În motivarea cererii se arata ca la data de 22 ianuarie 2010 debitorul contestator SC TP SRL prin avalistul contestator T G a predat catre SC M Zalau – prin CS biletul la ordin …. „în alb”, pentru a garanta plata eventualelor operatiuni ce urmau a se derula în anul 2010. Raporturile dintre cele doua societati s-au derulat în cursul anului 2009, încetând la data de 21 decembrie 2009, când obligatiile reciproce s-au stins iar soldul a devenit zero iar în cursul anului 2010 între cele doua societati nu a mai existat nicio colaborare comerciala.
Fara mandat, fara temei legitim, fara raport comercial si fara a se fi transmis prin gir, cu rea-credinta, instrumentul de plata ajunge de la societatea intimata SC M SRL la pârâtul SC I SRL , care îl are ca administrator pe acelasi CS, persoana care a preluat biletul la ordin pentru SC M SRL. Pârâtul SC I SRL a completat biletul la ordin pentru suma de 100.000 lei la data de .2010, cu scadenta la data de 3 august 2010, fara ca între creditor si debitor sa existe vreun raport obligational. Considera ca posesorul biletului la ordin este un posesor nelegitim, de rea-credinta, care nu dovedeste modalitatea de transmitere a titlului .
Suspendarea executarii silite se impune si este posibila în temeiul art. 403 C.pr.civ si art. 62(4) din Legea 58/1934, deoarece oponentul debitor nu recunoaste procura, respectiv mandatul dat posesorului titlului de a completa biletul la ordin, întrucât o astfel de întelegere a existat între emitent si SC M SRL.
Anularea Încheierii civile nr. …….2010 prin care s-a dispus investirea cu formula se impune în baza art. 399 alin.2ą C.pr.civ. coroborat cu art. 379 (1) C.pr.civ., întrucât societatea contestatoare nu are nicio datorie fata de niciuna dintre cele doua intimate, lipsind astfel o datorie certa, lichida si exigibila.
Anularea biletului la ordin se impune pentru exact acelasi motiv-lipsa unei datorii certe, lichide si exigibile.
În temeiul art. 19 si 63 din Legea 58/1934,contestatorul invoca exceptia privitoare la nulitatea biletului la ordin motivat de lipsa mandatului. Arata ca completarea biletului trebuia sa se faca conform întelegerii între tragatorul si SC T SRL si primitorul SC M SRL.
Contestatorul mai invoca cu titlu de exceptii personale lipsa raportului fundamental dintre contestator si creditorul urmaritor si lipsa de legitimare formala din partea posesorului care nu justifica posesia biletului si transmiterea prin gir.
În ceea ce priveste încetarea executarii silite, întoarcerea executarii si restabilirea situatiei anterioare se impune în baza art. 379(1) C.pr.civ., conform caruia posibilitatea demararii urmaririi bunurilor debitorului este posibila doar în ipoteza existentei unei creante certe, lichide si exigibile asupra debitorului.
Prin precizarile aduse opozitiei la executare la termenul de judecata din data de …..2010, debitorii-oponenti mai invoca, ca motiv de anulare a titlului, nevalabilitatea avalului pentru lipsa formulei sacramentale „pentru aval” sau „pentru garantie” sau „pentru fidejusiune”, precum si ca urmare a faptului ca avalul nu poate fi dat de catre tragator (emitentul cambiei) deoarece el este deja obligat cambial fata de beneficiarul biletului la ordin.
Ca motive de nelegalitate a executarii, se invoca lipsa protestului de neplata, încalcându-se astfel dispozitiile art. 49 coroborat cu art. 106 din Legea 58/1934, precum si nulitatea somatiei, pe motiv ca nu cuprinde protestul de neplata si celelalte acte din care rezulta suma datorata, asa cum obliga dispozitiile art. 61(6) teza finala din Legea 58/1934.
În cauza a formulat întâmpinare intimatul SC M SRL – prin lichidator judiciar I&O Insolv SPRL, în cuprinsul careia se arata ca, din documentele contabile ale societatii reiese ca la data de …..2009, datoria pe care SC T SRL a avut-o fata de SC M SRL, reprezentând un avans încasat la …..2009 în suma de 40.000 lei, a fost stinsa prin compensare, iar începând cu …..2009 între cele doua societati nu au mai existat datorii reciproce. Referitor la biletul la ordin cu privire la care contestatorii sustin ca l-ar fi predat catre SC M SRL, se mentioneaza ca nu au fost identificate în evidentele societatii operatiuni cu aceste documente.
Desi legal citat, intimatul SC I SRL nu a formulat întâmpinare si nici nu a fost reprezentata în fata instantei pentru lamuriri.
Intimatul SC A SRL prin întâmpinarea formulata a solicitat a se constata ca nu are calitate procesuala pasiva, numele societatii fiind mentionat din eroare în cuprinsul actelor de executare.
În probatiune, a fost administrata proba cu înscrisurile depuse de debitorii-oponenti si intimata SC M SRL si a fost acvirat dosarul executional nr. ../2010 al BEJ KLF din Zalau.
Prin Încheierea de sedinta din data de ….2010 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei SC A SRL întrucât aceasta a fost citata din eroare în prezenta cauza, fapt recunoscut si de catre reprezentanta debitorilor-oponenti.
Prin Încheierea de sedinta din data de ….2010 instanta a respins cererea de suspendare a executarii silite pâna la solutionarea pe fond a opozitiei deoarece contestatorii prin reprezentant legal au învederat instantei ca nu au depus cautiunea stabilita.
Asupra fondului cauzei de fata, analizând piesele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Executarea silita împotriva oponentilor-debitori SC T Zalau si TG s-a pornit la …2010, prin comunicarea somatiei, în dosarul executional nr. ../2010 al Biroului Executorului Judecatoresc KLFc din Zalau, titlul executoriu constând în Biletul la ordin …. emis la ….2010 de catre emitentul SC T SRL, în favoarea beneficiarului SC I SRL, pentru suma de 100.000 lei reprezentând „restituire avans”. Scadenta obligatiei de plata, conform stipulatiilor din titlu a fost la data de ….2010, iar locul platii în Zalau. Biletul la ordin a fost avalizat pentru emitent de catre avalistul TG.
Biletul la ordin este un titlu la ordin, complet si formal. El încorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat o suma de bani mentionata în titlu beneficiarului sau la ordinul sau. Biletul la ordin trebuie privit prin el însusi, ca un titlu de sine statator, independent de existenta raportului fundamental, respectiv a raportului juridic comercial derulat între cele doua parti – societati comerciale, ce a generat obligatia de plata a emitentului.
Societatea intimata, fiind posesoarea biletului la ordin, a ales calea executarii nemijlocite a acestuia, în conditiile art. 106 raportat la art. 61 din Legea 58/1934. Prin intentarea opozitiei, în termenul si conditiile prevazute de art. 62 din Legea 58/1934, executarea cambiala se transforma într-o actiune cambiala în sensul ca deschide contenciosul cambial, dând posibilitate debitorilor ca în apararea lor sa invoce exceptiile cambiale prevazute de art. 63 din Legea 58/1934. Potrivit acestui text, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât exceptiile de nulitate a titlului, potrivit dispozitiilor art. 2 din lege, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19. Exceptiile personale vor trebui sa fie de grabnica solutionare si întotdeauna întemeiate pe o proba scrisa. Exceptiile cambiale trebuie propuse la primul termen de judecata.
Referitor la textul acestui articol, Normele-cadru ale Bancii Nationale a României nr. 6 din 8 martie 1994 stabilesc la pct. 321 urmatoarele categorii de exceptii pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei:
a) exceptii privitoare la nulitatea titlului;
b) exceptii decurgând din raporturile personale dintre posesorul si debitorul cambiei (exceptii personale);
c) exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executiei cambiale (exceptii procedurale).
Debitorii oponenti au înteles sa invoce ca temei al opozitiei lor o exceptie privitoare la nulitatea biletului la ordin, respectiv lipsa unui mandat dat beneficiarului de a completa biletul la ordin. Debitorii sustin ca au emis cambia în alb, fara nicio alta mentiune în afara denumirii si semnaturilor emitentului si avalistului si ca au predat titlul unei alte societati decât cea care apare mentionata în titlu în calitate de beneficiar.
Aceste aspecte nu au fost însa dovedite în niciun fel, respectiv debitorii nu au probat nici faptul ca titlul a fost emis în alb, nici faptul ca l-au predat intimatei SC M SRL si nu intimatei beneficiare SC I SRL. Situatia bancara depusa la fila 15 din dosar nu face decât dovada ca formularul instrumentului de plata bilet la ordin …. a fost ridicat de la unitatea bancara de catre emitent la data de .2010, fara a proba,însa, nici data predarii lui catre beneficiar, nici denumirea societatii în favoarea careia a fost emis.
Pe de alta parte, este de neconceput o astfel de neglijenta din partea societatii emitente de a preda un bilet la ordin pe care îsi depune semnatura ce o obliga la plata în mod nelimitat, fara a înscrie cel putin elementele esentiale privind data emiterii si denumirea beneficiarului.
În plus, daca a fost vorba de un bilet la ordin semnat si predat în alb, era necesar ca aceasta caracteristica a titlului sa fi fost inserata în chiar cuprinsul titlului sau cel putin partile sa încheie un acord separat privind limitele în care posesorul poate completa ulterior titlul. Astfel, pct.72 din Normele-cadru BNR 6/1994 prevad ca „o data cu predarea titlului se va adauga si o clauza, care va trebui sa fie astfel facuta încât sa poata întregi vointa semnatarului titlului. Aceasta clauza va fi redactata astfel: a) “Înaintea platii posesorul va completa cambia” – în cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia sau b) “Înaintea platii posesorul va completa cambia, fara a depasi …” – în cazul dreptului limitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia.
Mai trebuie precizat ca lipsa de mandat, ca exceptie privind nulitatea titlului, bazata pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente, se refera la lipsa de reprezentare valabila a celui care a obligat un debitor cambial, nicidecum la completarea cambiei în alb cu nesocotirea întelegerii intervenite la data emiterii, aceasta fiind în esenta sa o exceptie personala, supusa restrictiilor prevazute de art. 19 si art. 63 alin.2 din Legea 58/1934, ce nu poate fi invocata decât fata de beneficiar si posesorul ulterior de rea-credinta. Acest aspect rezulta din dispozitiile art. 12 din Legea 58/1934 si pct. 327 din Normele-cadrul BNR.
Trecând la analiza celei de-a doua exceptii invocate de debitori, respectiv lipsa raportului fundamental dintre contestator si creditor, calificata în mod corect în cerere ca fiind o exceptie personala, instanta retine ca sunt relevante în analiza acesteia prevederile art. 19 si 63 alin.2 din lege precum si urmatoarele dispozitii din Normele cadru BNR 6/1994, cuprinse la pct. 328 si 329:
Exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin între partile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental al obligatiei cambiale abstracte.
Exceptiile personale sunt:
a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cambiei;
b) exceptii referitoare la viciile de consimtamânt;
c) exceptii izvorând din raporturi ulterioare creatiei cambiale.
Exceptiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise “de grabnica solutiune”. Prin “acte scrise de grabnica solutiune” se întelege acele acte prin care exceptia se dovedeste completa, adica fara a mai fi necesara administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea procesului cambial.
Debitorii nu au adus nicio dovada scrisa din care sa rezulte lipsa unui raport juridic fundamental care a stat la baza emiterii biletului la ordin, întreaga motivare a opozitiei cuprinzând simple afirmatii lipsite de suport probator. Întemeiat pe interdictia cuprinsa în art. 63 alin.2 din lege, care prevede ca inadmisibile orice alte probe în dovedirea exceptiilor personale în afara înscrisurilor, instanta a respins ca inadmisibila proba solicitata de debitori cu interogatoriul intimatei.
Pe de alta parte, nu pot fi trecute cu vederea caracterele esentiale ale titlurilor de credit, cum este si biletul la ordin. Acestea constituie titluri formale si complete pentru exercitarea drepturilor pe care le constata, iar aceste drepturi sunt, în principiu, abstracte, cu totul independente de cauza ce a determinat emiterea titlului, respectiv de cauza raportului juridic fundamental.
Apararile invocate de debitorii-oponenti, privind nelegitimitatea posesorului titlului, prin prisma dispozitiilor art. 18 din Legea 58/1934 nu sunt nici ele pertinente. Intimata SC I SRL îsi justifica posesia în calitate de beneficiar al titlului, nu în calitate de giratar, situatie în care, în mod evident, dispozitiile art. 18 din Lege nu sunt aplicabile. Debitorii nu au dovedit, asa cum s-a aratat anterior, transmiterea titlului de la SC M SRL la SC I SRL si, pe de alta parte, caracterul biletului la ordin de a fi un titlu complet interzice în mod absolut a se face dovada, cu înscrisuri extrinseci titlului, ca o persoana care figureaza în textul biletului la ordin într-o anumita calitate ar avea în realitate o alta calitate.
Exceptiile cambiale invocate prin completarea la opozitie, respectiv nevalabilitatea avalului si lipsa protestului de neplata, sunt neîntemeiate pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art. 34 din Legea 58/1934, „avalul se da pe cambie sau pe adaus si se exprima prin cuvintele pentru aval sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist. Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului. Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. În lipsa aceste aratari se socoteste dat pentru tragator.”
Analizând continutul titlului instanta constata valabilitatea avalului dat de avalistul TG pentru societatea emitenta SC T SRL. Formulele „pentru aval” sau”pentru garantie” nu sunt obligatorii în situatia în care biletul la ordin este completat pe formularul tipizat aprobat de Banca Nationala a României, formular ce cuprinde în mod distinct rubrica pentru numele si semnatura avalistului, cât si pentru numele/denumirea avalizatului. În mod evident, nu exista identitate nici între persoana emitentului, SC T SRL si cea a avalistului, TG, acesta din urma obligându-se personal în calitate de avalist, nicidecum ca reprezentant a societatii emitente.
Lipsa protestului de neplata nu constituie o piedica în calea executarii pornite de creditor împotriva emitentului si avalistilor sai. Constatarea refuzului de plata prin protest constituie o conditie pentru exercitarea actiunii cambiale de regres, pe când actiunea exercitata de creditor împotriva emitentului (asimilat trasului acceptant din cambie) si a avalistului acestuia, ambii obligati principali, este o actiune cambiala directa care nu este conditionata de îndeplinirea vreunei formalitati, fiind supusa doar termenului general de prescriptie de 3 ani socotiti de la scadenta.
Fata de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca opozitia la executare formulata de oponentii debitori SC T SRL si TG este neîntemeiata si o va respinge ca atare.
În consecinta, mentinând valabilitatea biletului la ordin, se impune a fi respins si capatul de cerere privind anularea Încheierii civile nr. … din …..2010 a Judecatoriei Zalau, prin care s-a dispus investirea cu formula executorie a biletului la ordin. Încheierea prin care instanta a încuviintat executarea silita conform titlului executoriu bilet la ordin seria … nr…. poarta numarul ….2010 si nu numarul ….2010 cum dintr-o eroare de redactare au mentionat debitorii oponenti în opozitia la executare formulata.
În ce priveste criticile formulate de debitoare împotriva actelor de executare efectuate în dosarul executional nr. …/2010 al BEJ KLF, instanta constata în primul rând ca aspectele ce vizeaza anularea formelor de executare nu pot fi invocate pe calea opozitiei la executare, ci pe calea de drept comun a contestatiei la executare, deoarece opozitia la executare nu are drept scop verificarea legalitatii actelor de executare ci constituie o contestatie la titlu speciala, prin care se urmareste însasi anularea titlului.
Cu toate acestea, tinând cont de temeiurile de drept invocate în cuprinsul cererii, instanta va considera ca debitorii au formulat în cadrul opozitiei lor si contestatiei împotriva actelor de executare silita. Critica acestora vizeaza continutul somatiei emisa de judecatoresc, care nu cuprinde toatele elementele stabilite de lege.
Sub aceste aspect, instanta apreciaza ca neîntemeiata contestatia. Este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art. 61 alin.5 din Legea 58/1934, somatia de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata, dar în cazul de fata executorul judecatoresc a anexat somatiei trimise debitoarelor o copie a biletului la ordin, situatie în care lipsurile din cuprinsul textului somatiei sunt acoperite. În consecinta, executarea silita este valabila si poate fi continuata.
Prin urmare, instanta va respinge ca neîntemeiata si contestatia la executare privind anularea somatiei de executare emisa la …..2010 si a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul executional nr. …/2010 al BEJ KLF din Zalau, încetarea executarii silite si întoarcerea executarii.
