Potrivit contractului-cadru, pârâta avea obligaţia să remită, pentru fiecare dintre cele două staţii de carburanţi. în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a primit de la reclamantă acceptarea sa ca executant, a unei garanţii bancare în valoare de 5% din preţul
contractului, carc să acopere răspunderea sa în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale privind executarea lucrării sau a celor decurgând din garanţia pentru vicii de execuţie. Garanţia urma să aibă o valabilitate de 15 luni de la data emiterii.
Pârâta a fost acceptată de reclamantă ca executant la data de 15 septembrie 2006. când părţile au încheiat cele două anexe la contractul-cadru – anexa 8 S şi 8 B prin care s-au convenit preţul contractului pentru fiecare dintre cele două staţii, termenele şi condiţiile de plată şi termenele de a lucrărilor.
Deşi pârâta nu şi-a îndeplinit această obligaţie, reclamanta nu şi-a exercitat dreptul de a rezilia contractul prevăzut de art. 2.05 alin. (5) din contract şi a acceptat începerea lucrărilor, executarea şi finalizarea acestora, fără să fi primit şi/sau solicitat şi pârâtei remiterea garanţiilor bancare.
Procesclc-vcrbalc de recepţie finală a celor două staţii s-au semnat la data de 28 mai 2007 pentru staţia de la B.B. – şi la 13 iunie 2007 pentru staţia S.. de către comisii formate din reprezentanţii părţilor, ai autorităţilor locale şi ai altor organe competente (mediu, urbanism etc.). în acestc procesc-verbale nu există consemnată vreo obiecţie şi/sau solicitare din partea reclamantei cu privire la faptul că pârâta nu i-a remis garanţiile bancare.
Potrivit art. III (Secţiunea 3.03, intitulată „Eliberarea garanţiilor bancare”), garanţiile bancare urmau să aibă o valabilitate de 15 luni de la data procesclor-vcrbale de recepţie finală. Acest termen s-a împlinit la 28 mai 2008. rcspectiv 13 iunie 2008. ceea ce conduce la concluzia că. la data introducerii acţiunii (4 iunie 2008), valabilitatea garanţiei bancare care ar fi fost emisă pentru Staţia B.B. era deja expirată, iar la Staţia S. valabilitatea a încetat 9 zile mai târziu (la 13 iunie 2008), după iniţierea procedurii arbitrale, dar oricum înainte de judecarea cauzei.
in aceste condiţii, concluzia care se impune este aceea că, pe plan procesual, acţiunea reclamantei este lipsită de interes, întrucât vizează valorificarea unui drept inexistent în prezent, deoarece contractul a fost executat şi perioada sa de valabilitate expirată.
Pe de altă parte, pe fond, acţiunea reclamantei este în prezent ca fiind lipsită de obiect, întrucât contractul fiind executat şi perioada sa de valabilitate expirată, drepturile şi obligaţiile părţilor s-au epuizat. Prin urmare, reclamanta nu mai are dreptul să pretindă şi, corelativ, pârâta nu mai arc obligaţia să constituie garanţia bancară solicitată. Sub acest aspect, excepţia de caducitate invocată de pârâtă este întemeiată.
Pentru aceste considerente, acţiunea reclamantei a fost respinsă, în considerarea dispoziţiilor art. 969-970 şi art. 1073 şi urm. C. civ.
Sentinţa arbitrală nr. 226 din 25 noiembrie 2008
