Prescripţia extinctivă. Vicii ascunse. Momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie.


Viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate impun curgerea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune de la data descoperirii acestora, cel mai târziu la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării respective.

(Secţia comercială, decizia nr. 734/4.10.1995)

Prin sentinţa civilă nr. 1.006 din 7.02.1995, pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de S.C. „F.” -S.A., dispunându-se obligarea pârâtei S.C. „I.M.G.B.” – S.A. la plata sumei de 700.0706 lei, despăgubiri civile şi cheltuieli de judecată în cuantum de 67.600,60 lei. Totodată, s-a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune formulată de către pârâtă, ca neîntemeiată.

împotriva soluţiei, S.C. „I.M.G.B.” – S.A. a formulat apel, arătând că prima instanţă a respins excepţia de prescripţie a dreptului la acţiune, în mod greşit, şi că nu s-a pronunţat asupra tuturor mijloacelor de apărare invocate pe cale de excepţie de către pârâtă.

Analizând motivele invocate în cererea de apel, în contextul materialului probator administrat la fond, tribunalul apreciază că apelul este neîntemeiat şi urmează să-1 respingă ca atare, cu următoarea motivaţie:

în ceea ce priveşte primul motiv invocat de către apelantă, respectiv excepţia de prescripţie a dreptului la acţiune a reclamantei, se observă că predarea lucrărilor care au făcut obiectul litigiului a fost efectuată cu avize de expediţie, în cursul anului 1989, iar constatarea viciilor ascunse a fost realizată, prin întocmirea notelor de rebut, în cursul anului 1990. Se reţine faptul că înregistrarea cererii reclamantei, care s-a făcut iniţial către

Ministerul Industriei – Departamentul Industriei Construcţiilor de Maşini, este 9.07.1990, astfel încât intervine în cauză aplicaţia 11 din Decretul nr. 167/1958, conform căruia, viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate impun curgerea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune de Ia data descoperirii acestora, cel mai târziu la împlinirea unui an de Ia predarea lucrului sau lucrării respective. De asemenea, în acelaşi sens sunt şi prevederile art. 31 din Legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor şi serviciilor.

Pe fond, se constată că pârâta a livrat reclamantei material special pentru confecţionarea unor arbori, o parte din produsele ulterior executate fiind rebutate, datorită defectelor de fabricaţie în structura chimică a materialelor respective. Existenţa viciilor ascunse este probată de reclamantă cu notele de rebut încheiate în anul 1990 şi expertiza tehnică instrumentată la fond, în legătură cu care nici una dintre părţi nu a ridicat obiecţiuni.

în mod corect, prima instanţă a reţinut admisibilitatea în parte a acţiunii, prin însuşirea concluziilor raportului de expertiză tehnică, care a arătat faptul că numai rebutul constatat prin nota nr. 3/2.300 din 19.02.1990 se datorează viciilor ascunse şi este implicit imputabil pârâtei, celelalte rebuturi reprezentând rezultatul deficienţelor activităţii reclamantei.

Notă: Referitor la Decretul nr. 167/1958, a se vedea nota de la speţa nr. 24. în legătură cu Legea nr. 7/1977, a se vedea nota de la speţa nr. 218.