R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA NR. 3225/2011
Sedinta publica de la 14 septembrie 2011
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Bucuresti sub nr. 13210/3/2009, reclamantul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei a chemat în judecata pe pârâta S.C. ELECTRO REI S.R.L. Tulcea, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 38.560 euro fonduri Phare, reprezentând suma virata cu titlu de finantare nerambursabila, în baza contractului de grant nr. RO 0007.02.02.01.0011 si solicitata în urma rezolutiunii acestui contract, precum si obligarea pârâtei la plata dobânzilor de întârziere, conform art. 18 alin. (3) din „Conditiile generale” platibile de la data expirarii termenului de plata si pâna la achitarea în întregime a debitului; la data de 27.03.2009, cuantumul dobânzilor fiind de 6.541,60 euro (3,7 euro/zi de întârziere), cu cheltuieli de judecata.
În motivare, reclamantul a sustinut ca pârâta a fost beneficiarul unui împrumut nerambursabil, în vederea realizarii proiectului „Implementarea unei tehnologii noi, moderne si performante de fabricare a pieselor turnate, realizate din oteluri si fonte aliate”. Contractul de grant a fost încheiat la data de 26.08.2002 si a avut o valoare a proiectului de 180.390 euro, din care Autoritatea Contractanta contribuia cu 48.200 euro, respectiv 26,71 % din valoarea proiectului, virând cu titlu de avans suma de 38.560 euro.
Proiectul propus presupunea achizitia unui cuptor cu arc electric 3 tone pe sarja, achizitia de aparatura pentru laborator de determinari, compusa din: spectometru de laborator, osciloscop digital portabil si termometru digital cu termocupla, având ca obiective: cresterea calitatii pieselor turnate, cresterea productivitatii muncii, valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor si crearea de noi locuri de munca.
A mai aratat reclamantul ca, în momentul analizarii dosarului întocmit de beneficiar, s-au constatat o serie de deficiente, respectiv: achizitionarea unui singur element si anume a unui cuptor cu arc electric cu o capacitate de 3 tone pe sarja, în valoare de 49.596,8 euro, nerespectarea conditiilor legale vizând achizitia acestui produs si nerespectarea prevederilor art. 2 din Conditiile generale ale contractului de grant privind obligarea la raportare si informare, rapoartele fiind depuse cu întârziere.
Reclamantul a mai invocat ca, prin adresa nr. 7015/23.04.2004, pârâta a fost înstiintata asupra deciziei Autoritatii Contractante de a rezolutiona contractul de grant conform art. 11 alin. (3) din „Conditiile generale” ale acestuia, iar, ulterior, a încheiat cu aceasta doua procese-verbale de conciliere conform art. 7201 Cod procedura civila.
Dobânda de întârziere a fost calculata în conditiile art. 18 alin. (3) din Conditiile generale ale contractului dintre parti, aceasta fiind în cuantum de 6.541,60 euro pâna la data de 27.03.2009.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 1073-1090 Cod civil, art. 56 Cod comercial, art. 2 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 10 pct. 4 Cod procedura civila si dispozitiile contractului de grant încheiat între parti.
În dovedire, reclamanta a depus în copie la dosar: adresa M.D.R.L. nr. 20336/30.03.2009, extras de pe portalul ONRC privind societatea pârâta, procesul-verbal de conciliere nr. 163/07.09.2004, adresa Ministerului Integrarii Europene nr. 7015/23.04.2004, adresa Agentiei de Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est nr. 1602/23.03.2004, adresa S.C. ELECTRO REI S.R.L. nr. 1548/23.03.2004, adresele Agentiei de Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est nr. 1517/23.03.2004 si nr. 1482/19.03.2004, adresele S.C. ELECTRO REI S.R.L. nr. 1179/05.03.2004, nr. 993/25.02.2004, annex V, Grant contract nr. 1013823/26.08.2002, fisa contractului, adresele Ministerului Integrarii Europene nr. 1266/08.04.2004, nr. 1266/31.03.2004, nr. 3876/30.03.2004, adresele Agentiei de Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est nr. 5929/29.03.2004 si nr. 5839/26.03.2004.
În aparare, pârâta S.C. ELECTRO REI S.R.L. Tulcea a formulat întâmpinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia prematuritatii cererii, exceptia prescriptiei dreptului la actiune în privinta restituirii sumelor pretinse si exceptia inadmisibilitatii cererii.
Relativ la prematuritatea cererii de chemare în judecata, s-a sustinut ca rezolutiunea invocata de reclamant nu se putea realiza unilateral, prin decizia acestuia, ci doar cu aplicarea art. 1019 – 2021 Cod civil, fiind necesara existenta unei decizii a justitiei.
În ceea ce priveste inadmisibilitatea cererii de chemare în judecata, s-a aratat ca nu este corecta calea aleasa de reclamant, singura posibilitate de recuperare a creantelor bugetare fiind aceea prevazuta de O.G. 79/2003 si Codul de procedura fiscala.
Prin încheierea din 26.10.2009, Tribunalul Bucuresti a admis exceptia de necompetenta functionala a Sectiei a VI-a Comerciala, a dispus scoaterea cauzei de pe rol si înaintarea catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ spre competenta solutionare.
La aceasta instanta, s-a format dosarul nr. 88/3/CA/2010 în care, prin sentinta civila nr. 2069/23.06.2010, s-a admis exceptia de necompetenta materiala si s-a declinat competenta solutionarii cauzei în favoarea Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a.
La aceasta din urma instanta, s-a format dosarul nr. 88/3/2010 în care s-a dispus, prin sentinta civila nr. 731/01.02.2011, declinarea competentei solutionarii cauzei în favoarea Tribunalului Bucuresti – Sectia contencios administrativ si fiscal, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru solutionare.
Prin decizia nr. 2913/19.05.2011, Înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit natura comerciala a litigiului si inaplicabilitatea dispozitiilor O.G. nr. 79/2003 si a art. 10 alin. (1) din Lg. 554/2004, dispunând înaintarea dosarului catre Tribunalul Tulcea – Sectia comerciala, spre competenta solutionare.
La Tribunalul Tulcea, s-a format dosarul cu nr. 2778/88/2011, în cadrul caruia s-a depus în întregime Contractul de grant si conditiile generale ale acestuia.
Analizând probatoriul administrat în cauza, instanta retine urmatoarele aspecte de fapt si de drept:
Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata, instanta retine ca aceasta nu poate fi admisa, întrucât calea speciala prevazuta de dispozitiile O.G. nr. 79/2003 si ale Codului de procedura fiscala au fost excluse de instanta suprema prin decizia civila nr. 2913/19.05.2011, pronuntata în dosarul nr. 88/3/2010, care a statuat, cu titlu obligatoriu, ca natura prezentului litigiu este una comerciala, acesta fiind si motivul pentru care cauza a fost înaintata acestei instante spre competenta solutionare.
În ceea ce priveste exceptia prematuritatii cererii, si aceasta va fi respinsa de instanta, întrucât actiunea în restituirea prestatiilor executate în baza unui contract nu este conditionata de nici un termen prealabil a carui împlinire reclamantul sa nu-l fi asteptat, iar problema solicitarii prealabile a rezolutiunii judiciare este o chestiune care tine de fondul cauzei, prilej cu care urmeaza a fi analizata.
Exceptia prescriptiei dreptului la actiune este, de asemenea, apreciata de instanta ca neîntemeiata, întrucât, desi natura cauzei a fost stabilita ca fiind una comerciala, creanta solicitata de reclamant este una comunitara care se poate recupera în termen de 5 ani de la data când a luat nastere acest drept, potrivit dispozitiilor art. 112 alin. (3) din O.G. nr. 79/2003 privind recuperarea fondurilor comunitare.
Cum prin adresa nr. 7015/23.04.2004, Ministerul Integrarii Europene a solicitat pârâtei restituirea sumei de 38.560 euro, platiti în baza contractului, iar pâna la data de introducerii actiunii (31.03.2009), nu se împlinise termenul de 5 ani mai sus mentionat, nici exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de pârâta, nu poate fi primita.
Aceeasi este si situatia exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, dat fiind faptul ca, potrivit art. 6 din O.G. nr. 221/2008 pentru stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale s-a înfiintat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, prin reorganizarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, preluând totodata, conform art. 21 din acelasi act normativ, toate drepturile si obligatiile institutiei desfiintate.
La data de 26.08.2002, între Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (M.D.P.), în calitate de autoritate contractanta si Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est, în calitate de autoritate de implementare, si S.C. …S.R.L. Tulcea, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de ajutor financiar nerambursabil pentru un program descentralizat (ajutor extern al Comunitatii Europene), numit si contract de grant, având ca scop realizarea actiunii de „implementare a unor tehnologii noi, moderne si performante de fabricatie a pieselor turnate, realizate din oteluri si fonte aliate”, costul total al operatiunii fiind în cuantum de 180.390 euro, din care Autoritatea contractanta si-a asumat furnizarea sumei de 48.200 euro, durata de executie fiind de 12 luni.
În cadrul art. 2 din Anexa II – „Conditii generale aplicabile Contractelor de finantare nerambursabile din parte Comunitatii Europene”, partile au stipulat ca beneficiarul trebuie sa furnizeze Autoritatii Contractante toate informatiile legate de implementarea proiectului, scop în care beneficiarul trebuie sa întocmeasca rapoarte intermediare si un raport final, rapoarte care trebuie sa contina o parte tehnica si o parte financiara. Partile au mai convenit ca raportul final sa contina o descriere detaliata a conditiilor în care a fost realizat proiectul, informatii asupra masurilor luate pentru identificarea Comunitatii Europene ca sursa a finantarii si elementele care sa permita evaluarea impactului Proiectului, un decont final al tuturor costurilor exigibile ale operatiunii, plus o recapitulatie completa a veniturilor si a cheltuielilor proiectului, precum si a platilor primite.
În baza acestor prevederi contractuale, prin OP nr. …/30.09.2002, Autoritatea Contractanta a virat catre pârâta un avans în suma de 38.560 euro.
Întrucât pârâta nu a depus în timpul implementarii proiectului raportarile trimestriale nr. 2, 3 si 4, iar raportarea finala nu a fost depusa în termen de 3 luni de la finalizarea implementarii proiectului, Agentia pentru Dezvoltare Regionala a înaintat Ministerului Integrarii Europene propunerea de reziliere a contractului de finantare nr. …/23.03.2004, propunere reiterata si prin adresa nr. …/23.03.2004.
Constatând nerespectarea dispozitiilor art. 2 – „obligatia privind informarea si rapoartele tehnice si financiare” din „Conditiile generale” ale contractului si a celor din Anexa E/IV – „Proceduri de contractare”, Ministerul Integrarii Europene, în calitate de Autoritate contractanta, a decis rezilierea contractului dintre parti, cu rambursarea totala a sumelor deja platite în cadrul contractului, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Contract, comunicând aceasta decizie pârâtei prin adresa nr. …/23.04.2004.
Potrivit acestui din urma temei contractual, Autoritatea contractanta poate rezilia contractul, fara preaviz si fara sa plateasca vreo compensatie, atunci când beneficiarul nu îsi îndeplineste, fara justificare, oricare din obligatiile care îi revin si dupa ce a fost înstiintat în scris sa îsi îndeplineasca aceste obligatii, persista în neonorarea lor sau nu furnizeaza explicatii satisfacatoare în 30 zile de la trimiterea notificarii. În aceasta situatie, Autoritatea Contractanta poate solicita rambursarea totala sau partiala a sumelor deja platite în cadrul Contractului.
Se constata astfel, prin modul de redactare al pactului comisoriu, ca acesta este inserat într-o clauza contractuala conform careia Autoritatea Contractanta poate sa ceara rezilierea contractului daca beneficiarul nu-si executa obligatiile anume aratate în cuprinsul clauzei. Într-o atare situatie însa rezilierea nu se produce de drept, ci este necesar a fi solicitata instantei de judecata, fiind necesar ca aceasta sa aprecieze incidenta unei neexecutari grave a contractului.
În speta însa nu s-a solicitat nici prin cererea introductiva si nici ulterior, constatarea rezilierii (desfiintarii) contractului, ci doar plata (restituirea) sumei de 38.560 euro, virata ca avans cu titlu de finantare nerambursabila, în baza contractului de grant nr. RO 0007.02.02.01.0011, precum si plata dobânzilor pentru întârziere, conform art. 18 alin. (3) din „Conditiile generale” de contractare (adica dobânda la suma primita cu titlu de avans).
Important de analizat în cauza este natura sanctiunii care intervine în caz de neexecutare culpabila a obligatiilor contractuale de catre una dintre parti, respectiv incidenta rezilierii sau a rezolutiunii contractului, efectele fiind diferite în fiecare caz în parte.
În cadrul contractului dintre partile litigiului, desi pârâta si-a asumat o serie de obligatii succesive (informarea, raportarea, achizitionarea treptata de utilaje), nu acelasi lucru se poate spune despre obligatia asumata de reclamant, care a constat în plata finantarii nerambursabile, în doua transe, din care una deja efectuata.
Ceea ce este determinant pentru caracterizarea obligatiilor cu succesiva este repetarea unei prestatii în timp, fara a se stabili cuantumul total al ansamblului prestatiilor, iar nu divizarea în timp a unei prestatii al carei cuantum total este stabilit de la bun început, cum este cazul pretului sau al finantarii.
Astfel, obligatia asumata de reclamant nu poate fi calificata decât ca fiind una cu executare dintr-o data (uno ictu), asa încât nu se poate considera ca ambele parti si-au asumat obligatii succesive, aspect ce imprima sanctiunii neexecutarii contractului caracterele specifice rezolutiunii si nu pe cele ale rezilierii, desi acest tip de sanctiune a fost stipulata în conventia partilor.
Prin urmare, având în vedere caracterul retroactiv al efectelor rezolutiunii contractuale, se apreciaza ca numai ca un efect al pronuntarii acesteia de catre o instanta de judecata se poate analiza cererea de restituire a prestatiilor executate de reclamant în temeiul contractului.
În alte cuvinte, plata avansului finantarii s-a realizat de reclamant în temeiul contractului si numai rezolutiunea (desfiintarea) acestui contract lipseste de cauza aceasta prestatie, astfel încât pastrarea sa de catre pârâta nu se mai justifica.
Cum însa, instanta nu s-a aflat într-un cadru procesual în care sa poata analiza culpa în neexecutarea contractului sau interventia uneia dintre cauzele de desfiintare a contractului, stipulate de parti în contract, aceasta nu poate pronunta nici efectul acestei desfiintari (rezolutiuni), care este repunerea partilor în situatia anterioara, respectiv restituirea de catre pârâta a avansului finantarii.
Aceeasi este si situatia dobânzii solicitate pentru acest avans, în temeiul art. 18 alin. (3) din contract, a carei plata va fi respinsa pentru aceleasi motive, dar si în baza principiului de drept potrivit caruia „accesoriul urmeaza soarta principalului”.
Fata de toate aceste considerente, instanta urmeaza a respinge exceptiile inadmisibilitatii, prematuritatii, prescriptiei dreptului la actiune si lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, ca nefondate. Urmeaza a respinge actiunea în totalitate ca nefondata.
