Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs CJP Harghita solicitând admiterea recursului, motivând poziţia sa prin aceea că radierea societăţii nu a avut loc şi că numai după radiere documentele vor fi preluate de Casa de Pensii.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art.3041 C.pr.civ., instanţa a reţinut următoarele:
În cadrul dosarului nr.2781/2001 al Tribunalului Harghita, judecătorul sindic instrumentează procedura falimentului debitoarei SC F. SA.
Sentinţa atacată a fost pronunţată în cadrul acestei proceduri.
În recursul CJP Harghita se invocă art.2 din HG nr.51/2003 care prevede că “dovada desfiinţării angajatorului cade în sarcina acestuia şi se face cunoscută casei teritoriale de pensii”. Cu raportare la aceste dispoziţii CJP menţionează că nu poate prelua documentele societăţii decât atunci când aceasta va fi desfiinţată ca persoană juridică.
Se menţionează că faţă de societatea debitoare s-a dispus doar începerea procedurii de faliment şi dizolvarea, nu şi desfiinţarea acesteia.
S-a apreciat că preluarea documentelor societăţii se va face numai după radierea acesteia.
În continuare s-a făcut o analiză a problemei predării documentelor, cu raportare la argumentele CJP Harghita şi la legislaţia aplicabilă în cauză.
Legiuitorul în HG nr.51/2003 foloseşte în art.2 un termen impropriu şi anume acela de “desfiinţare”.
S-a menţionat că legiuitorul în Legea nr.31/1990 ce reglementează societăţile comerciale nu utilizează termenul de “desfiinţare”.
După ce tratează chestiuni privind constituirea societăţilor comerciale şi modificarea actului constitutive, Legea nr.31/1990 rep. în titlul VI cap.I vorbeşte despre “dizolvarea societăţilor”.
Potrivit art.233 al.l din Legea nr.31/1990 rep., dizolvarea are ca effect deschiderea procedurii lichidării, iar potrivit art.233 al.4, societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.
De asemenea, art.237 al.6 din Legea nr.64/1995 rep. prevede că pe durata rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu din registrul comerţului.
Din cele de mai sus reiese că după dizolvare societatea nu mai există ca entitate juridică.
Potrivit art.106 al.2 din Legea nr.64/1995 rep. prin încheierea prin care decide intrarea în faliment, judecătorul syndic va dispune dizolvarea societăţii debitoare.
În speţă, prin încheierea nr.4 din 20.05.2002 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului. Chiar dacă la acea dată nu erau aplicabile disp.art.108 al.2, legea fiind modificată ulterior, trebuie să ţinem seama de dispoziţiile actuale ale legii care sunt aplicabile speţei şi care prevăd la art.135 că prin închiderea procedurii lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură.
În această situaţie, predarea actelor către CJP se va face înainte de încheierea procedurii, după finalizarea etapelor prevăzute de lege până la închidere.
în concluzie, faţă de cele mai sus menţionate, în baza art.312 al.l C.pr.civ., s-a respins ca nefondat recursul formulat de CJP Harghita.
