împotriva hotărârilor de perimare, termenul de recurs curge de la pronunţare, conform art. 252 alin. 2 Cod procedură civilă.
(Secţia comercială, decizia nr. 15/2.10.1997).
Prin sentinţa civilă nr. 12.075 din 3.12.1996, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti constată perimată acţiunea introdusă de reclamanta C. S. S . -S.A. Galaţi, în contradictoriu cu pârâta S.C. “T.” – S.R.L.
în motivarea sentinţei, instanţa de fond constată că ultimul act de procedură îndeplinit în cauză este cel de la data de 13.04.1995, când, în condiţiile art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, s-a suspendat judecata cauzei.
Făcând aplicaţia dispoziţiilor art. 248 şi art. 252 Cod proc. civilă, din oficiu, Judecătoria sectorului 1 constată perimată acţiunea introdusă de reclamantă.
La data de 23.05.1997, reclamanta formulează o petiţie, prin care arată că nu a fost citată pentru termenul din 3.12.1996, motiv pentru care nu şi-a putut expune punctul de vedere, solicitând repunerea dosarului pe rol şi fixarea termenului de judecată.
Petiţia formulată de reclamantă a fost considerată ca o cerere de recurs împotriva sentinţei civile nr. 12.075 din 3.12.1996, situaţie în care instanţa a verificat cu prioritate termenul în care a fost formulată. Cunoscând că împotriva hotărârilor de perimare termenul de recurs curge de la pronunţare, potrivit art. 252 alin. 2 Cod proc. civilă, acesta fiind de 15 zile, iar petiţia recurentei a fost expediată prin poştă la data de 15.05.1997, în mod evident, termenul legal a fost depăşit, situaţie în care instanţa va respinge recursul, ca tardiv formulat.
Notă: în speţă, în măsura în care reclamanta nu a fost citată pentru termenul
la care s-a constatat că a operat perimarea, poate formula contestaţie în
anulare, conform art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
