentru absenţa convenţiei arbitrale ridicată de către pârâtă la termenul din 30 octombrie 2007 a fost respinsă. Deşi o astfel de convenţie nu există între părţile contractantc, luând act că această cxcepţic a fost formulată la al treilea termen după prima zi de înfăţişare, că până la data invocării excepţiei s-au efectuat acte procedurale (s-a depus întâmpinare de către pârâtă, carc şi-a desemnat totodată arbitrii, fără a ridica excepţia de nccompetenţă a Tribunalului arbitral, s-au încuviinţat şi administrat probele solicitate de ambele părţi etc.), ceea ce înseamnă acceptarea tacită a competenţei acestui Tribunal arbitral, şi, mai mult, că la termenul din 26 septembrie 2007, interogate de Tribunalul arbitral cu privire la competenţa acestora, niciuna dintre părţi nu a contestat-o, după cum s-a menţionat expres prin încheierea de şedinţă de Ia acea dată, înseamnă că pârâta a acceptat. în mod expres, competenţa, constituirea şi compunerea Tribunalului arbitral.
De altfel, potrivit art. 358 ‘ alin. (I) C. proc. civ., „orice excepţie privind existenţa şi validitatea convenţiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele însărcinării arbitrilor şi desfăşurarea procedurii până la primul termen de înfăţişare trebuie ridicată, sub sancţiunea decăderii, cel mai târziu la acest prim termen, dacă nu s-a stabilit un termen mai scurt”, această dispoziţie fiind identică cu prevederile art. 54 alin. (1) din Regulile de procedură arbitrală ale acestei Curţi, care dispun că o asemenea excepţie trebuie ridicată, sub sancţiunea decăderii, „prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfăţişare”.
Aşa fiind, Tribunalul arbitral a considerat că este competent să soluţioneze prezentul litigiu, motiv pentru care. prin încheierea din 26 octombrie, a respins excepţia pârâtei privind nccompetenţă Tribunalului arbitral.
Sentinţa arbitrală nr. 220 din 5 noiembrie 2007
