Dacă partea nu este titulara unui ordin de repartiţie, conform Legii nr. 5/1973, nu poate justifica pretenţiile sale cu privire la încheierea unui contract de închiriere pentru spaţiul în litigiu.
Pe de altă parte, conform Legii nr. 15/1990, spaţiile pentru desfăşurarea activităţilor comerciale se obţin numai pe bază de licitaţie.
(Secţia comercială, decizia nr. 317/8.04.1992)
Prin cererea înregistrată la data de 22.01.1992, S.C. „C.” – S.A. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 4.813/15.10.1991, pronunţată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, prin care s-a respins acţiunea reclamantei, formulată împotriva pârâtelor S.C. „C.l.” Bucureşti şi C.V. -preşedinte al firmei V.P.I. Bucureşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin acţiunea formulată de S.C. „C.” – S.A. s-a solicitat rezilierea contractului de închiriere încheiat de I.C.R.A.L. V. (S.C.A.C.I. Bucureşti) cu pârâtul C.V., pentru spaţiul din str. Smârdan, sectorul 3.
în motivarea acţiunii, s-a precizat că reclamanta deţine acest spaţiu din anul 1987 şi, în repetate rânduri, a solicitat pârâtei I.C.R.A.L. V. să întocmească un contract de închiriere, dar pârâta a refuzat, deşi S.C. „C.” -S.A. a folosit în permanenţă spaţiul din str. Smârdan, plătind lunar chiria aferentă, conform fişei de calcul întocmită de I.C.R.A.L. V.
S-a mai arătat că în luna noiembrie 1990, C.V., în calitate de preşedinte al firmei V.P.I., a încheiat cu I.C.R.A.L. V. un contract de închiriere pentru spaţiul în litigiu, dar, în baza H.G. nr. 89/1991, S.C. „C.” – S.A. a fost divizată în societăţi distincte, cu personalitate juridică, spaţiul din str. Smârdan fiind atribuit societăţilor S.C. „S.” – S.A. şi S.C. „S.” – S.A., care însă nu-şi pot desfăşura activitatea, întrucât acest spaţiu a revenit, în baza contractului de închiriere, pârâtului C.V
întrucât I.C.R.A.L. V. s-a reorganizat, devenind S.C. „C.l.” B., instanţa de fond a introdus în cauză, în calitate de pârât, această unitate.
Prin sentinţa civilă nr. 4.813/1991 s-a respins acţiunea, reţinându-se că această unitate a deţinut din anul 1987, fără a avea ordin de repartiţie şi contract de închiriere, spaţiul situat în str. Smârdan, şi că a plătit cu regularitate contravaloarea folosinţei, către I.C.R.A.L. V., dar la 8.11.1991, pentru spaţiul în litigiu, s-a încheiat un contract de închiriere între I.C.R.A.L. V. şi C.V., dispunându-se evacuarea S.C. „C.” – S.A. din imobil, conform sentinţei civile nr. 445/28.01.1991, pronunţată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti.
Instanţa de fond a precizat că acţiunea este neîntemeiată, întrucât S.C. „C.” – S.A. nu este titulara unui ordin de repartiţie, conform dispoziţiilor Legii nr. 5/1973, care i-ar putea justifica pretenţiile cu privire la încheierea unui contract de închiriere privind spaţiul în litigiu, iar, pe de altă parte, spaţiile comerciale, conform Legii nr. 15/1990, se obţin numai pe bază de licitaţie.
în motivarea recursului de faţă se arată că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, întrucât proba relaţiei contractuale a recurentei cu I.C.R.A.L. V s-a făcut prin dovada achitării contravalorii chiriei, pe care acesta din urmă a încasat-o.
Se precizează că ceea ce s-a solicitat instanţei de fond a fost constatarea existenţei unui titlu legal în favoarea S.C. „C.” – S.A. şi rezilierea, ca fiind nelegal, a contractului dintre pârâtul C.V. şi I.C.R.A.L. V., care s-a suprapus, dar mult în urmă, peste contractul în fiinţă.
Prin hotărâre guvernamentală, s-a stabilit că în acest imobil urmează să-şi desfăşoare activitatea două societăţi comerciale, succesoare legale ale fostei I.C.M.B., din care s-a desprins S.C. „C.” – S.A., cu titlu legal asupra imobilului în discuţie.
Examinând motivele de recurs, se constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi înlăturate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, în speţă nu s-a făcut dovada că S.C. „C.” – S..A este titulara unui ordin de repartiţie pentru spaţiul în litigiu, conform Legii nr. 5/1973, care ar putea să justifice pretenţiile sale cu privire la încheierea unui contract de închiriere. Pe de altă parte, conform Legii nr. 15/1990, spaţiile pentru desfăşurarea activităţilor comerciale se obţin numai pe bază de licitaţie. Or, S.C. „C.” – S.A. a fost evacuată din spaţiu în luna ianuarie 1991, pe baza sentinţei civile nr. 445/1991 a Judecătoriei sectorului 3, rămasă definitivă, prin nerecurare.
Anterior eliberării spaţiului de către recurentă, între aceasta şi S.C. „C.”
– ;S.A. nu s-a încheiat vreun contract de închiriere, în formă scrisă, şi nici vreun alt act cu valoare de convenţie locativă.
Recurenta nu a uzat de dispoziţiile deciziei nr. 274/1991 a Primăriei Municipiului Bucureşti, nesolicitând ordin de repartiţie pentru spaţiul în litigiu, astfel încât, faţă de prevederile art. 30 şi 31 din Legea nr. 15/1990, ea nu poate obţine folosinţa spaţiului respectiv, prin anularea contractului de închiriere existent cu firma V.RI. – S.R.L.
Aşa fiind, recursul urmează a fi respins, ca nefondat. Notă: Cu privire la Legea nr. 5/1973, a se vedea nota de la speţa nr. 39. în legătură cu Legea nr. 15/1990, a se vedea nota de la speţa nr. 5.
Hotărârea Guvernului nr. 89/1991 privind înfiinţarea unor în domeniul construcţiilor, instalaţii-montaj, mecanizarea lucrărilor şi proiectare tehnologică (publicată în Monitorul Oficial nr. 28 din 2 februarie 1991), a fost modificată prin H.G. nr. 160/1995 (publicată în Monitorul Oficial nr. 58 din 29 martie 1995).
