Odata cu începerea lichidarii, administratorii sociali nu mai au obligatia sa tina evidenta contabila.
Fiind reprezentant al debitoarei, lichidatorul este cel care trebuie sa depuna actele si informatiile prev. de art. 28, imposibilitatea îndeplinirii acestei obligatii neputând fi invocata în conditiile în care a stat în pasivitate pâna în anul 2011, când s-a formulat cererea de deschidere a procedurii.
Asadar, nu se poate retine în sarcina pârâtilor, fosti administratori sociali, ca nu au tinut contabilitatea conform legii dupa intrarea societatii în lichidare, în conditiile în care aceasta obligatie nu cade în sarcina lor, iar pe perioada anterioara lichidarii fapta este prescrisa.
Asadar, nu se poate retine în sarcina pârâtilor, fosti administratori sociali, ca nu au tinut contabilitatea conform legii dupa intrarea societatii în lichidare, în conditiile în care aceasta obligatie nu cade în sarcina lor, iar pe perioada anterioara lichidarii fapta este prescrisa.
Tribunalul Dolj Sectia a II a Civila, dosar nr. 17562/63/2011/a2, sentinta nr. 672/03.05.2012
Constata ca la data de 07.12.2011 lichidatorul judiciar I. 2007 SPRL, desemnat sa administreze procedura insolventei debitoarei SC G. I. SRL, a formulat cerere de extindere a raspunderii personale formulata în contradictoriu cu pârâtii G. C. si C. M., în calitate de administratorii al societatii falite, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna obligarea pârâtilor la plata sumei de 63.809 lei, reprezentând pasivul societatii debitoare, plus cheltuielile aferente lichidarii.
În motivare, lichidatorul judiciar a aratat ca desi a depus mai multe demersuri în vederea intrarii în posesia documentelor financiar contabile ale societatii falite, administratorii acesteia se sustrag obligatiei legale de a i le pune la dispozitie, fapt rezultat din dezinteresul acestora pentru starea firmei si onorarea obligatiilor fata de creditori.
Lichidatorul judiciar a sustinut ca a convocat Adunarea Generala a Asociatilor, pentru data de 04.11.2011 în vederea numirii administratorului special al debitoarei, la data convocarii prezentându-se domnul G. C. si C. M. iar în urma declaratiilor pe proprie raspundere a fost numit în calitatea de administratori special G. D. C.. În legatura cu cel de-al treilea administrator social, N. I., s-a mentionat faptul ca acesta este decedat din data de 01.08.2011, conform adresei APCEP Craiova nr. 131364/23.11.2011.
S-a sustinut faptul ca debitoarea a depus ultimul bilant aferent datei de 31.12.2001.
Referitor la obligatiile reprezentantilor legali ai debitoarei de a preda actele si informatiile solicitate, lichidatorul judiciar a precizat ca acesta nu a depus actele financiar – contabile si nici bunurile detinute de catre debitoare la data deschiderii procedurii de insolventa.
Astfel, s-a precizat ca administratorii sociali ai debitoarei nu au întocmit balante de verificare lunare, declaratii de venituri, deconturi de TVA lunare, ultimul bilant contabil este aferent datei de 31.12.2005, pe care avea obligatia sa le depuna lunar, respectiv semestrial, la organul fiscal teritorial si din care sa rezulte atât obligatiile fiscale si nefiscale cât si situatia bunurilor detinute de catre debitoare la data deschiderii procedurii.
Lichidatorul judiciar a considerat ca administratorul societatii falite nu a tinut contabilitatea în conformitate cu dispozitiile legii, fapt ce l-a determinat sa nu puna la dispozitie toate documentele solicitate.
Prin netinerea contabilitatii conform legii, administratorul social a prejudiciat creditorii societatii care, la aceasta data, se afla în imposibilitatea de a-si mai recupera creantele, mentionându-se ca prin nepredarea documentelor financiar contabile ale debitoarei nu au putut fi notificati creditorii din contabilitatea societatii debitoare.
S-a sustinut ca prin neprezentarea documentelor financiar-contabile, lichidatorul judiciar a fost pus în imposibilitate de a identifica eventualele bunuri în patrimoniul societatii falite, aspect de a prejudicia creditorii falitei.
În aceste conditii, lichidatorul judiciar a considerat ca în cazul debitoarei SC G. I. SRL exista prezumtia netinerii unei contabilitati conform legii, lipsa evidentei contabile a debitoarei indicând o administrare frauduloasa a averii societatii falite, aceasta împrejurare constituind o premisa pentru aplicarea art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006.
S-a sustinut ca fapta a fost comisa de catre administratorul societatii falite si se încadreaza în mod evident în conditiile legii, cu privire la prejudiciu considerând ca nu exista echivoc, societatea debitoare fiind prejudiciata cu suma de 63.809 lei, reprezentând totalul sumelor cu care creditorii societatii s-au înscris la masa credala. Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu rezulta ca urmare a faptei comise de catre administratorul societatii debitoare în sensul ca prin neorganizarea si conducerea unei contabilitati în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 82/1991 rep. a generat un prejudiciu al debitoarei în suma de 63.809 lei, care reprezinta totalul creantelor admise la masa credala a debitoarei.
Au fost anexate acte în sustinerea cererii.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus citarea pârâtilor la interogatoriu.
La data de 18.01.2012, pârâtul C. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind netemeinica si lipsit de un suport juridic real. S-a mai solicitat introducerea în cauza a mostenitorilor legali al administratorului social N. I., decedat la 31.07.2008.
La data de 26.01.2012 pârâtii G. C. si C. M. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
În motivare, au aratat ca la sfârsitul anului 2001 si începutul anului 2002, de comun acord cei trei actionari/administratori ai societatii debitoare s-a stabilit încetarea activitatii si stabilindu-se în sarcina directorului economic N. I. (acesta fiind singurul cu studii economice, decedat în anul 2011) achitarea debitelor societatii si lichidarea acesteia
Astfel, toate actele societatii, precum si stampila au ramas în posesia sa, în prezent, desi s-au facut demersuri dupa convocarea adunarii generale de catre lichidator, de a intra în posesia acestora, mostenitorii sai nu au cunostinta de existenta lor.
Pârâtii au considerat ca, în cauza, nu sunt îndeplinite conditiile cauzei care a generat starea de insolventa , a existentei unei legaturi de cauzalitate între cauza si prejudiciu, dar si cea a vinovatiei, a culpei pârâtilor.
Astfel, cu privire la prima conditie reclamantul nu face nici un fel de dovada ca simplul fapt al administratorilor de a nu tine contabilitatea debitoarei a condus în mod direct la crearea starii de insolvabilitate.
Întrucât din informatiile detinute, debitul initial înregistrat la directia de finante este în perioada 2002-2003 la care s-au adaugat pâna în prezent penalitati si majorari de întârziere, ajungându-se la prejudiciul reclamant ca, în conditiile se vor putea verifica, se va face chiar dovada contrara.
S-a sustinut ca predarea înscrisurilor prevazute de art. 28 din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii catre lichidatorul judiciar este o obligatie a debitoarei ulterioara datei la care a fost deschisa procedura de insolventa, astfel ca neîndeplinirea acestei obligatii nu ar fi putut cauza starea de insolventa.
Cu privire la conditia existentei unei legaturi de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu , pârâtii au sustinut faptul ca reclamantul nu face în nici un fel dovada acestor sustineri doar sa mentioneze ca neorganizarea si conducerea unei contabilitati în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 82/1991 a generat un prejudiciu debitoarei.
În ceea ce priveste conditia existentei unei culpe, au aratat ca aceasta culpa nu este prezumata ca în cazul raspunderii civile contractuale ci si aceasta trebuie dovedita întrucât este vorba despre un caz special de raspundere civila delictuala.
În ceea ce priveste mentionarea ca fiind culpabila fapta pârâtilor de a nu depune bilantul , obligatie prevazuta de dispozitiile Legii nr. 31/1990, pârâtii au aratat ca o astfel de precizare nu are nicio relevanta în prezenta cauza, întrucât aceasta obligatie are în vedere raspunderea generala a administratorilor fata de societate, pe când dispozitiile art. 138 din reglementeaza o raspundere speciala cu caracter patrimonial, derogatorie de la dreptul comun în materie.
Astfel, conditiile prevazute de Legea speciala este de stricta interpretare si aplicare si neputând fi extinse la alte situatii prevazute în legi generale.
Pârâtii au mai precizat faptul ca asa cum rezulta din certificatul de informatii emis de ONRC, ultimul bilant este depus pentru anul 2003 si nu 2001 cum s-a sustinut în cererea introductiva.
La data de 01 martie 2012 lichidatorul judiciar I. 2007 SPRL a formulat note de sedinta. A aratat ca între cei trei administratori sociali nu a existat nicio conventie sau delegare a atributiilor de administrare sau executie catre cel de-al treilea administrator, N. I., care între timp a decedat. În consecinta, obligatia organizarii si conducerii contabilitatii proprii a firmei revine în conformitate cu dispozitiile Legii contabilitatii administratorilor sociali si conducerii exclusive a debitoarei iar raspunderea materiala apartine acelorasi persoane. S-a mai sustinut ca în ultimul bilant contabil al firmei aferent anului fiscal 2001 debitoarea detinea în proprietate active astfel: active imobilizate constând în cladiri terenuri sau masini si echipamente în suma de 127.872 ron si active circulante în suma de 565.181 ron, pe care reclamantul constata ca au fost valorificate cu nerespectarea dispozitiilor legale si fara ca veniturile obtinute sa fie înregistrate în contabilitatea firmei, precizându-se ca aceste obligatii fiscale nu sunt cuprinse în declaratia de creanta a AFPM Craiova.
Se retine ca la data de 06.10.2011 Tribunalul Dolj a dispus deschiderea procedurii simplificate împotriva debitoarei.
În cauza, nu s-au depus actele prev. de art.28 din Lg. nr.85/2006, respectiv bilantul si copii ale registrelor contabile; lista completa a tuturor bunurilor debitoarei; lista creditorilor si adresele acestora; lista platilor si transferurilor efectuate în cele 120 de zile anterioare formularii cererii introductive; contul de profit si pierderi.
Instanta retine ca la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre faptele expres enumerate de art.138 din Legea nr.85/2006. Printre acestea fapte sunt mentionate tinerea unei contabilitati fictive sau netinerea acesteia în conformitate cu legea, ca si ascunderea unor documente contabile (art.138 lit. d).
Potrivit art. 139, actiunea prev. de art. 138 se prescrie în termen de 3 ani, termen ce curge de la data la care a fost cunoscuta sau trebuie cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa.
In speta, calitatea de administrator social a fost detinuta de pârâti, însa instanta constata ca societatea debitoare a fost dizolvata, lichidatorul fiind numit în anul 2006. Instanta mai retine ca odata cu începerea lichidarii, administratorii sociali nu mai aveau obligatia sa tina evidenta contabila. Pe de alta parte, potrivit art.27 alin.5 din Legea nr.82/91, faza lichidarii constituie un singur exercitiu financiar, nefiind necesar ca an de an sa se întocmeasca bilant contabil si alte situatii financiare, ca în perioada desfasurarii normale a activitatii.
Fiind reprezentant al debitoarei, lichidatorul era cel care trebuia sa depuna actele si informatiile prev. de art. 28, imposibilitatea îndeplinirii acestei obligatii neputând fi invocata în conditiile în care a stat în pasivitate pâna în anul 2011, când s-a formulat cererea de deschidere a procedurii. În plus, creanta AFP în suma de 63809 lei se compune din debit provenit din perioada în care societatea îsi desfasura activitatea (1234 lei) si din accesoriile calculate pâna la data deschiderii procedurii insolventei.
În raport de aceste considerente cererea de antrenare urmeaza sa fie respinsa.
