Ordonanţă preşedinţială. Sistarea procedurilor de privatizare a activelor. Admisibilitate. Calitate procesuală


Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova, reclamanţii A.N.H.N. şi A.N.A.S. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta societate pe acţiuni, să se dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială sistarea procedurilor de privatizare a activelor, compuse din teren, casă şi anexe gospodăreşti, prevăzute în notificarea din 6.08.2001 înregistrată la judecătoresc, active aflate în patrimoniul societăţii pârâte.

In motivarea cererii, reclamanţii au arătat că imobilele în discuţie au aparţinut autorilor lor, fiind trecute abuziv în proprietatea statului şi aflate în prezent în patrimoniul pârâtei, care urmează a se privatiza prin intermediul Agenţiei Domeniului Statului.

Reclamanţii au mai arătat că au obţinut o hotărâre a Comisiei Judeţene Prahova de aplicare a Legii nr. 18/1991 privind restituirea imobilelor proprietatea autorilor lor, imobile care nu le-au fost restituite, iar în prezent, prin declanşarea procedurii de privatizare a societăţii comerciale în al cărei patrimoniu sunt cuprinse, există pericolul prejudicierii lor, de aceea se impune luarea unor măsuri de urgenţă privind sistarea acestei proceduri de privatizare.

Tribunalul Prahova a admis cererea reclamanţilor şi a dispus, pe cale de ordonanţă preşedinţială, sistarea procedurilor de privatizare în ceea ce priveşte imobilul compus din casă şi teren, cu anexe gospodăreşti, care a aparţinut autorilor reclamanţilor, hotărâre pronunţată ca fiind de drept, fară somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Pronunţând această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au notificat primăria la data de 6.08.2001 prin executorul judecătoresc şi au solicitat restituirea în natură a terenului ce a aparţinut autorilor lor, precum şi despăgubiri băneşti pentru casă şi anexele gospodăreşti construite pe teren.

Primăria a transmis notificările pârâtei iar prin hotărârea din 25.09.2000, emisă de Comisia Judeţeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, că au fost validate propunerile comisiei locale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru cetăţenii care figurau la poziţiile 2a şi 2h, unde figurează şi reclamanţii, şi în care se precizează că autorii reclamanţilor au fost expropriaţi prin Decretul nr. 83/1949.

Astfel, a reţinut Tribunalul Prahova, din coroborarea actelor dosarului rezultă că aparenţa dreptului de proprietate al reclamanţilor este în favoarea acestora, motiv pentru care cererea de ordonanţă preşedinţială este întemeiată, îndeplinind condiţiile impuse de art. 581 C. proc. civ., considerând că urgenţa este justificată de declanşarea procesului privatizării, care va face să treacă imobilul în proprietatea altei persoane şi care este de natură a-i păgubi pe reclamanţi.

împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Prahova a declarat recurs pârâta, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând, în esenţă, ca în conformitate cu dispoziţiile art. 304 pct. 5 să se dispună casarea sentinţei şi, pe fond, respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială.

în susţinerea recursului, pârâta a arătat că hotărârea instanţei de fond s-a pronunţat în contradictoriu cu societatea comercială, care nu are calitate procesuală pasivă, proprietarul activelor aflate în curs de privatizare fiind Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti, care este titularul licitaţiei şi al întregului proces de privatizare şi care nu a fost citat în cauză.

Un alt motiv de recurs invocat de către pârâtă priveşte fondul cauzei, aceasta arătând că nu poate restitui imobilele unor persoane care nu au decât un aparent drept de proprietate, fără să facă dovada că deţin un titlu în acest sens.

Curtea, analizând sentinţa pronunţată de instanţa de fond prin prisma criticilor formulate de recurentă, a constatat că recursul este întemeiat şi 1-a admis pentru următoarele considerente.

Analizând recursul pârâtei prin prisma primei critici formulate s-a reţinut că într-ade-văr, aceasta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 268/2001 (lege privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului), privatizarea societăţilor comerciale prevăzute la art. 1 şi 2, în categoria cărora intră şi recurenta, se face de către Agenţia Domeniilor Statului, în numele statului, prin vânzarea de acţiuni, vânzarea de active şi privatizarea managementului, către persoane fizice şi juridice, române sau străine.

Ca atare, sentinţa pronunţată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu recurenta societate comercială, prin care s-a dispus sistarea procedurilor de privatizare, este nelegală, aceasta neavând calitatea procesuală pasivă, motiv pentru care se impune admiterea recursului şi, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 312 alin. 2, modificarea sentinţei pe fond, admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii formulată de reclamantă, ca fiind soluţionată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Deoarece primul motiv de recurs a fost găsit întemeiat, fapt care a dus la reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond, s-a apreciat că analiza celui de-al doilea motiv de recurs nu mai este necesară şi utilă.

C.A. Ploieşti, decizia nr. 145 din 4.02.2002