Obligarea instantei de a examina legalitatea operatiunilor administrative odata cu analiza legalitatii actului administrativ contestat in lipsa unei cereri exprese in acest sens. Acte ale autorităţilor publice


– art.7 alin.1 din Legea nr. 50/1991

– art.18 alin.2 din legea nr. 554/2004

Actele care au stat la baza emiterii autorizatiei de construire sunt operatiuni administrative si se analizeaza întotdeauna odata cu actul administrativ producator de efecte juridice. Controlul de legalitate asupra documentatiei care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire face parte din controlul de legalitate al autorizatiei, astfel ca nu se poate aprecia ca instanta s-ar fi pronuntat pe ceea ce nu s-a cerut.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.1045/12.05.2011)

Asupra recursurilor de fata;

Din examinarea actelor si lucrarilor din dosar constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr.1160/07.04.2010, Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a admis actiunea formulata de reclamantul C. M. în contradictoriu cu pârâtii Primarul Sectorului 6 Bucuresti si SC E. B 25 I. SRL, a anulat autorizatia de construire nr.1029/3.11.2008 emisa de Primarul Sectorului 6 pentru beneficiarul SC E. B 25 I. SRL, ca nelegala si a obligat pârâtii în solidar sa plateasca reclamantului suma de 2007,3 lei cheltuieli de judecata .

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca prin autorizatia de construire contestata emisa de pârâtul Primarul Sectorului 6 si având ca beneficiar societatea pârâta s-a autorizat în legatura cu imobilul situat în Bucuresti, str. V., sector 6, executarea lucrarilor de construire pentru intrare în legalitate conform procesului verbal nr.37/21.07.2008 întocmit de Primarul Sectorului 6, a constructiilor amplasate pe teren proprietate personala conform contractului de vânzare cumparare nr.1863/13.09.2007, dupa cum urmeaza: aliniamentul constructiilor la limita estica este variabil de la 3 m(nord) la 5 m(sud): regimul de înaltime se modifica de la S+P+2E+M la S+P+3E + mansardare partiala pe latura vestica .

S-a mai retinut ca, prin procesul verbal mentionat s-a constatat ca SC E. B 25 I. SRL nu a respectat Autorizatia de construire nr.162/30.03.2008 emisa pentru edificarea imobilului situat la adresa indicata în ceea ce priveste regimul de înaltime, prin construirea unui etaj si astfel rezultând un regim de înaltime S+P= 3E +M, iar aceasta situatie este confirmata si de continutul adresei nr. 679/13.08.2008 emisa de ISC Bucuresti Ilfov (f.14) în care s-a mentionat ca pârâta a realizat cladirea depasind regimul maxim de înaltime P+2E+M permis de regulamentul de urbanism aferent PUZ coordonator – Sector 6 pentru subzona L1 si cu lipsa numarului de locuri de parcare conform HCGMB nr.66/2006.

Instanta de fond a mai retinut ca,asa cum rezulta din HCL Sector 6 nr.43/12.03.2008 (fila 37) prin care s-a aprobat PUD-ul impus pârâtei beneficiare prin CU nr.2870/314v/23.10.2007 (fila 103) dar si din avizul tehnic emis sub nr.30308/1/3 din 21.01.2008 de catre Directia Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Primariei Sector 6 privind PUD, Drumul Valea Doftanei nr. 47, nr.49-51 pentru construire locuinte S teren 4516 mp (fila 39), în vederea realizarii constructiei solicitate de pârâta beneficiara a fost aprobata o derogare de la prevederile PUZ coordonator Sector 6, prevazându-se un POT max.= 50%; CUT max. = 2,0, regim de înaltime: S+P+ 2E+M si s-a avizat favorabil din punct de vedere urbanistic urmatorul regulament: spre N, la 5 m fata de viitoarea limita de proprietate; spre E la 5 m fata de limita de proprietate; spre S la 5 m fata de viitoarea limita de proprietate; la V la 5 m fata de viitoarea limita de proprietate.

Instanta a retinut ca în procesul verbal receptie la terminare lucrari nr.41/3.11.2008 (fila 45) s-a constatat ca a fost realizata o constructie cu un regim de înaltime de S+P+3E+M partiala si faptul ca proprietarul a fost sanctionat contraventional si s-a dispus intrarea în legalitate.

Prin Autorizatia de Construire nr.1029/3.11.2008 Primarul Sectorului 6 a autorizat lucrari deja executate cu nerespectarea prevederilor autorizatiei de construire nr.162/2008 si fara sa respecte procedura de autorizare prevazuta de Legea nr.50/1991.

De asemenea s-a retinut ca actul a fost dat cu încalcarea art.32 alin.4 lit.a din Legea nr.350/2001 si art.34 alin.4 lit.b conform carora modificarile, reglementarile noi fata de cele prevazute în PUG cu privire la regimul de construire, functiunea zonei, înaltimea maxima admisa, CUT, POT, retrageri fata de aliniamente si distante fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei se fac doar prin PUZ, iar prin PUD pot fi modificate doar distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.

Prin certificatul de urbanism nu s-a cerut elaborarea si aprobarea PUZ special derogator de la PUZ coordonator al Sectorului 6 (HCGMB nr.213/2005) unde terenul pârâtei este în zona L1c locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite cu POT max. zona =45%; CUT maxim zona P+1=0,9; P+2=1,3; Regim de înaltime P+2 maxim 10 m. De asemenea se admite nivel mansardat în volumul acoperisului pe suprafata de maxim 60 m în aria construita.

Instanta a retinut ca nelegalitatea autorizatiei de construire a fost confirmata si de raportul de expertiza efectuat în cauza. De asemenea s-a constat ca prin autorizatia de construire contestata, beneficiarul nu este tinut sa respecte prevederile HCGMB nr.66/2006 cu privire la extinderea locurilor de parcare pe proprietatea pe care urmeaza sa se construiasca desi prin avizul Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei nr.13201/6.11.2008 (f.34) s-a impus acesteia sa asigure 78 locuri de parcare în incinta imobilului, iar aceste locuri au fost realizate anterior.

S-a mai retinut ca aliniamentul constructiei deroga de la prevederile PUD aprobat prin HCL Sector 6 nr.43/2008 privind retragerile de la limitele de proprietate de cel putin 5 m.

Cu privire la umbrirea locuintei reclamantului si încalcarea servitutii de vedere s-a retinut ca probele administrate nu sunt concludente sub aceste aspecte.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti si pârâta SC E. B 25 I. SRL criticând-o ca nelegala si netemeinica.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul pârât Primarul Sectorului 6 Bucuresti a aratat ca a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului prin întâmpinarea formulata la instanta de fond, iar instanta nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie.

Cu privire la solutia pe fond sustine ca autorizatia de construire contestata este legala. Cea de a doua autorizatie de construire a fost data pentru a se intra în legalitate conform art.2 din Legea nr.50/1991 si O MLPAT nr.1430/2005.

Reclamanta critica sentinta atacata si pentru ca instanta de fond ar fi încalcat cadrul procesual stabilit de catre pârâti , pronuntându-se pe ceva ce nu s-a cerut cu referire la actele care au stat la baza emiterii autorizatiei de construire nr.1029/2008.

Sustine de asemenea ca instanta a interpretat gresit prevederile art. 32 alin.1 si 48 din Legea nr.350/2005 care prevad ca este posibila, dar nu obligatorie modificarea PUG pentru alinierea reglementarilor cu noile modificari si faptul ca Legea nr.350/2001 se refera la amenajarea teritoriului si urbanismului si nu la eliberarea autorizatiei de construire.

S-a mai aratat ca, beneficiarul autorizatiei de construire a respectat HCGM Bucuresti nr.66/2006, a obtinut aviz din punct de tehnic al circulatiei rutiere permitând asigurarea unui nr. de 78 locuri de parcare în incinta.

Prin recursul nemotivat formulat de SC E. B 25 I. SRL s-a precizat ca motivele vor fi depuse ulterior, dar pâna la judecarea recursului societatea recurenta nu a depus la dosar motivele pe care si-a întemeiat cererea de recurs.

Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând motivele de recurs în raport de art.304 si art.3041 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:

Critica recurentului pârât Primarul Sectorului 6 Bucuresti cu privire la gresita solutionare sau nepronuntarea instantei de fond pe exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului se constata ca este neîntemeiata.

Prin întâmpinarea depusa la Tribunalul Bucuresti (fila 31 si urm.) pârâtul Primarul Sectorului 6 Bucuresti a sustinut ca reclamantul nu a dovedit dreptul vatamat sau interesul legitim pentru a putea justifica calitatea procesuala activa, iar sustinerea a fost invocata ca o aparare de fond si nu ca o exceptie ce trebuia solutionata distinct de catre instanta.

Prin sentinta atacata, instanta de fond a motivat înlaturarea acestei aparari a pârâtului pe împrejurarea ca reclamantul justifica un interes legitim, care implicit îi confera si calitate procesuala activa, deoarece se învecineaza direct cu terenul pe care este construita casa cladirea autorizata, iar prin certificatul de urbanism emis reclamantului, Primarul Sectorului 6 a impus alt regim de construire decât cel aprobat pentru pârâta beneficiara a autorizatiei de construire contestata în cauza.

Sustinerile recurentului pârât Primarul Sectorului 6 Bucuresti în sensul ca instanta trebuia sa analizeze împrejurarea ca reclamantul avea calitate procesuala daca se dovedea ca ar fi fost vatamat în dreptul la pretinsa servitute de vedere sunt evident neîntemeiate.

Interesul intimatului reclamant în calitate de vecin, al beneficiarei autorizatiei de constructie este de a avea o constructie la limita cu proprietatea sa edificata conform prevederilor legale, în privinta regimului juridic stabilit pentru înaltimea constructiilor în zona, iar acest interes este si legitim din moment ce înaltimea constructiilor este prevazuta pentru aceea zona prin acte normative.

Orice alta interpretare în sensul dat de recurent încalca accesul liber la justitie garantat de Constitutia României .

Cea de-a doua critica adusa de recurentul pârât Primarul Sectorului 6 Bucuresti în sensul ca instanta de fond a pronuntat o solutie cu încalcarea si aplicarea gresita a legii se constata ca este de asemenea nefondata.

Recurentul sustine ca a emis cea de a doua autorizatie de construire (autorizatia de construire contestata) în temeiul art.2 din Legea nr.50/1991 si art.56 din O MLPAT nr.1430/2005.

În sensul ca, în cazul în care o persoana a fost sanctionata contraventional pentru executarea unei lucrari fara autorizatie de construire sau cu încalcarea prevederilor autorizatiei, aceasta este obligata sa ia masurile necesare pentru încadrarea lucrarilor în prevederile legale.

Sustine ca, etajul 3 din autorizatia de construire contestata, este de fapt mansarda retrasa prevazuta în autorizatia de construire anterioara nr.162/2008 si aceasta se încadreaza în POT si CUT prevazute de PUZ si deci se afla în parametrii urbanistici aprobati pentru imobil, iar la baza noii autorizatii a fost avizul proiectantului initial, conform art.56 (3) din OMLPAT nr.1430/2005.

Recurentul sustine ca la baza noii autorizatii de construire au stat actele avute în vedere la emiterea autorizatiei de construire nr.162/2008 si faptul ca nu a fost necesara emiterea unui nou certificat de urbanism sau a unui nou PUD cum în mod eronat a retinut instanta de fond.

Criticile recurentului pârât sunt infirmate de actele aflate la dosar si de prevederile legale incidente în cauza .

Prin raportul de expertiza (fila 161) s-a retinut ca pentru autorizatia de construire nr.1029/2008 era necesar un nou certificat de urbanism si de asemenea o hotarâre a consiliului local Sector 6 de aprobare PUD pentru imobilul în discutie pentru a se aprecia ca au fost respectate reglementarile de urbanism aplicabile zonei.

Art.7 (1) din Legea nr.50/1991,rep., privind autorizarea executarii lucrarilor de constructie prevede ca autorizatia de construire se emite pe baza documentatiei depusa la autoritatea competenta si va cuprinde: certificatul de urbanism, dovada titlului asupra terenului; proiectul pentru autorizarea executari lucrarilor de constructii, avizele si acordurile legale necesare stabilite prin certificatul de urbanism, dovada achitarii taxelor legale.

În recurs, recurentul a depus planul de circulatie din Proiectul pentru executarea lucrarilor de constructii (fila 10) în care este mentionat RH maxim S+P+2E+M.

Ca atare certificatul de urbanism, proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, avizele si acordurile obtinute în baza certificatului de urbanism emis pentru prima autorizatie de construire nr.162/2008 nu constituie documentatia ceruta de Legea nr.50/1991,rep., pentru noua autorizatie de construire nr.1029/2008.

Ordinul MLPAT nr.1430/2005 nu reglementeaza o procedura derogatorie de la procedura de autorizare a constructiilor.

Acest ordin a prevazut posibilitatea autorizarii constructiilor edificate fara autorizatie de construire, dar în nici un caz nu a prevazut încalcarea prevederilor Legii nr.50/1991. Constructiile edificate fara autorizatie de construire, ori cu încalcarea prevederilor autorizatiei de construire pot sa fie autorizate doar în masura în care pentru autorizare se reface întreaga documentatie ceruta imperativ de art.7 din Legea nr. 50/1991; respectiv prin obtinerea avizelor necesare, modificarea proiectului si emiterea certificatului de urbanism în care sa se reflecte situatia reala a edificiului.

În speta, instanta de fond a retinut corect ca regimul maxim de înaltime de P+2E a fost prevazut în PUZ-ul coordonator pentru Sectorul 6 aprobat prin HCGM Bucuresti nr.213/2005 .

Acest aspect rezulta atât din certificatul de urbanism nr.2249/235v/28.11.2008 (f.169) în care s-a prevazut nivel maxim P+2E (certificatul a fost emis ulterior autorizatiei de construire nr.1029/3.11.2008) cât si din certificatul de urbanism nr.1985/231v/24.07.2008 (f.182) emise pe numele societatii beneficiare SC E. B 25 I. SRL.

Or, construirea unui imobil P+3E într-o zona în care era permis maxim P+2E se poate face doar cu obtinerea unui PUZ derogator ceea ce în speta nu s-a întâmplat.

Cu privire la motivul de recurs în sensul ca instanta de fond s-a pronuntat pe ceva ce nu s-a cerut si ar fi încalcat cadrul procesual doar pentru ca a analizat actele care au stat la baza emiterii autorizatiei de construire contestata, se constata ca este nefondat.

Conform art.18 (2) din Legea nr.554/2004 instanta este competenta sa se pronunte, în afara situatiilor prevazute la art.1 alin.6 si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.

În speta actele despre care face vorbire recurentul sunt operatiuni administrative care au stat la baza emiterii actului contestat si care se analizeaza întotdeauna odata cu actul administrativ producator de efecte juridice. Analizarea operatiunilor administrative este obligatorie si nu facultativa pentru instanta în analizarea legalitatii unui act administrativ si de aceea nu este necesara solicitarea expresa de verificare a legalitatii documentatiei care sta la baza actului contestat.

Controlul de legalitate asupra documentatiei care a stat la baza actului contestat face parte din controlul de legalitate al actului administrativ si de aceea nu se poate aprecia ca instanta s-a pronuntat pe ceva ce nu s-a cerut.

Sustinerea recurentului ca societatea a obtinut aviz din punct de vedere tehnic al circulatiei rutiere nu este de natura a schimba solutia instantei pe fond de anulare a autorizatiei de construire pentru nelegalitate.

Lipsa documentatiei ceruta de lege (art.7 din Legea nr.50/1991,rep.) pentru autorizatia de construire contestata si mentinerea neschimbata a regimului maxim de înaltime a constructiilor P+2E în zona în care s-a construit imobilul autorizat prin autorizatia de construire nr.1029/3.11.2008, prin PUZ coordonator Sector 6 Bucuresti emis de Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin Hotarârea nr.213/2005 demonstreaza nelegalitatea autorizatiei, astfel emise, iar instanta de fond în mod corect a dispus anularea acestui act administrativ.

Pentru aceste considerente, Curtea constatând ca nu exista motive de casare ori modificare a sentintei atacate, în baza art.312 Cod procedura civila va respinge recursul ca nefondat .

Cu privire la recursul S.C. E. B 25 I. SRL se constata ca recurenta pârâta nu si-a îndeplinit obligatia legala de a timbra cererea de recurs, desi societatea a fost citata pentru termenul de judecata din 5.05.2011 cu mentiunea de a timbra cererea de recurs.

Vazând prevederile art.11 si art.20 alin.1 si alin.3 din Legea nr.146/1997 conform carora taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, iar neîndeplinirea obligatiei pâna la termenul stabilit de instanta se sanctioneaza cu anularea cererii, Curtea va anula recursul recurentei pârâte ca netimbrat.

1