– Sectia comerciala si de administrativ –
DECIZIE Nr. 711/2011
Sedinta publica din data de 17 iunie 2011
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra recursului formulat de recurenta-parata SC ASIGURAREA ROMANEASCA ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA, impotriva sentintei civile nr. 12096/22.10.2010 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosar nr. 12009/197/2008 in contradictoriu cu intimatul G. L., avand ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut in sedinta publica la pronuntare se constata lipsa partilor.
Procedura legal indeplinita.
Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din data de 10 iunie 2011 in sensul celor
in care a fost implicat si care a fost produs astfel cum s-a stabilit prin procesul-verbal aratat din culpa exclusiva a celuilalt conducator auto( T. A. ), cel al vehiculului cu nr. de consemnate prin incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea cauzei pentru data de 17 iunie 2011.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului de fata:
Constata ca prin sentinta civila nr. 12096/22.10.2010 Judecatoria Brasov a admis actiunea formulata de reclamantul G. L., cu domiciliul procesual ales in Brasov, str. Izvorul Rece nr. 7, ap. 2D, jud. Brasov – la cabinet avocat G. si I., in contradictoriu cu parata S.C. ASIGURAREA ROMANEASCA ASIROM S.A., cu sediul in Brasov, str. M. Kogalniceanu nr. 11, jud. Brasov si in consecinta a obligat parata sa plateasca suma de 71616 lei, cu titlu de despagubiri si suma de 11184,52 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca intre parti s-a incheiat contractul de facultativa seria AAC nr. 0273786/17 10 2007 avand ca obiect suma asigurata pentru avarii de 24000 euro .In baza acestui contract reclamantul, la data de 23 01 2008 in baza procesului-verbal de contraventie seria PCA nr. 2503486 /28 12 2008 incheiat de INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI BRASOV – Serviciul Politiei Rutiere Brasov a solicitat plata despagubirilor in urma avariilor suferite de autoturismul sau VW Passat cu nr. de inmatriculare nr. BV10SRB, asigurat de parata,din accidentul inmatriculare BV10ECV( proprietatea numitului D. L.). S-a constituit dosarul de dauna nr. 315/F/BV0/1608/2008, iar prin procesul – verbal suplimentar intocmit la data de 6 02 2008, avizat la data de 10 03 2008, cererea de despagubiri a reclamantului a fost respinsa fara ca din cuprinsul actului sa rezulte motivul.
Prin adresa nr. 4698/7 03 2008 reclamantului i s-a comunicat de catre parata ca nu ii se acorda despagubirea solicitata deoarece considera ca accidentul nu s-a produs conform descrierii din procesul-verbal de contraventie fara a motiva in concret acest refuz .
In cauza a sustinut ca reclamantul nu este indreptatit la acordarea despagubirii deoarece a dat declaratii neconforme cu realitatea si intra sub incidenta art. 6 lit. k din contract deoarece celalalt autoturism cu nr. de inmatriculare BV10ECVin urma accidentului in care a fost implicat anterior, la data de 17 08 2007,a fost considerat ca avand dauna totala,asa incat neputand fi reparat nu putea sa circule pentru a produce accidentul din care reclamantul a pretins plata daunelor.
Sustinerile paratei s-a retinut a fi nefondate.
Din referatul intocmit in dosarul de dauna nr. CA/Brasov /07/1385 intocmit la data de 17 08 2007 de catre Omniasig S.A. pentru daunele suferite de autoturismul cu nr. de inmatriculare BV 10 ECV rezulta ca valoarea reparatiilor estimata de asigurator in cuantum de 26372,69 lei a depasit valoare sumei asigurate ceea a determinat incadrarea platii de efectuat ca fiind corespunzatoare situatiei de dauna totala avand in vedere ca in astfel de cazuri conform art. 27 din Legea nr. 137/1995 dauna totala nu coincide exclusiv cu cazul avarierii totale a bunului asigurat .Respectiv limitele in care se acorda despagubirile se raporteaza fie la valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat,fie la cuantumul pagubei insa fara a se putea depasi suma la care s-a facut asigurarea. Prin urmare, retinerea de catre asiguratorul Omniasig S.A. ca plata datorata in baza contractului de asigurare pentru prejudiciul suferit de bunul asigurat, respectiv autoturismul cu nr. de inmatriculare BV 10 ECV este corespunzatoare daunei totale nu a fost determinata de imposibilitatea repararii . Dauna totala nefiind corespunzatoare exclusiv unei avarieri iremediabile a bunului,concluzie pe carte parata s-a cantonat,ci si unui prejudiciu considerat dauna majora prin costul ridicat al reparatiilor care depaseste suma asigurata .In consecinta plata despagubirilor intr-un cuantum limitat la valoarea asigurata nu este de natura sa excluda intr-o astfel de situatie remedierea avariilor suferite si in regie proprie prin suportarea costurilor suplimentare .
De asemenea din procesului-verbal de constatare a pagubelor autoturismul cu nr. de inmatriculare BV 10 ECV intocmit in dosarul de dauna nr. 315/F/BV0/1608/2008, parata a semnat actul cu mentiunea ca autovehiculul verificat avea starea de intretinere satisfacatoare si revizia tehnica valabila la data accidentului, 28 12 2007, (si cu toate acestea in raspunsul la interogatoriu afirma ca nu a existat efectuata o astfel de verificare) fiind apt de a circula asa cum reiese si din declaratia data la data de 21 02 2008 de proprietarul bunului, Dudas Laurentiu, la societatea parata, precum si din declaratiile martorilor audiati in cauza Tabarca Alexandru, Aprofirei Vasile.
Totodata, relativ la avariile suferite de autoturismul cu nr. de inmatriculare BV 10 ECV in cele doua accidente, coroborand autorizatia de reparatii nr. 0922849 intocmita la data de 17 08 23007 si procesul – verbal de constatare a daunelor suferite de auto cu nr. de inmatriculare BV 10 ECV in accidentul din 17 08 2007 in dosarul de dauna nr. CA/Brasov /07/1385 intocmit de catre Omniasig S.A. cu actele similare intocmite in dosarul de dauna nr. 315/F/BV0/1608/2008, precum si cu concluziile raportului de expertiza nr. 493470/2009 intocmita de expert Enache Valeriu, care a avut la baza documentatiile tehnice intocmite in ambele cazuri, s-a constatat ca avariile descrise pentru cele doua accidente nu coincid, chestiune pe care parata de altfel nici nu a invocat-o ca motiv concret de sustinere a tezei acest autovehicul nu putea circula de la accidentul anterior.
Concluziile raportului de expertiza nr. 493470/2009, avand in vedere aceleasi inscrisuri ca si cele in raport de care parata a refuzat acordarea despagubirii( expertizarea tehnica efectiva a vehiculelor reparate intre timp fata de data producerii accidentului fiind imposibila), au relevat ca avariile principale ale celor doua autovehicule implicate in accident sunt complementare .
Asadar s-a retinut ca, in speta, nu s-a relevat existenta situatiei afirmata de parata cu privire la declararea unei situatii neconforme cu realitatea pentru a obtine plata de despagubiri pentru a opera exonerarea acesteia de plata conform art. 6 lit. k din contract si ca apararile paratei inclusiv cele legate de dinamica producerii accidentului si ca celalalt autovehicul ar fi fost plasat la locul in care in care s-a aratat ca masinile s-au tamponat sunt neintemeiate in lipsa administrarii de probe in acest sens sau de probe lipsite de echivoc, iar invocarea in justificarea refuzului platii a experientei inspectorilor prin raspunsul la interogatoriu se observa ca este irelevanta si superflua.
Pe cale de consecinta fiind constatate si necontestate avariile suferite de bunul asigurat de parata, respectiv autoturismul VW Passat cu nr. de inmatriculare nr. BV10 SRB si ca reparatiile acestora au determinat un cost superior valorii asigurare instanta a retinut, in temeiul art. 969 si 970 C. civ. raportat la art. 51 al.1 lit. a (ultima liniuta) si art. 42 lit. a (ultima liniuta) din contractul de asigurare, ca parata datoreaza reclamantului suma de 71616 lei, cu titlu de despagubiri, reprezentand echivalentul in lei de la data refuzului platii a valorii asigurate, diminuata cu 20%.
In considerarea celor expuse instanta a admis actiunea.
Vazand si art. 274 C. pr. civ. parata fiind cazuta in pretentii, culpa procesuala apartinandu-i, si a fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata, reprezentate de taxa de timbru, onorariul de expert si onorariul de avocat .
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs parata S.C. ASIGURAREA ROMANEASCA ASIROM S.A, criticand-o pentru nelegalitate.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca, in fapt, prima instanta de judecata a retinut in mod gresit in considerentele sentintei pronuntate ca din raportul de expertiza tehnica auto cu nr.493470/2009 ar rezulta ca „avariile principale ale celor doua autovehicule implicate in accident sunt complementare”.
Aceasta greseala de „interpretare” a concluziilor raportului de expertiza tehnica auto este evidenta din mai multe motive subsecvente:
Lucrarea de expertiza tehnica auto nu a specificat ca ar exista doua categorii de avarii, si anume avarii principale (mai semnificative la valoare) respectiv avarii secundare (neglijabile).
Lucrarea de expertiza tehnica auto precizeaza in concret ca exista avarii complementare la cele doua autovehicule implicate in accident respectiv avarii necomplementare la cele doua autovehicule. Neretinerea din partea primei instante de judecata a existentei unor avarii necomplementare la cele doua autovehicule inseamna de fapt o denegare de dreptate fata de societatea de asigurare, in detrimentul realizarii unei judecati echitabile fiindca din momentul trecerii pe sub tacere a concluziilor raportului de expertiza, prima instanta de judecata daca nu mai retine aceasta problema de necomplementaritate, atunci nici nu mai trebuie sa motiveze inlaturarea din probatoriu a concluziilor expertizei judiciare tehnice auto. Dar judecata in fata primei instante a fost umbrita, dincolo de orice indoiala de atitudinea partinitoare si de ostilitatea manifesta din partea primei instante de judecata fata de o societate de asigurare care a indraznit sa puna sub semnul intrebarii sinceritatea declaratiilor unor persoane implicate in evenimente rutiere regizate, persoane interesate in incasarea unor despagubiri necuvenite in urma incheierii mai multor contracte de asigurare in acest scop.
Partinirea si ostilitatea primei instante de judecata s-a manifestat in contra recurentei inca din momentul punerii in discutia contradictorie a partilor a probatoriului judiciar de administrat in cauza. Acest probatoriu a fost incuviintat pentru societatea de asigurare doar in masura in care a incaput pe sub umbra procesului-verbal de contraventie intocmit de politie (declaratiile persoanelor interesate). Astfel trecand peste faptul ca un asemenea proces-verbal fata de recurenta este un res inter alios acta…, adica un simplu inscris sub semnatura privata a celor ce le-au semnat, prima instanta de judecata a aplicat acel rationament care se poate rezuma in prezumtia: daca nu l-ati contestat!!, dar problema era de fapt ca legea contraventionala nu prevede nici un drept pentru societatea de asigurare de a contesta un act care oricum nu este comunicat in termenul de 15 zile din data intocmirii acestuia. Ori daca nu este parte in acte contraventionale nu se poate limita probatoriul recurentei, in proces, cu raportare la un adevar convenit intre alte persoane. Acest aspect a fost explicat la punctul 14 din raspunsul recurentei la interogatoriul solicitat de reclamant.
In aceste conditii prima instanta de judecata a respins in parte din obiectivele paratei de expertiza judiciara tehnica auto, fie a ciopartit din ele dupa propria sa conceptie, in pofida faptului ca aceste obiective de expertiza urmareau a face dovada celor sustinute in intampinarea paratei. Ori daca se elimina in mod voit si dinadins posibilitatea partii de a-si dovedi justetea afirmatiilor sale, atunci se aduce o atingere directa dreptului de acces la justitie, fiindca este in van a face o afirmatie in instanta daca insasi instanta de judecata investita cu solutionarea (dezlegarea) pricinii dispune eliminarea probelor prin care paratul poate sa-si faca apararea. Din moment ce obiectivele eliminate puteau si considera ca aveau aptitudinea de a lamuri intr-adevar provenienta avariilor necomplementare de la auto BV -10 – SRB, (efectiv ce obiect a putut cauza deformatia centrala la capota-caroserie fata, daca cele doua categorii de deformatii puteau sa se produca succesiv in acelasi accident de circulatie, etc.) prima instanta de judecata a lasat fara raspuns intrebari care duceau o lumina asupra indoielilor paratei, efectiv expertul numit putea si era in masura a lamuri toate aceste probleme, dar posibilitatea acestuia de a raspunde a fost eliminat ab initio din dosar.
Astfel ca doar o jumatate de adevar a iesit la iveala in acest dosar. Aceasta jumatate de adevar insa a fost trecuta sub tacere din partea primei instante de judecata care nici nu a considerat necesar in vreun fel sa motiveze inlaturarea (fie si partiala) a concluziilor raportului de expertiza. Obiectivele paratei de expertiza tehnica auto (5 pct.) au fost depuse la dosarul cauzei cu Adresa nr.3964/13.03.2009.
Dar daca problematica legata de auto SKODA BV ECV (auto cu care s-a tamponat intimatul reclamant in dosar) a incins spiritele in acest dosar iar expertul tehnic practic nu a fost lasat sa analizeze problemele „tehnice” ale acestui autovehicul, in schimb in mod surprinzator in considerentele sentintei pronuntate se regasesc pasaje intregi in care prima instanta de judecata incearca sa gaseasca raspuns la cateva din aceste probleme dar aproape in mod inevitabil dat fiind si amploarea „inscenarilor” si numarul dosarelor de dauna, fata de sumele puse in discutie si „exigibilizate” prin simpla declaratie a pagubitilor, prima instanta de judecata ajunge sa faca confuzie intre aceste dosare si intr-un final ajunge „la o chestiune pe care parata nici nu a invocat-o ca motiv concret de sustinere a tezei (ca) acest autovehicul nu putea circula de la accidentul anterior”. La citirea acestor afirmatii din considerentele sentintei pronuntate, recurenta s-a intrebat din ce cauza incearca prima instanta de judecata sa rezolve o problema din moment ce parata nu a invocat-o in propria sa aparare? Rezolvarea acestei probleme (chiar si teoretic) despre care de la bun inceput prima instanta de judecata a dispus ca nu priveste acest cadru procesual nu poate constitui in nici un fel rationament judiciar pentru obligarea recurentei la plata.
Societatea de asigurare de la bun inceput nu a sustinut ca auto BV 10 ECV nu ar fi circulat intre cele doua accidente, dimpotriva s-a aratat ca din august 2007 si pana in decembrie al aceluiasi an de gratie acest autovehicul a parcurs nu mai mult decat 3 km, kilometraj afisat la bordul acestuia intre prima constatare de accident la Omniasig respectiv a doua constatare la Asirom, o distanta parcursa din fata blocului unde era parcat sau de la garajul de reparatie si pana la locul producerii accidentului, evident luand in considerare si declaratiile martorilor audiati care ei insisi au declarat ca au vazut/folosit acest auto in stare de functionare.
Urmeaza ca instanta de recurs sa aprecieze situatia de verosimilitate: a kilometrajului, respectiv a declaratiilor de martori…
Confuzia sus mentionata la care a ajuns prima instanta de judecata: in considerentele sentintei se refera la BV 10 ECV – corespondent dosar de dauna 315/F/BV0/1608/2008, dar acest dosar de dauna se refera la BV 10 SRB, pentru BV 10 ECV s-a intocmit la Societatea Asirom dosarul de dauna 315/F/BV0/1529/2008 – iar in acest din urma dosar de dauna nu a fost semnat nici un act privind starea de intretinere satisfacatoare, revizie tehnica valabila la data accidentului fiindca si acest dosar de dauna a fost respins la plata.
Apoi starea de confuzie este intarita prin asertiunea ca la interogatoriu parata a afirmat ca nu a existat efectuata o verificare tehnica corespunzatoare!
Pentru a lamuri oarecum aceasta problema, arata ca starea de intretinere satisfacatoare se refera la acordarea unor coeficienti de uzura in dosare de dauna propuse la plata – in dosare de dauna respinse nu este loc de discutie pentru acesti coeficienti, pe cand verificarea tehnica corespunzatoare circulatiei pe drumurile publice nu o face asiguratorul in nici un caz ci o institutie tehnica abilitata – care se numeste Registrul Auto Roman, prescurtat RAR, adica mai explicit raspunsul paratei din interogatoriu s-a referit la faptul ca BV 10 ECV fiind grav avariat in primul accident din august 2007 la elemente componente ale structurii de rezistenta (traversa superioara – dat la inlocuit in dosarul Omniasig, etc) nu putea sa treaca doar printr-o reparatie intr-un garaj, fara a face o noua inspectie tehnica RAR, astfel cum prevede codul rutier. Ori in cauza de fata martorii relateaza in mod nestingherit ca auto circula, ba chiar ei au circulat, dupa 2-3 saptamani cu acel autovehicul.
Dar neintelegerea acestor probleme tehnice a fost interpretata intr-un sens propriu din partea primei instante de judecata care s-a substituit in rolul expertului judiciar si a fundamentat convingerea intima pe declaratiile martorilor – persoane interesate intr-un alt dosar de dauna. In pasajul imediat urmator celor analizate mai sus, in considerentele sentintei pronuntate urmeaza o noua demonstratie de „abilitati tehnice” din partea primei instante de judecata:
Cu referire la BV 10 ECV, autorizatia de reparatie a acestuia din 17.08.2007 si legat de dosarul de dauna a BV 10 SRB (implicand si expertiza tehnica) se trage concluzia ca avariile rezultate din cele doua accidente nu coincid!! – evident ca parata a ramas uimita citind aceste randuri fiindca: – lucrurile susmentionate nu au nici o legatura logica intre ele,
BV 10 ECV si autorizatia de reparatie eliberata pentru acest autovehicul la primul accident din 2007 nu are nici o legatura cu dosarul de dauna intocmit pentru Bv 10 SRB cu accident in decembrie, dar mai mult aceste lucruri nu au nici o legatura cu expertiza tehnica efectuata in cauza, in expertiza elementele susmentionate (auto Skoda, avarii din autorizatie de reparatie, aspecte comparative intre numarul si identitatea avariilor) nu au fost mentionate nici impreuna dar nici separat, fiindca instanta a inlaturat ab initio orice referire la BV 10 ECV.
Intre avariile survenite „vara respectiv iarna” cum s-a exprimat pentru brevitatis cauza domnul expert, recurenta depune anexat la prezentul recurs un tabel de „coincidenta” intre piesele auto constatate avariate de Omniasig respectiv Asirom, din 44 piese posibil avariate un numar de 38 de piese avariate sunt constatate de ambele societati de asigurare!!
Nu se stie daca o asemenea coincidenta mai lasa loc de teorie sau este doar o practica a accidentelor de circulatie.
Pe fondul cauzei, recurenta roaga instanta de recurs sa retina ca in cauza exista concluzii logice pe care orice judecator in aceasta cauza le poate trage de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut si nedeterminat prin lege.
Aceste concluzii logice pot fi intregite doar in situatia rezolvarii tuturor obiectivelor de expertiza propuse in dosar situatie care impune casarea cu trimitere pentru completarea probatoriului in dosar.
In probatiune recurenta a depus la dosar inscrisuri.
Prin intampinare intimatul a solicitat respingerea recursului invocand exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al societatii recurente pentru formularea prezentului recurs, a directorului de vanzari al acesteia, domnul I. B..
Recurenta-parata este o societate comerciala pe actiuni (S.A.) administrata in sistem dualist conform datelor furnizate chiar de aceasta.
Conform art.153 ind.3 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale:
„(1) Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.
(2) In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.
(3) In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie operatiuni sau tipuri de operatiuni”.
Textul legal anterior citat prevede ca societatea este reprezentata in justitie prin directorat, organ colectiv ai carui membri actioneaza impreuna, precum si ca membrii directoratului pot imputernici pe unul dintre ei sa desfasoare anumite operatiuni.
In aceste conditii, recursul trebuia semnat de catre toti membrii directoratului sau de acela dintre ei care a fost imputernicit in mod expres de organul colectiv pentru reprezentarea societatii in justitie, cu anexarea obligatorie la cererea de recurs a imputernicirii primite conform art.83 alin.(3) Cod procedura civila.
Or, dupa cum se poate observa, recursul este semnat de catre o persoana cu functia de director de vanzari care nu are calitatea, conferita de lege sau actele constitutive ale societatii, de reprezentant legal al acesteia si nici o competenta legala de a reprezenta societatea in fata instantei decat in baza unei eventuale imputerniciri speciale acordate in acest scop.
Fata de aceasta situatie, solicita instantei sa faca aplicarea art.161 Cod procedura civila, dispunand anularea cererii de recurs in cazul in care persoana semnatara a cererii nu va face dovada calitatii sale de reprezentant al societatii recurente pentru formularea recursului.
Pe fondul cauzei, arata ca, in fapt, prin sentinta recurata instanta de fond a admis actiunea intimatului si a obligat parata la plata despagubirilor datoreze in baza Contractului de asigurare facultativa (contract CASCO auto) seria AAC nr.0273786 in dosarul de dauna deschis de parata pentru avarierea autoturismului VW Passat cu nr. de inmatriculare BV 10 SRB prin accidentul de circulatie din data de 28.12.2007.
Sentinta pronuntata este temeinica si legala, instanta stabilind in mod just, dupa administrarea unui probatoriu complet, starea de fapt existenta in cauza si facand aplicarea corecta a normelor legale incidente. Prima instanta a retinut in mod judicios ca sunt intemeiate pretentiile reclamantului si nefondate sustinerile paratei, prin intregul material probatoriu administrat in cauza demonstrandu-se fara echivoc ca parata si-a incalcat obligatiile contractuale refuzand sa-l despagubeasca pentru paguba suferita.
Parata a formulat recurs impotriva sentintei de prima instanta criticand-o, intr-un mod extrem de confuz si presarat cu afirmatii lipsite de orice suport in realitate privind atitudinea „partinitoare si ostila” a judecatorului fata de parata, pentru urmatoarele motive: interpretarea gresita de catre judecatorul fondului a concluziilor raportului de expertiza; respingerea nejustificata de catre instanta a numitor obiective pentru expertiza tehnica auto de parata; confuzia primei instante privind avariile BV 10 ECV care a condus la o solutie netemeinica.
Criticile aduse de recurenta sentintei de prima instanta sunt absolut neintemeiate, pentru motivele ce le va expune in continuare.
In lipsa de argumente juridice pertinente pe care sa-si fundamenteze recursul, recurenta incearca sa se prezinte in mod artificial in fata instantei de control ca o victima a atitudinii partinitoare si ostile a primei instante si a unei adevarate conspiratii indreptate impotriva sa, care au determinat pierderea procesului in prima instanta.
Invedereaza instantei ca aceste afirmatii nu au nici un suport in realitate si nu corespund adevarului, procesul fiind instrumentat de judecatorul fondului cu respectarea fidela a legii si a drepturilor procesuale ale partilor, cu administrarea unui probatoriu complex si complet ce a dat posibilitatea partilor sa-si dovedeasca sustinerile si a condus la aflarea adevarului in cauza, toate acestea conducand la pronuntarea unei solutii temeinice si legale.
Nu a existat nicidecum vreo atitudine partinitoare sau ostila a primei instante fata de parata, care de altfel a incuviintat acesteia toate probele solicitate in aparare, respectiv inscrisuri, martori si expertiza judiciara, numai ca prin toate aceste probe au fost infirmate in mod vadit sustinerile paratei.
In ceea ce priveste interpretarea gresita de catre prima instanta a concluziilor raportului de expertiza, invedereaza instantei de recurs ca aceasta critica este nefondata.
Instanta de fond a interpretat in mod just concluziile expertizei, coroborandu-le si cu celelalte probe administrate in dosar.
In esenta, expertul a stabilit ca avariile principale sunt complementare si s-au produs conform descrierii din procesul verbal, dar a opinat si in sensul existentei unor anumite avarii carora nu le-a gasit justificare. Expertul si-a exprimat de la inceput anumite rezerve privind certitudinea si exactitatea concluziilor sale determinate de datele insuficiente avute la dispozitie la efectuarea lucrarii si care l-au impiedicat sa se pronunte in mod categoric asupra avariilor considerate necomplementare.
Astfel, expertul admite ca nu a avut toate datele necesare stabilirii cu exactitate a tuturor imprejurarilor si detaliilor accidentului, datorita perioadei mari de timp scursa de la producerea accidentului si inexistenta urmelor directe ale acestuia la data efectuarii expertizei, precum si faptul ca expertul nu a constatat direct avariile, expertiza fiind efectuata numai pe baza unor planse fotografice incomplete si a unor schite desenate fara cunostinte de specialitate si in mod aproximativ de catre parti.
Cu toate ca s-au formulat si admis obiectiuni pentru ambele parti si de instanta din oficiu, care au fost trimise expertului pentru a raspunde, acesta si-a mentinut opinia in sensul ca, fata de datele avute la dispozitie nu poate sa concluzioneze mai mult. Aceasta situatie a fost acceptata de catre partile din dosar si de catre instanta, fiind evident si logic ca, fata de informatiile si datele avute la dispozitie la acest moment, nici expertul desemnat si nici un alt specialist nu ar putea trage concluzii mai exacte.
Contrar sustinerilor recurentei, aceste aspecte au fost analizate si argumentate de prima instanta in considerentele sentintei, in mod just retinandu-se ca avariile principale sunt complementare. Instanta isi motiveaza respingerea concluziilor de necomplementaritate prin argumentul logic prezentat in considerente, si anume ca aceasta neconcordanta este pe deplin explicabila dat fiind faptul ca „expertizarea tehnica efectiva a vehiculelor reparate intre timp fata de data producerii accidentului este imposibila”. Din argumentul instantei reiese cu evidenta motivul inlaturarii acestor concluzii, iar critica recurentei in sensul nemotivarii acestui aspect este neintemeiata sau rau-voitoare.
Este logic ca, daca din multitudinea de piese auto avariate la cele doua autoturisme evidentiate in constatarile de avarii si devizul unitatilor service, majoritatea covarsitoare sunt complementare si doar o proportie infima apar ca necomplementare, motivul acestei contradictii sa fie explicat prin modalitatea indirecta de efectuare a expertizei. Aceasta cu atat mai mult cu cat, expertul a considerat ca numai la autoturismul reclamantului BV-10-SRB ar exista anumite avarii necomplementare, nu si la BV-10-ECV, pe care le considera absolut complementare, fiind imposibil de explicat logic aceasta situatie altfel decat a aratat.
Expertul nu a putut stabili dinamica producerii accidentului din lipsa elementelor de proba necesare. In functie de aceste elemente se putea determina complementaritatea totala a avariilor si se putea explica „existenta unor diferente care nu au justificare”. Este cert ca expertul nu a putut observa din plansele fotografice toate detaliile pieselor avariate si de aceea a opinat in sensul „necomplementaritatii”, cu atat mai mult cu cat toate plansele fotografice au fost furnizate de parata care le-a ales pe cele mai avantajoase pentru ea. Cum a reiesit si din raspunsul la interogatoriu, nu exista o autoritate/entitate independenta care sa stocheze sau certifice aceste planse fotografice, ci acestea sunt exclusiv la dispozitia paratei, stocate electronic in „arhiva proprie”.
Critica privind respingerea nejustificata de catre instanta a anumitor obiective pentru expertiza tehnica auto propuse de parata este, de asemenea nefondata.
Recurenta-parata sustine in mod neintemeiat ca partinirea si ostilitatea primei instante s-a manifestat in contra sa inca din momentul punerii in discutie a probatoriului. Sustine in continuare recurenta fara nici un temei ca probatoriul ar fi fost incuviintat doar „sub umbra” procesului-verbal de contraventie.
Nimic mai fals. Procesul-verbal reprezinta doar o proba dintr-o multitudine de alte probe iar judecatorul fondului nu a conditionat in nici un fel incuviintarea celorlalte probe de procesul-verbal. Nu poate intelege din punct de vedere rational aceasta sustinere a recurentei avand in vedere ca in cauza au fost incuviintate si administrate toate probele solicitate de aceasta – atat proba cu inscrisuri (proces-verbal, declaratiile partilor sau ale altor persoane implicate, dosare de dauna, etc.) cat si proba cu expertiza si chiar cea testimoniala.
Recurenta critica instanta de fond ca „a respins in parte din obiectivele noastre de expertiza judiciara tehnica auto, fie a ciopartit din ele dupa propria sa conceptie”.
Instanta e datoare ca dintre toate probele solicitate de parti sa le incuviinteze doar pe cele utile, pertinente si concludente solutionarii cauzei. Acest principiu functioneaza pe deplin si in privinta obiectivelor propuse pentru expertiza.
Este normal si necesar ca instanta sa respinga anumite obiective daca acestea nu au nici o legatura cu obiectul pricinii deduse judecatii si este de asemenea normal si necesar ca instanta sa reformuleze anumite obiective daca acestea sunt formulate neclar sau defectuos, scopul urmarit fiind ca, prin intermediul obiectivului, raspunsul dat de expert sa fie concludent in cauza.
Se poate lesne observa ca obiectivele dispuse de instanta au acoperit toate aspectele relevante in cauza, toate imprejurarile de fapt importante ce trebuiau lamurite de catre expert pentru aflarea adevarului. Obiectivele au fost formulate in mod concis si precis astfel incat sa nu lase loc de interpretari si raspunsul sa fie pe deplin concludent.
Este usor de inteles de la prima lectura motivul pentru care prima instanta a respins in parte si reformulat anumite obiective ale recurentei, care fie ca nu aveau nici o legatura cu obiectul cauzei, fie erau formulate atat de neclar incat expertul, neintelegand nici macar enuntul, nu putea da un raspuns lamurito problemei.
Nu are nici un suport critica recurentei in sensul ca „expertul tehnic practic nu a fost lasat sa analizeze problemele tehnice”, concluziile oarecum evazive ale expertizei nedatorandu-se obiectivelor stabilite de instanta ci, dupa cum s-a aratat mai sus, imposibilitatii de expertizare efectiva dat fiind intervalul mare de timp scurs.
Invedereaza instantei de recurs ca expertul s-a deplasat pentru efectuarea lucrarii la sediul Asirom bazandu-se numai pe sustinerile si materialele puse la dispozitie de catre parata. Rezulta fara dubiu ca recurenta-parata nu a fost defavorizata la efectuarea expertizei, ci mai degraba avantajata, singurul prejudiciat fiind reclamantul deoarece nu a fost citat la fata locului pentru a da lamuriri conform art. 208 Cod procedura civila. Or, acum recurenta-parata se plange de concluziile expertizei, nemultumita probabil de faptul ca expertul (desi s-a deplasat la sediul sau, fiindu-i prezentate toate argumentele si plansele fotografice avantajoase pentru parata) nu si-a insusit in totalitate punctul de vedere al acesteia ci a ales sa-si faca analiza proprie si sa emita propriile concluzii.
Este nefondata critica privind confuzia primei instante in ce priveste avariile BV-10-ECV, care a condus la o solutie netemeinica.
In argumentarea acestei critici recurenta isi reia sustinerile iterate si la judecata fondului, dar care au fost infirmate in mod vadit prin intregul material probatoriu administrat in cauza. La dosarul de fond nu exista nici o singura proba care sa sustina afirmatiile paratei.
Inca de la inceput parata a manifestat o evidenta rea-credinta in instrumentarea acestui dosar de dauna. Aceasta reiese neechivoc din adresa nr. 4698 din 07.03.2008, prin care parata a comunicat reclamantului faptul ca „nu poate acorda despagubirea solicitata intrucat accidentul nu s-a produs conform descrierii din Procesul-verbal seria PCA nr. 2503486/28.12.2007”, aceasta fiind intreaga si singura „motivare” data de parata pentru respingerea solicitarii de despagubire.
Desi acum apare sa nu-si mai aminteasca, parata la pagina 2, paragrafele 3 si 4 din intampinare isi justifica solutia de respingere pe considerentul ca autoturismul BV-10-ECV nu era in stare tehnica corespunzatoare circulatiei pe drumurile publice si ca din acest motiv nu putea fi implicat in accident.
Aceste sustineri au fost infirmate de toate probele administrate in cauza, respectiv: declaratiile martorilor propusi de parata, T. A. si A. V, aflate la filele 99 si 100 din dosar, prin care se demonstreaza neechivoc faptul ca autoturismul Skoda BV-10-ECV era reparat si apt de circulatie la data accidentului, acesta fiind condus de catre martorul T.. Acesta a relatat in mod exact imprejurarile producerii accidentului, recunoscand ca culpa producerii acestuia este in sarcina sa intrucat a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autoturismul condus de reclamant.; declaratia proprietarului auto BV-10-ECV, domnul D.L., data in fata paratei la data de 21.02.2008; raportul de expertiza tehnica auto, expertul mentionand ca avariile autoturismului Skoda sunt complementare cu cele ale autoturismului reclamantului, datorate unui impact produs pe o directie oblica dinspre stanga, exact conform descrierii din procesul-verbal. Expertul nu a identificat nici o avarie necomplementara la autoturismul BV-10-ECV si nici un indiciu ca acesta ar fi fost inapt de circulatie, concluziile fiind evident contrare sustinerilor paratei; raspunsul reclamantului si paratei la interogatoriu; procesul-verbal intocmit de Serviciul Politiei Rutiere Brasov, accidentul fiind constatat de un agent de politie prezent chiar la fata locului, fiind absolut neverosimile afirmatiile paratei cum ca accidentul nu s-ar fi produs conform descrierii, din moment ce agentul politiei rutiere a verificat in mod direct avariile, locul si momentul producerii accidentului, urmele de pe carosabil, etc., stabilind si culpa in sarcina conducatorului auto Skoda BV-10-ECV.
Alte aparari ale recurentei-parate de la fond, reiterate ca si critici in recurs vizeaza imprejurarea ca anumite avarii la autoturismul reclamantului BV-10-SRB (cele necomplementare) nu puteau proveni din accidentul respectiv si ca auto BV-10-ECV ar fi parcurs doar 3 km intre cele doua accidente fapt de natura a demonstra, in opinia paratei, nerealitatea evenimentului rutier.
Si aceste afirmatii s-au dovedit false prin probatoriul administrat. Concluziile expertului in sensul existentei unor anumite necomplementaritati la BV-10-SRB sunt perfect explicabile fata de modalitatea de efectuare a expertizei, dupa cum a aratat pe larg mai sus.
In continuarea acestui rationament, invedereaza instantei de recurs ca este absolut imposibil din punct de vedere logic ca anumite avarii la autoturismul reclamantului (cele „necomplementare”) sa nu provina din accidentul din 28.12.2007, ci din alt eveniment rutier, cum incearca sa acrediteze recurenta-parata.
In acest sens mentioneaza ca la fila 142 din dosarul de fond, a fost depus de catre parata documentul intitulat „verificare auto dupa reparatie”, prin care parata atesta reparatia completa a autoturismului reclamantului BV-10-SRB la data de 19.12.2007 dupa un accident rutier petrecut in data de 23.11.2007. Acel accident a fost produs din culpa unui alt conducator auto, iar asiguratorul RCA al acestuia, S.C. Omniasig S.A., a achitat integral paratei ASIROM contravaloarea despagubirilor platite in baza politei CASCO catre unitatea service care a reparat autoturismul – filele 149 si 138.
Se poate, de asemenea, observa din facturile depuse de unitatea service ca anumite piese invocate de catre expert (bara fata, masca fata) erau inlocuite cu unele noi la data de 19.12.2007, cand BV-10-SRB a iesit din reparatie. Cum ar putea fi posibil atunci ca acestea sa fie avariate la 28.12.2007 (dupa 9 zile) din cauze exterioare accidentului in cauza?! Aceasta in conditiile in care reclamantul detinea polita CASCO (care acopera toate riscurile – avarii, distrugere, furt, vandalism, etc.) in baza careia avea posibilitatea repararii oricaror avarii, inclusiv acelor produse din culpa sa, pe cheltuiala paratei. Aceasta ipoteza fiind in mod evident absurda, potrivit argumentului de interpretare logica reductio ad absurdum, nu poate fi luata in considerare.
Reclamantul a fost victima a doua accidente rutiere care s-au succedat la putin peste o luna de zile, culpa producerii acestora neapartinandu-i, iar despagubirile urmand sa fie suportate de asiguratorii RCA ai soferilor vinovati, fara a se produce nicio paguba in patrimoniul paratei. Cu toate acestea, parata Asirom, desi era tinuta doar sa avanseze despagubirile catre reclamant urmand sa si le recupereze ulterior prin subrogatie de la asiguratorul RCA al soferului vinovat, refuza in mod abuziv si nejustificat sa-si indeplineasca obligatiile contractuale si legale.
In acest sens citeaza dispozitiile art. 22 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile:
„In limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar in cazul in care in vigoare era o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule, si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54”.
Argumentul paratei ca auto BV-10-ECV ar fi parcurs doar 3 km intre cele doua accidente iar acest fapt demonstreaza nerealitatea evenimentului rutier, este lipsit de orice fundament logic sau juridic din cel putin urmatoarele considerente:
Este irelevant din punctul de vedere al reclamantului (asigurat CASCO, fara nicio culpa in producerea accidentului) numarul de kilometri la bord al autoturismului soferului vinovat;
Nu exista certitudinea ca aceasta este o informatie corecta, deoarece reiese numai din plansele fotografice prezentate de parata fara sa se poata cunoaste data cand au fost acestea realizate, de catre cine si cu ce ocazie, nefiind certificate sau datate in nici un fel. Nu se poate cunoaste nici macar daca privesc acelasi autoturism, fiindca in fotografiile kilometrajului nu exista nici un element de identificare al autoturismului, seriile fiind fotografiate separat;
Chiar daca ar fi adevarata nu este de natura a demonstra nerealitatea evenimentului rutier, explicatiile putand fi multiple (defectarea kilometrajului, derularea acestuia inapoi de catre proprietar sau unitatea service, care nu poate fi imputata, etc.).
Avand in vedere cele expuse, considera ca in cauza s-a dovedit pe deplin ca reclamantul este indreptatit la despagubirile solicitate iar motivele invocate de recurenta-parata pentru refuzul acordarii acestora sunt absolut nefondate, neexistand cazul de excludere a raspunderii asiguratorului invocat, astfel ca in mod temeinic si legal prima instanta a admis actiunea obligand parata sa-l despagubeasca pe reclamant conform prevederilor contractului incheiat intre parti.
Pentru aceste motive solicita primirea criticilor formulate de recurenta-parata ca nefondate si respingerea recursului formulat, mentinand sentinta instantei de fond ca legala si temeinica, cu obligarea recurentei-parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul recurs.
In drept, intimatul a invocat art. 299-316, 115-118, 274 C. proc. civ., art. 969 si 970 C. civ. si Legea nr. 136/1995.
Prin notele de sedinta depuse la data de 12.05.2011 recurenta a aratat ca cu privire la exceptia lipsei calitatii de reprezentant a directorului de vanzari Bonea Ioan, invocata din partea intimatului reclamant Glita Liviu prin intampinare, ca acesta a fost numit in functie prin Decizia nr.433/06.05.2010.
Prin Decizia nr.3096/08.12.2010 conducerea executiva a societatii a acordat un mandat general de reprezentare in justitie pentru directorii de vanzari ai sucursalelor, inclusiv de a semna caile de atac formulate de societate fata de sentintele nelegale si netemeinice.
Prin Rezolutia nr.17058/17.12.2010 Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov a operat toate modificarile susmentionate pentru opozabilitate fata de terti.
Cererea de recurs in acest dosar de instanta a fost semnata si inregistrata la data de 22.02.2011, data la care intimatul-reclamant nu se poate prevala de lipsa calitatii de reprezentant legal in justitie a societatii recurente de asigurare.
Cu privire la repartizarea dosarelor de dauna la fostul serviciu de daune si relatii cu publicul se aplica urmatorul sistem: din 6 inspectori de dauna angajati la data respectiva fiecare era programat o saptamana pentru constatari auto (se cunostea in ziua cutare la ce service auto se fac constatarile) + 1 zi in care era programat pentru daune auto nedeplasabile, situatie in care impunea deplasarea inspectorului de daune pe teren unde se afla autovehiculul avariat.
Prin urmare fiecare inspector de daune cunostea in mod prealabil cand va fi de serviciu pentru constatari si unde va fi de serviciu intr-o anumita data calendaristica.
Explicatia privind motivele pentru care au ajuns ca toate trei dosare de dauna intocmite la sucursala Asirom pentru auto avariat BV 10 SRB (accident din 27.11.2007 si 28.12.2007) respectiv pentru BV 10 ECV (accident din 28.12.2007) sa fie instrumentate din partea domnului inspector de daune A. D.este ca acesta era de serviciu cand s-au prezentat persoanele pagubite.
Din declaratia domnului D. L. in calitate de fost manager de daune s-a retinut ca in data de 23.01.2007, data la care intimatul-reclamant G.L. s-a prezentat cu actele in mana eliberate de S.C.Alianz – Tiriac Asigurari S.A. din dosarul de daune si cu vestea ca acest asigurator RCA l-a refuzat la plata, intamplator sau nu, domnul inspector daune A. D. se afla in biroul de relatii cu publicul.
Anexat depune lista completa a dosarelor de dauna instrumentate din partea domnului inspector daune A. D. 2006-647 dosare, 2007-890 dosare, 2008-424 dosare.
Cu privire la aceasta lista mentioneaza ca au fost identificate alte doua dosare de dauna legate de alte doua grupuri infractionale destructurate anterior aparitiei prezentului litigiu (mentioneaza ca respectivele dosare nu prezinta importanta pentru aceasta cauza).
Totodata, arata ca s-a identificat in aceasta lista dosarul de daune 315/F/BV0/2388/2007 intocmit pentru auto BV 77 VER, in care asigurat si beneficiar al despagubirii a fost numitul B. S. A. pentru o suma de 29550 lei, auto declarat dauna totala si cu despagubire achitata pe baza de deviz estimativ de reparatie. Cu privire la acest dosar de dauna precizeaza urmatoarele aspecte: auto BV 77 VER a fost detinut anterior incheierii asigurarii CASCO ASIROM de Cabinet avocat G. R. T., mandatar conventional in acest dosar de instanta pentru intimatul reclamant; procesul verbal de contraventie a fost incheiat de acelasi agent de politie M. O., care a incheiat procesul-verbal de contraventie pentru intimatul-reclamant G. L. in acest dosar; persoana care a condus celalalt autovehicul implicat in accident cu care s-a ciocnit BV 77 VER, nu este nimeni altul decat numitul A. V., adica martorul din aceasta cauza, care a declarat ca el a vazut ca BV 10 ECV a fost reparat si mai mult a si circulat cu acest autovehicul intre accidentul din august 2007 respectiv decembrie 2007.
Recurenta a depus copia integrala a dosarului de dauna.
Relatii suplimentare pentru clarificari si pentru a lamuri pe deplin cu ce autovehicul s-a lovit intimatul reclamant Glita Liviu in decembrie 2007 au fost solicitate de recurenta de la S.C. Uniqa S.A.(fost Unita Vig) pentru BMW BV 10 GPA, BCR Asigurari S.A. cu privire la dosarul de instanta cu nr. 6299/197/2008, unde numitul B. S. si D. L. L. au figurat in calitate de reclamant respectiv intervenient fortat.
Relatii suplimentare au fost solicitate din partea Politiei Rutiere si a Parchetului Brasov.
Nu au fost identificate alte dosare de despagubiri la sucursala Asirom pentru auto BV 10 ECV.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul Constata ca recursul este fondat.
La data de 28.12.2007 este declarat ca fiind produs (in mod independent de vointa partilor) accidentul dintre masina marca Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare BV-10-SRB, condusa de proprietarul G. L. si autovehiculul marca Skoda, cu numarul de inmatriculare BV-10-ECV , proprietatea lui D.L. L..
Soferul declarat a fi condus la acea data acest ultim autovehicul BV-10-ECV este T. A. R..
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 19,10, cunoscut fiind ca la sfarsitul lunii decembrie la ora respectiva, afara este intuneric (a se vedea procesul-verbal si declaratiile soferilor in temeiul carora a fost intocmit: G.L., in raspunsul la intrebarea numarul 7 a interogatoriului, a aratat ca lumina era difuza – fila89 din dosarul Judecatoriei, iar T. A. R. a declarat in prima instanta ca, fiind iarna, era ,,vizibilitate de noapte”-fila 99 verso din acelasi dosar).
A fost incheiat la ora 22,00, de catre agentul de politie M. O. de la Politia Brasov, in temeiul declaratiilor soferilor implicati, date la Politie la ora 22,00 (filele 56 si 57 din dosarul Judecatoriei), procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2503486/28.12.2007 (fila 59 verso din dosarul Judecatoriei), in care s-a mentionat ca accidentul s-ar fi produs pe strada Apollo din Brasov, din vina lui T. A. R., care, evitand un copil si neadaptand viteza la conditiile de drum acoperit cu gheata, a derapat, intrand in coliziune cu BV-10-SRB.
Avarierea ambelor autovehicule ar fi fost in partea din stanga fata.
Nu au existat vatamari corporale (filele 56 si 57 din dosarul Judecatoriei) si nici martori (a se vedea in acest sens si declaratia de la fila 99 a lui T. A. R. si raspunsul de la fila 89 a lui G. L. la intrebarea nr. 11 a interogatoriului).
Conducatorul auto T. A. R., care a declarat ca este vinovat de producerea accidentului, a declarat in procesul-verbal de contraventie, de asemenea, ca este de acord cu despagubirea prin polita RCA nr. OE111407883 avuta de masina BV-10-ECV la Allianz.
G.L. a declarat, la rubrica ,,profesie”, ca este economist la S.C. Scupas S.A.
T. A. R. a declarat, la aceeasi rubrica, ca este conducator auto la S.C. Sandrem S.R.L..
Pentru auto cu nr. BV-10-SRB, pe numele lui G. L., in temeiul politei RCA nr. OE111407883, avute de masina BV-10-ECV la Allianz, a fost deschis dosarul de dauna nr. CA01923 (a se vedea raspunsul Allianz de la fila 45 din dosarul Judecatoriei la adresa Asirom).
In raspunsul la intrebarile nr. 20 si 21 ale interogatoriului G. L. a aratat ca nu a incasat de la Allianz despagubirea si ca nu cunoaste de ce Allianz a refuzat plata despagubirilor.
In temeiul politei CASCO (filele 5 si 144 din doarul Judecatoriei), incheiata pentru masina BV-10-SRB, cu anul de fabricatie 2005, de G. L. la Asirom, sub nr. AAC6273786 la data de 17.10.2007, cu 2 luni si 10 zile inainte de data acestui al doilea accident al BV-10-SRB, pentru o valoare asigurata de 24.000 Euro, si la cererea acestuia, a fost deschis dosarul de dauna nr. 1608/2008 (fila 52 din dosarul Judecatoriei).
Inspector de daune a fost A. D..
Asirom a aratat la fila 43 din dosarul Tribunalului ca fiecare inspector de daune cunostea in prealabil cand va fi de serviciu pentru constatari si unde va fi de serviciu la o anumita data calendaristica.
S-a mentionat in dosarul de daune (fila 52 din dosarul Judecatoriei), un numar de 75.200 km parcursi pana la data de 28.12.2007 de autovehiculul BV-10-SRB.
Pentru acest dosar de dauna nr. 1608/2008 al Asirom s-a depus o dovada a fotografierii de catre cel care a instrumentat dosarul a kilometrajului BV-10-SRB avut la data de 28.12.2007, a celui de-al doilea accident pretins a fi avut de acest autovehicul.
Este vorba de ultima poza efectuata de Asirom aflata la fila 41 din dosarul Judecatoriei, avand nr. P2225059.
Trebuie observat ca viteza maxima indicata de vitezometrul autovehiculului marca Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare BV-10-SRB este de 260 km/h (poza Asirom P2225059 de la fila 41 si poza Allianz P1030163 de la fila 40), in timp de viteza maxima indicata de vitezometrul autovehiculului marca Skoda este de doar 240 km/h (poza Omniasig P8210101 de la filele 37 si 30-stanga sus, poza Asirom P2225050 de la filele 41 si 30-dreapta jos din dosarul Judecatoriei).
Asadar, aceasta ultima poza P2225059 aflata la fila 41, indicand viteza maxima de 260 km/h, se refera la autovehiculul marca Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare BV-10-SRB.
Acelasi numar de kilometri rezulta pentru Volkswagenul Passat si din poza P1030163 aflata la fila 40 din dosarul Judecatoriei, efectuata dosarul de dauna intocmit, in baza politei RCA avuta de autovehiculul BV-10-ECV, de Allianz.
Din actele dosarului rezulta ca autovehiculul cu nr. de inmatriculare BV-10-SRB mai fusese implicat anterior, la data de 23.11.2007, cu o luna si 5 zile inainte de data de 28.12.2007, intr-un alt accident.
Astfel, la data de 23.11.2007 este declarat ca fiind produs (in mod independent de vointa partilor) accidentul dintre masina marca Volkswagen Passat, cu numarul de inmatriculare BV-10-SRB, condusa de proprietarul G. L. (reclamantul-intimat din prezenta cauza) si autovehiculul cu numarul de inmatriculare BV-02-GPD, condus de proprietarul M. I..
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 18,35 (a se vedea procesul-verbal si declaratiile soferilor in temeiul carora a fost intocmit).
A fost incheiat la ora 19,00 de catre agentul de politie C. G. de la Politia Rutiera Brasov, in temeiul declaratiilor soferilor implicati, procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2578490/23.11.2007 (fila 147 din dosarul Judecatoriei), in care s-a mentionat ca accidentul s-ar fi produs in Brasov, pe strada Harmanului, la Rompetrol, din vina soferului M. I., care nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers de pe banda, intrand in coliziune cu autovehiculul BV-10-SRB, care circula regulamentar.
Avarierea autovehiculului BV-10-SRB a fost tot in partea din stanga fata.
La dosarul Tribunalului nu au fost depuse dovezi din care sa rezulte unde a fost avariat celalalt autovehicul, BV-02-GPD.
Nu se mentioneaza ca ar fi existat vatamari corporale si nici martori.
Conducatorul auto Mihali Ioan, care a declarat ca este vinovat de producerea accidentului, a declarat, de asemenea, ca este de acord cu despagubirea prin polita RCA avuta de masina BV-02-GPD la OMNIASIG.
In temeiul politei CASCO (filele 5 si 144 din dosarul Judecatoriei, aceeasi cu cea invocata in accidentul din 28.12.2007) incheiata pentru masina BV-10-SRB, cu anul de fabricatie 2005, de G.L. la Asirom, sub nr. AAC6273786 la data de 17.10.2007, cu o luna si 6 zile inainte de data acestui prim accident al BV-10-SRB, pentru o valoare asigurata de 24.000 Euro, si la cererea acestuia, a fost deschis dosarul de dauna nr. 2327/2007 (filele 135-151 din acelasi dosar).
Inspector de daune a fost A. D., acelasi cu cel din accidentul declarat la 28.12.2007.
Declaratia cu privire la producerea evenimentului asigurat a fost data de G. L. in fata inspectorului de daune A. D. la data de 26.11.2007, dupa data producerii accidentului si incheierii procesului-verbal de contraventie de catre Politie la 23.11.2007 (fila 145 din din dosarul Judecatoriei; a se observa semnatura inspectorului de daune, aceeasi cu cea existenta si pe celelalte acte depuse la dosar si intocmite de acesta).
G. L. si M. I. implicati in accident au avut calitatea de actionari ai S.C. Scupas S.A., devenita ulterior S.C. Scupas S.R.L., fapt care rezulta din cuprinsul Monitoarelor Oficiale ale Romaniei, partea a IV-a, avand numerele 455/20.II.2003, pag. 6, nr. 7460/23.XII.2008, pag. 1 si 2, nr. 1730/24.III.2009, pag. 4, nr. 2244/25.V.2010, pag. 3 si 4, pag. 15 si 16 si nr. 2365/01.VI.2010 (aceasta calitate existand la data pretinsului accident (a se vedea datele de identificare ale lui M. I. din procesul-verbal de contraventie si declaratia locului de a lui G. L. de la fila 57 din dosarul Judecatoriei).
G.L. a declarat in notele de sedinta depuse prin avocat la termenul de judecata din data de 15.04.2011, in dosarul Tribunalului Brasov, ca este prieten cu inspectorul de daune A.D., cel care a instrumentat dosarul de daune.
Din certificatul de inmatriculare de la fila 76 din dosarul Judecatoriei rezulta ca masina cu nr. BV-10-SRB a fost inmatriculata pe numele lui G. L. la data de 12.10.2007, cu o luna si 11 zile inaintea accidentului din 23.11.2007.
S-a mentionat, atat in dosarul de daune (fila 135 din acelasi dosar), cat si in facturile emise de service (filele 140 si 141 din dosar) un numar de 81.500 km parcursi pana in acel moment de autovehiculul BV-10-SRB.
Din pozele dosarului de dauna in discutie trimise in instanta nu rezulta ca s-ar fi fotografiat de cel care a intocmit dosarul de dauna kilometrajul autovehiculului BV-10-SRB, pentru a se vedea numarul de kilometri avuti de masina la data accidentului (pozele se afla la fila 138 din dosarul Judecatoriei).
In procesul-verbal de constatare a pagubelor autovehiculului intocmit la data de 26.11.2007 la Tess de inspectorul de daune A. D. se mentioneaza o valoare de nou a masinii BV-10-SRB de 30.332 Euro, o valoare la data evenimentului de 24.266 Euro si un coeficient de uzura de 80% (fila 135 din dosarul Judecatoriei), valoarea asigurata fiind de 24.000 Euro.
Inspectorul de daune A. D. a propus aprobarea platii despagubirii de 17.510 lei (fila 151 verso din dosarul Judecatoriei)
G. L. a incasat despagubirea in suma de 17.510 lei, existand facturi de reparatie intocmite de Tess.
Asirom s-a regresat, in temeiul politei RCA nr. SL9457001 (a se vedea mentiunea din procesul-verbal de contraventie) avuta de M. I. la Omniasig, impotriva acestei societati de asigurare, care a efectuat plata catre Asirom a sumei achitate de aceasta lui G.L..
La dosar nu s-au depus dovezi cu privire la vreo cerere de despagubire formulata de celalalt sofer implicat, M. I., respectiv daca a fost despagubit in baza vreunei polite CASCO avuta de acest autovehicul si nici vreun proces-verbal de constatare a pagubelor acestui autovehicul.
Se observa ca, la data de 23.11.2007, acestui accident declarat anterior de intimatul Glita Liviu, autovehiculul BV-10-SRB figura cu un numar de 81.500 km rulati, iar ulterior, la data de 28.12.2007, peste aproximtiv o luna de zile, figura cu un numar de 75.921 km rulati, adica cu un numar de 5.579 km mai putin.
In procesul-verbal de constatare a pagubelor autovehiculului intocmit, pentru acest ultim accident, la data de 23.01.2008 la Tess de inspectorul de daune A. D. se mentioneaza o valoare de nou a masinii BV-10-SRB de 30.332 Euro, o valoare la data evenimentului de 24.266 Euro si un coeficient de uzura de 80% (fila 52 din dosarul Judecatoriei), valoarea asigurata fiind de 24.000 Euro, la care s-a aplicat coeficientul de 0,8%.
Aceste date referitoare la accidentul ulterior din 28.12.2007 sunt identice cu cele din primul proces-verbal de constatare a pagubelor pentru accidentul anterior, din 23.11.2007.
Ambele procese-verbale de constatare intocmite pentru BV-10-SRB la data de 26.11.2007, la Tess in urma accidentului din 23.11.2007 (de la punctul 3), fila 135 din dosarul Judecatoriei), si la data de 23.01.2008, tot la Tess, in urma accidentului din 28.12.2007 (de la punctul 5), fila 52 din respectivul dosar) sunt incheiate de acelasi inspector de daune, Albutiu Dan.
Suma solicitata la plata de catre G. L. pentru accidentul declarat la data de 28.12.2007, a fost de 19.200 Euro, echivalent in lei (respectiv 71.616 lei).
Pentru al doilea autovehicul pretins a fi implicat in accidentul din 28.12.2007, avand nr. BV-10-ECV, folosindu-se polita CASCO incheiata pe numele lui D.L. L., la data de 25.05.2007, la Asirom, avand numarul ARC0186890, a fost deschis, pe numele lui D. L. L., dosarul de dauna nr. 1529/2003 (fila 53 din dosarul al Judecatoriei).
Din probele administrate in cauza rezulta ca autovehiculul cu nr. BV-10-ECV a mai fost anterior, la datele de 23.02.2007 si 17.08.2007, implicat in alte doua accidente in urma fiecaruia dintre acestea fiind declarat ca avand dauna totala.
Astfel, la data de 23.02.2007 se declara accidentul produs de catre utilizatorul Schiopu Dan cu autovehiculul marca Skoda, an de fabricatie 2004, cu numarul de inmatriculare B-39-ENO, proprietate a S.C. Porche Leasing Romania S.R.L., inmatriculat pentru prima data la 29.09.2004.
Din cartea de identitate si certificatul de inmatriculare depuse la filele 57 si 155 din dosarul Tribunalului, precum si din adresa nr. 66271/24.05.2011 a Institutiei Prefectului Judetului Brasov-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (fila 153 din acelasi dosar), rezulta ca acest autovehicul cu numarul de inmatriculare B-39-ENO, avand seria de sasiu TMBBG41U142954554, este acelasi cu autovehiculul marca Skoda, mentionat mai sus, in preambul, dobandind ulterior numarul de inmatriculare BV-10-ECV.
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 22,30, noaptea (a se vedea procesul-verbal).
In urma accidentului si a declaratiei soferului, a fost intocmit la ora 24,00 de agentul de politie Paus Nicolae din cadrul Politiei Rasnov procesul-verbal de contraventie seria AY nr. 0165368/23.02.2007 (fila 61 din dosarul Tribunalului), mentionandu-se ca soferul nu a adaptat viteza la conditiile de drum acoperit cu zapada si intr-o curba periculoasa, a derapat si s-a lovit de un parapet de beton, accidentul avand loc pe drumul Predeal-Rasnov.
Autovehiculul a suferit avarii in partea frontala.
Nu au fost mentionate vatamari corporale si nici martori.
In temeiul politei CASCO 8908394E avuta pentru auto B-39-ENO la Generali Asigurari S.A. a fost deschis dosarul de dauna nr. 27570221/26.02.2007 de catre inspectorul de daune E. B. (filele 45-61 din dosarul Tribunalului Brasov).
Din fotografia depusa la dosar rezulta ca, la data accidentului, autovehiculul avea un numar de 87.500 km rulati (fila 47 din acelasi dosar).
S-a retinut ca autovehicului a suferit o dauna totala.
Avandu-se in vedere ca valoarea necesara reparatiei, apreciata pe baza de deviz estimativ, de 9.420 Euro (32.024 lei) era mai mare decat diferenta dintre valoarea reala a autovehiculului (indicata la fila 51 ca fiind valoarea de catalog sau valoarea factura auto nou) la data accidentului, de 11.566 Euro si valoarea epavei, de 2.892 Euro, s-a hotarat plata despagubirilor in suma de 8.023 Euro (27.111,32 lei) de catre societatea de asigurari, utilizatorul avand posibilitatea retinerii epavei, ceea ce s-a si intamplat (a se vedea adresa lui Schiopu Dan de la fila 52 din doarul Tribunalului).
Din cartea de identitate a vehiculului si din adresa nr. 66271/24.05.2011 a Institutiei Pregectului Judetului Brasov-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor rezulta ca autovehiculul a fost ulterior instrainat catre D.L.L. de la data de 24.05.2007 figurand inregistrat pe numele acestuia.
Nu s-a depus la dosar vreun act din care sa rezulte daca autovehiculul a fost instrainat ca epava sau reparat.
De asemenea, la dosar nu s-a depus vreun act prin care sa se dovedeasca reparatia efectiva a acestui autovehicul dupa primul accident si nici cine a facut-o.
Din cuprinsul Anexei la certificatul de inmatriculare de la fila 49 din dosarul Judecatoriei Brasov rezulta ca inspectia tehnica periodica era valabila pana la data de 17.05.2009.
Potrivit art. 2 alin 2 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 81/2000 aprobata prin Legea nr. 167/2003, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/2005 aprobata prin Legea nr. 373/2005, periodicitatea efectuarii inspectiei tehnice periodice in functie de categoria vehiculelor supuse inspectiei tehnice periodice este pentru autovehicule destinate transportului de persoane care au, in afara locului conducatorului, cel mult 8 locuri pe scaune – la 2 ani.
Rezulta ca inspectia tehnica periodica ar fi fost facuta la data de 17.05.2007, Stiut fiind ca in Anexa la certificatul de inmatriculare nu se trece data la care s-a efectuat ITP-ul, ci data urmatoarei inspectii, care este peste 2 ani din momentul efectuarii.
De observat ca D. L. L.a declarat la ASIROM (fila 61 din dosarul Judecatoriei Brasov) ca ar fi cumparat autovehiculul marca Skoda prin luna aprilie 2007, ceea ce ar conduce la concluzia ca ITP-ul din data de 17.05.2007 s-ar fi efectuat cand acesta deja devenise proprietar al masinii, doar inmatricularea pe numele sau avand loc la data de 24.05.2007.
La data de 17.08.2007 este declarat ca s-ar fi produs (in mod independent de vointa partilor) accidentul dintre aceeasi masina marca Skoda, avand acum noul numar de inmatriculare BV-10-ECV, condusa de proprietarul D. L. L. si autovehiculul marca Volkswagen Golf, cu numarul de inmatriculare BV-77-VER, condus de proprietarul B. S..
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 03,00, noaptea (a se vedea procesul-verbal si declaratiile soferilor D. L. L. si B. S. date la Politie-filele 62 si 63 din dosarul Judecatoriei).
A fost incheiat la ora 13,30 de catre agentul de politie M. G. de la Politia Brasov, in temeiul declaratiilor soferilor implicati, date la ora 13,00 (filele 62 si 63), procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2201103/17.08.007 (fila 48 verso din dosarul Judecatoriei), in care s-a mentionat ca accidentul s-ar fi produs pe drumul dintre Sacele si Tarlungeni din vina soferului D.L. L., care ar fi pierdut noaptea, la ora 03,00, controlul volanului datorita neadaptarii vitezei la conditiile de drum si a unor gropi in carosabil.
Avarierea ambelor autovehicule a fost in partea din stanga fata.
Nu au existat vatamari corporale (filele 62 si 63 din dosarul Judecatoriei) si nici martori.
Conducatorul auto D. L. L., care a declarat ca este vinovat de producerea accidentului, a declarat, de asemenea, ca este de acord cu despagubirea prin polita RCA avuta de masina BV-10-ECV la BCR Asigurari..
B. S.a declarat, la rubrica ,,profesie”, ca este administrator la S.C. Radrod Serv.
D. L. L. a declarat, la aceeasi rubrica, ca este Sofer la S.C. Monitorul Expres.
Din certificatul de inmatriculare de la fila 76 din dosarul Judecatoriei, precum si din cartea de identitate si adresa nr. 66271/24.05.2011 a Institutiei Prefectului Judetului Brasov-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor amintite la punctul 1) rezulta ca masina cu nr. BV-10-ECV a fost inmatriculata pe numele lui D. L. L. la data de 24.05.2007, cu 2 luni si 23 de zile inaintea accidentului din 17.08.2007.
Trebuie mentionat faptul ca existau incheiate la date anterioare accidentului din 17.08.2010, pentru acelasi autovehicul BV-10-ECV, doua polite de asigurare CASCO.
Prima polita a fost incheiata imediat dupa inmatricularea pe numele lui D. L. L. din 24.05.2007, respectiv la data de 25.05.2007, la Asirom, avand numarul ARC0186890 (fila 53 din dosarul Judecatoriei Brasov coroborata cu sustinerile paratei Asirom din intampinare si cu mentiunile expertului-filele 18 si respectiv 115 ale aceluiasi dosar).
Este vorba de aceeasi polita Asirom invocata pentru masina BV-10-ECV in accidentul ulterior din data de 28.12.2007.
Nu exista depusa la dosar dovada declararii la Asirom, in momentul incheierii politei de mai sus, nici de catre D. L. L.n, nici de catre T. A. R. si a celeilalte polite sincheiata, pentru acelasi autovehicul, la Omniasig, conform art. 29 alin. 2 din Legea nr. 136/1995.
Valoarea asigurata a fost (dupa datele mentionate la fila 53 din dosarul de dauna deschis pentru accidentul ulterior din 28.12.2007), de 11.700 Euro, desi autovehiculul suferise anterior o dauna totala.
A doua polita CASCO a fost incheiata la Omniasig la data de 04.06.2007 de catre proprietarul autovehiculului BV-10-ECV, an de fabricatie 2004, D. L. L., avand numarul C402359 (fila 50 verso din dosarul Judecatoriei), valoarea asigurata fiind de 11.485 Euro.
Cu toate ca autovehiculul fusese avariat anterior si declarat cu dauna totala, asa cum s-a aratat mai sus, valoarea pentru care proprietarul D.L. L. a asigurat masina pentru a doua oara, desi cunostea ca mai exista o polita CASCO incheiata la Asirom ale carei rate le platea T. A. R., este cu doar 81 Euro mai mica decat valoarea reala a vehiculului, respectiv valoarea de catalog sau valoarea facturata a auto nou la data de 23.02.2011, a producerii primului accident.
Nu exista depusa la dosar dovada declararii la Omniasig de catre D. L. L. si a celeilalte polite CASCO incheiata, pentru acelasi autovehicul, la Asirom, asa cum impune art. 29 alin. 2 din Legea nr. 136/1995, care prevede ca asiguratul are obligatia sa declare existenta altor asigurari pentru acelasi bun la asiguratori diferiti, atat la incheierea contractului de asigurare, cat si pe parcursul executarii acestuia.
Mai exista incheiata la data accidentului, pentru acelasi autovehicul, la BCR Asigurari, polita RCA nr. KS 000454766.
In temeiul politei CASCO Omniasig, incheiata cu 2 luni si 13 zile inainte de data acestui al doilea accident al BV-10-ECV din 17.08.2007, a fost deschis, la cererea lui D. L.L., pentru masina BV-10-ECV dosarul de dauna nr. 1385/2007 de catre inspectorul de daune C. (fila 46 din dosarul Judecatoriei).
Procesul-verbal de constatare a pagubelor autovehiculului a fost intocmit la data de 17.08.2007 la Tess, indicandu-se un numar de 95.818 km rulati (fila 46 din dosarul Judecatoriei).
Din fotografiile depuse la dosar rezulta ca, la data acestui al doilea accident, autovehiculul avea un numar de 95.818 km rulati (filele 30 din dosarul Judecatoriei, prima poza din stanga sus si 37, poza P8210101).
Se observa o diferenta de kilometri rulati intre data primului accident, 23.02.2007 si data celui de-al doilea accident, 17. 08.2007, deci pe parcursul a 5 luni si 22 de zile, a unui numar de 8318 km.
Dupa cum s-a mentionat, nu exista depusa la dosar dovada declararii la OMNIASIG de catre D. L. L. si a celeilalte polite CASCO incheiata, pentru acelasi autovehicul, la ASIROM nici pe parcursul executarii acestuia, adica in dosarul de dauna intocmit pentru acest accident.
Valoarea asigurata era, dupa cum s-a mentionat, de 11.485 Euro.
S-a retinut ca autovehiculul BV-10-ECV a suferit din nou o dauna totala, apreciata inca o data pe baza de deviz estimativ, si s-a hotarat, la 18.12.2007, potrivit referatului intocmit de C. M., de Omniasig, plata despagubirilor in suma de 26.372,69 lei catre proprietarul Dudas Laurentiu Lucian, acesta avand si posibilitatea retinerii epavei, cum s-a si intamplat.
Se observa ca diferenta in minus fata de suma incasata dupa prima dauna totala a aceluiasi autovehicul este, la aceasta a doua dauna totala, de doar 738,64 lei.
Din cartea de identitate a autovehiculului cu numarul BV-77-VER, an de fabricatie 2000, rezulta ca acesta a fost vandut proprietarului B. S. de catre cabinet de avocat G. R., fiind inmatriculat pe numele noului proprietar la data de 27.06.2007 (filele 113 si 116 din dosarul Tribunalului), cu o luna si 20 de zile inaintea accidentului din 17.08.2007.
Avocat I. I., din cadrul SCA G.&I. a aratat in dosarul Tribunalului Brasov, in recurs, la termenul de judecata din data de 10.06.2011, ca cei doi mentionati mai sus sunt prieteni de 17 ani.
De asemenea, G.L. a declarat ca este prieten cu B. S (a se vedea declaratia primului din incheierea de la data de 10.06.2011 din dosarul Tribunalului).
Pentru avariile suferite de masina cu nr. BV-77-VER, proprietarul implicat in accidentul din 17.08.2007, B. S., a solicitat plata de despagubiri in temeiul politei RCA incheiata pentru autovehiculul BV-10-ECV la BCR Asigurari.
Aceasta intrucat soferul masinii BV-10-ECV, D. L. L. declarase ca el este vinovat de producerea accidentului.
Cum societatea de asigurari a acceptat sa plateasca doar jumatate din paguba, respectiv a achitat 4.987,43 lei, B. S. a actionat-o in judecata prin intermediul SCA Ghidermic&Ionescu (aceeasi cu cei de la punctul 5), formandu-se dosarul nr. 6299/197/2008 al Judecatoriei Brasov, prin sentinta civila nr. 4169/17.04.2009 pronuntata de aceasta instanta B.S. obtinand castig de cauza, solutie mentinuta prin respingerea recursului societatii de asigurari.
In respectiva cauza nu s-a solicitate de parti si nu s-a dispus efectuarea vreunei expertize tehnice.
Nu exista depus la dosar procesul-verbal de constatare a pagubelor la acest autovehicul pentru a se putea observa locul unde s-a efectuat constatarea si inspectorul de daune care a facut-o.
Din cuprinsul motivarii sentintei rezulta ca instanta a retinut recunoasterea de catre D. L. L. a vinovatiei in producerea accidentului, fapt consemnat in procesul-verbal de contraventie intocmit de Politie pe baza declaratiilor soferilor implicati in accident, astfel incat a constatat inexistenta unei culpe comune, respectiv si in sarcina lui B. S.
Asadar a fost avuta in vedere declaratia lui D. L.L., in sensul ca el ar fost exclusiv vinovat de producerea accidentului din 17.08.2007.
Asadar, in temeiul accidentului declarat de parti la 17.08.2007, respectiv de D. L. L. si B.S., amandoua partile au incasat despagubirile.
Revenind la accidentul din data de 23.12.2008 declarat de intimatul G. L.si T. A. R., instanta retine ca nu exista depusa la dosar dovada declararii la Asirom, la 04.02.2008, de catre T. A. R. si a celeilalte polite CASCO incheiata la Omniasig pentru acelasi autovehicul, nici pe parcursul executarii contractului de asigurare cu Asirom, adica in dosarul de dauna intocmit pentru acest accident.
Dimpotriva, in declaratia data Politiei, acesta arata doar polita CASCO Asirom si cea RCA la Allianz (fila 56 verso din dosarul Judecatoriei).
In declaratia de la fila 54 data la Asirom T. A. R. precizeaza ca ar fi aflat de polita avuta de masina BV-10-ECV la Asirom prin intermediul prietenului care il ajutase sa imprumute masina si ca a obtinut contractul de la familia proprietarului D. L. L..
Doar ulterior, la data de 21.02.2008, proprietarul D. L. L. a aratat ca a incheiat o polita CASCO pentru BV-10-ECV si la Omniasig.
Nu s-au depus la dosar acte care sa ateste cine a fost cel care a formulat cererea de despagubire pentru autovehicul BV-10-ECV, respectiv daca a fost formulata de proprietarul D. L. L. ori de soferul care imprumutase masina, T. A. R..
Astfel, daca pentru procesul-verbal de constatare intocmit pentru auto BV-10-SRB a fost depusa si fila cuprinzand punctele de la 8 in continuare, putandu-se observa semnaturile atat a celui pe numele caruia a fost incheiat, cat si a inspectorului de daune, pentru procesul-verbal de constatare intocmit pentru auto BV-10-ECV nu s-a depus aceasta parte finala.
Inspector de daune si in acest dosar de dauna nr. 1529/2003 a fost tot A. D., mentionat anterior.
S-a precizat, in dosarul de daune (fila 53 din dosarul Judecatoriei), un numar de 91.200 km parcursi pana la data de 28.12.2007 de autovehiculul BV-10-ECV.
Pentru acest autovehicul au fost depuse la dosar fotografiile, efectuate la data accidentului de cel care a instrumentat dosarul, a kilometrajului (fila 30 fotografia a patra din dreapta jos si fila 41, pozele P2225050).
Din aceste fotografii rezulta ca la data de 28.12.2007 masina cu nr. BV-10-ECV avea un numar de 95.821 kilometri parcursi (filele 30 si 41, poza P2225050 din dosarul Judecatoriei).
Se observa o diferenta de kilometri rulati intre data celui de-al doilea accident al masinii BV-10-ECV, 17.08.2007 si data celui de-al treilea accident, 28.12.2007, deci pe parcursul a 4 luni si 11 de zile, a unui numar de doar 3 km (a se vedea comparatia cu nr. de km parcursi de aceeasi masina intre data primului accident din 23.02.2007 si data celui de-al doilea accident din 17.08.2007, unde sunt 8318 km pe parcursul a 5 luni si 22 de zile).
In procesul-verbal de constatare a pagubelor autovehiculului BV-10-ECV, intocmit la data de 09.01.2008 la service-ul Kratos de inspectorul de daune A. D. se mentioneaza o valoare de nou la data evenimentului de 11.340 Euro (fila 53 din dosarul Judecatoriei).
Nu se mentioneaza vreun coeficient de uzura si nici valoarea la data evenimentului.
Se mentioneaza valoarea asigurata ca fiind de 11.700 Euro.
Trebuie remarcat ca masina se afla dupa primele doua accidente din 22.02.2007 si 17.08.2007 din ambele rezultand dauna totala.
Valoarea asigurata in polita CASCO Generali amintita anterior era, inainte de accidentul din 23.02.2007, de 11.566 Euro.
Valoarea asigurata in cealalta polita CASCO Omniasig era, inainte de accidentul din 17.08.2007, de 11.485 Euro.
De asemenea, trebuie avuta in vedere declaratia proprietarului D. L. L. data la Asirom, care a aratat ca, dupa accidentul din 17.08.2007, ar fi reparat masina pe cont propriu cu piese cumparate second hand.
Cu toate acestea, valoarea asigurata a ramas aceeasi cu cea avuta inainte de accidentul din 17.08.2011.
Ulterior, celor implicati in presupusul accident, T. A. R. si G. L., li se solicita sa dea declaratii la Asirom, primului la data de 04.02.2008, celui de-al doilea la data de 06.02.2008 (filele 54 si 55 din dosarul Judecatoriei).
Tabarca A. R. precizeaza in declaratia din 04.02.2008 ca este data in numele pagubitului/asigurat (proprietarul masinii BV-10-ECV, D. L.L. (si nu L., cum il cheama pe acesta din urma).
De asemenea, precizeaza ora producerii accidentului de circulatie din 28.12.1007 ca fiind 18,00 desi la Politie, la data de 28.12.1007, ora 22,00, declarase ora accidentului ca fiind 19,00.
Tabarca A. R. a precizat ca ar fi aflat de polita avuta de masina BV-10-ECV la ASIROM prin intermediul prietenului A., care il ajutase sa imprumute masina de la proprietarului D. si ca a obtinut contractul de la familia proprietarului.
Proprietarul D.L. L. a declarat ulterior, la 21.02.2008, la Asirom ca polita CASCO a fost incheiata la aceasta societate de asigurare in numele sau, T. A. R. platind ratele de asigurare deoarece era cel caruia i se imprumuta masina (fila 61 verso din dosarul Judecatoriei Brasov).
In declaratia data in dosarul Judecatoriei Brasov (fila 99) T. A. R. a aratat ca el a incheiat in luna iunie sau iulie asigurarea CASCO cu Asirom, pentru un an de zile.
In conditiile in care polita CASCO Asirom a fost incheiata la 25.05.2007, rezulta ca D. L. L. si T. A. R. se cunosteau cel putin de la acel moment al incheierii politei CASCO la Asirom.
T. A. R. a mai declarat la Asirom la data de 04.02.2007, ca va lua legatura cu prietenul intermediar al imprumutului pentru a afla cum s-a reparat masina BV-10-ECV dupa accidentul din august.
Trebuie remarcat ca T. a aratat ca va lua legatura cu acest prieten si ca acesta se va prezenta la Asirom pentru clarificarea situatiei, indicand numarul de telefon al acestuia ca fiind 0740.600.487.
La data de 20.02.2008 la Asirom s-a prezentat si a dat declaratie A.V., care a aratat ca prin intermediul sau T. a obtinut consimtamantul proprietarului de a conduce masina marca Skoda. Din declaratie se observa ca A. V.a indicat ca are numarul de telefon 0740.600.487, acelasi deci cu cel indicat de T. (fila 58).
Ulterior, in declaratia data in dosarul Judecatoriei Brasov la data de 24.04.2009, T. A. R. a declarat ca el a facut aceasta asigurare pentru masina deoarece intentiona sa o cumpere (fila 99 din dosar), neinteresandu-se in momentul in care a incheiat asigurarea daca mai exista o alta polita de asigurare CASCO.
Proprietarul D. L. L. a declarat la Asirom, la 21.02.2008 ca ar fi reparat masina BV-10-ECV pe cont propriu, cu piese cumparate second hand, intr-un garaj al carui locatie nu a precizat-o, apartinand unui prieten al carui nume nu l-a specificat, in circa trei saptamani dupa accident (fila 61 verso din dosarul Judecatoriei).
Nu a precizat nici cine ar fi efectuat reparatia.
Declaratii sub acest aspect au fost date la Asirom si de T. A. R. la data de 15.02.2007 si de A.V. la data de 20.02.2010 (filele 54 verso final si 58 din acelasi dosar), T. declarand ca stie acest lucru de la prietenul A., care a precizat ulterior, in instanta, ca stie de la proprietarul D. ca masina ar fi fost reparata in conditiile declarate la fila 58, adica intr-un garaj.
D. L. L. a declarat ca va cauta actele de reparatie si le prezenta ASIROM, lucru care nu s-a intamplat.
Din declaratia lui T. A. R. data la Asirom rezulta ca acesta mai imprumutase masina BV-10-ECV si prin vara acelui an, in luna august.
De asemenea, proprietarul D. L. L. a declarat la Asirom ca pentru fiecare imprumut al masinii facut de T., era instiintat de prietenul sau, masina fiind luata din fata casei sale.
A precizat ca de fiecare data cheile masinii erau luate de la parintii sai.
Desi se sustine pentru a se dovedi ca masina era in stare de functionare la data pretinsului accident, ca au avut loc mai multe imprumuturi, numarul de kilometri parcursi intre accidentul din data de 17.08.2007 si cel din data de 28.12.2007 este de doar 3 km.
Dudas a mai aratat si ca a imprumutat masina BV-10-ECV lui A. V., pentru T. A., prin intermediul unui prieten al carui nume nu l-a precizat,.
Declaratiile sunt date de aceasta date in fata altui inspector de verificari daune, M. I..
In aceste conditii, la data de 06.03.2008, inspectorul de daune A. D. propune respingerea aprobarii la plata, prin hotararea directorului Asirom din 10.03.2007 cererea de plata fiind respinsa.
La data de 07.03.2008, prin adresa Asirom cu nr. 4968, G. L. este incunostiintat despre refuzul de acordare a despagubirilor solicitate in dosarul de dauna nr. 1608/2008 intrucat accidentul nu s-a produs conform descrierii din procesul-verbal de contraventie intocmit de Politie in baza declaratiei conducatorilor auto implicati in eveniment.
La fila 3 din intampinarea depusa in recurs Asirom a precizat ca si cererea de despagubire formulata pentru auto BV-10-ECV a fost respinsa la plata.
La data de 01.09.2008, G. L., actioneaza in instanta Asirom, prin intermediul SCA G.&I., formandu-se dosarul nr. 12009/197/2008 al Judecatoriei Brasov, suma reclamata fiind echivalentul a 19.200 Euro, respectiv 71.616 lei.
Trebuie mentionat faptul ca, in situatia in care asiguratul sanctionat contraventional nu a contestat procesul-verbal de contraventie, societatea de asigurare poate pune in discutie in justitie, sub aspectul raspunderii civile, vinovatia celui sanctionat contraventional, urmand a o dovedi cu mijloacele de proba admise de lege, indiferent de faptul ca procesul-verbal de contraventie nu a fost anulat.
In acest sens este si decizia nr. 850/28.11.2006 a Curtii Constitutionale.
Este, de altfel si firesc, intrucat raspunderea civila nu se confunda si nu este totuna cu raspunderea contraventionala ori cu cea penala, din punct de vedere al raspunderii civile vinovatia putand sa apartina si persoanei care nu a fost sanctionata contraventional ori penal.
Este perfect posibil ca persoana care nu a fost sanctionata contraventional sa raspunda din punctul de vedere al raspunderii civile delictuale.
Sub aspectul conduitei procesuale a partilor din punctul de vedere al probatoriului, Tribunalul constata urmatoarele:
In cuprinsul cererii de chemare in judecata reclamantul nu a solicitat in mod expres administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara auto si nici cu martori, indicand doar proba cu inscrisuri si interogatoriul Asirom.
Prin intampinare, Asirom a solicitat in mod expres inclusiv proba cu expertiza tehnica judiciara auto si cu martori.
La termenul din data de 14.11.2008 de discutare la fond a probelor, reclamantul G. L., prin aparator, a solicitat administrarea doar a probei cu inscrisuri si interogatoriul Asirom.
Reclamantul, prin aparator, s-a opus in mod expres incuviintarii administrarii probei cu martorii propusi de Asirom, T. A. R. si A. V..
La acel termen s-a dispus prorogarea pronuntarii asupra probei cu expertiza auto si celei testimoniale dupa administrarea interogatoriilor.
La termenul din data de 13.03.2009 reclamantul, prin aparator, s-a opus din nou, in mod expres, administrarii probei cu martorii de mai sus, proba fiind insa incuviintata de prima instanta iar cei doi martori audiati.
La termenul din data de 24.04.2009 reclamantul, prin aparator, s-a opus in mod expres, administrarii probei cu expertiza tehnica auto propusa de Asirom. In subsidiar, a aratat ca este de acord doar cu primul obiectiv din cele 5 formulate de Asirom la fila 101 din dosar.
Prima instanta a incuviintat proba cu expertiza tehnica auto, insa a dispus ca expertul sa raspunda doar cu privire la primul obiectiv formulat de Asirom, referitor la stabilirea gradului de complementaritate al avariilor in raport de dinamica producerii accidentului declarat de conducatorii auto si probele existente la dosar.
Prin sent. civ. nr. 12096 a Judecatoriei Brasov cererea reclamantului G. L. a fost admisa cu privire la suma solicitata, de 71.616 lei si la cheltuielile de judecata.
Sentinta primei instante a fost pusa in silita de G. L., dupa cum a precizat la termenul de judecata din 10.06.2011 aparatorul Asirom, aspect necontestat de aparatorul reclamantului-intimat.
Sub aspectul imprejurarilor care rezulta din probatoriul administrat atat in prima instanta, cat si in recurs, Tribunalul retine urmatoarele:
Esentiale sunt, pentru accidentul declarat la 28.12.2007, concluziile expertului tehnic, interpretate gresit de prima instanta.
Acesta a aratat in raportul de expertiza tehnica judiciara depus in dosarul Judecatoriei, atunci cand a interpretat deformatiile inregistrate la autovehiculele cu nr. BV-10-SRB si BV-10 ECV, ca exista diferente care nu au justificare (filele 116 si 117).
Astfel, se arata ca avariile inregistrate in zona centrala a suprafetei frontale a autoturismului VW Passat nu sunt complementare cu cele ale autoturismului marca Skoda.
Acest fapt poate fi, de altfel, sesizat cu usurinta chiar si de un nespecialist doar din consultarea celor 4 fotografii anexate raportului de expertiza.
Expertul a aratat ca spoilerul autoturismului VW Passat nu este deformat sau rupt in zona centrala, la fel si numarul de inmatriculare si suportul de numar, desi in aceasta zona a existat un impact puternic, concentrat, care a determinat ruperea traversei superioare (care contine mecanismul de zavorare al capotei) si deformarea traversei din spatele spoilerului.
Or, este cunoscut ca numarul de inmatriculare este confectionat din tabla subtire iar suportul de numar este din plastic, in timp ce traversa face parte dintre elementele de rezistenta ale structurii unei caroserii (alaturi de lonjeroane, montanti, dubluri, brancarde etc.), constituind un dispozitiv de protectie, fiind una dintre componentele cele mai rezistente ale masinii, fiind mult mai rezistenta inclusiv decat spoilerul.
Si in zona coltului din stanga fata al autoturismului VW Passat expertul a indicat diferente care nu au justificare, respectiv faptul ca in acea zona spoilerul este aproape intact, fiind doar desprins din punctele de fixare, cu toate ca partea din stanga fata, inclusiv coltul si bratul vertical s-au aflat in zona presupusului impact.
Aceasta in conditiile in care soferul celuilalt autovehicul marca Skoda, T. A. R. a declarat in instanta ca viteza cu care ar fi circulat in momentul presupusului accident crede sa fi fost de peste 60 km/h (a se vedea fila 99 verso din dosarul Judecatoriei).
In raspunsurile la obiectiunile formulate de G. L. expertul arata in mod clar ca necomplementaritatea deformatiilor din zona centrala fata a autoturismului BV-10-SRB nu se datoreaza vitezelor de deplasare diferite ale celor doua autoturisme si nici unghiului sub care s-a produs impactul, acestea neavand legatura cu modul de producere a impactului, descris de parti in schite si declaratii foarte vagi date in legatura cu presupusul eveniment (filele 155 si 161 din dosarul Judecatoriei).
De altfel nu este probabil ca, indiferent de viteza de deplasare si unghiul de impact, sa se produca avarierea grava a traversei, insa spoilerul sa fie aproape intact.
In zona centrala a masinii BV-10-SRB, la care face trimitere expertul, pe traversa din spatele spoilerului, se observa cu usurinta existenta a doua deformari specifice impactului concentrat cu un obiect, nespecifica zonei avariate ale masinii BV-10-ECV (a se vedea si poza marita a BV-10-SRB atasata la dosarul Tribunalului).
Concluzia care rezulta din raportul de expertiza este aceea ca accidentul din data de 28.12.2007 nu s-a produs in conditiile declarate de intimatul-reclamant si de Tabarca Alexandru Remus.
Asadar, este evident neintemeiata sustinerea intimatului din intampinare ca majoritatea covarsitoare a avariilor sunt complementare si doar o proportie infima apar ca necomplementare.
Dimpotriva, avariile importante la traversa fata inregistrate in zona centrala a suprafetei frontale a autoturismului VW Passat nu sunt complementare cu cele ale autoturismului marca Skoda si nu pot fi justificate prin declararea accidentului din data de 28.12.2007, existand, in plus, inclusiv pentru zona coltului din stanga fata al autoturismului VW Passat, diferente importante care nu au justificare.
Modalitatea indirecta de efectuare a expertizei (asa cum o numeste intimatul), nu constituie o explicatie a existentei respectivelor avarii necomplementare importante in zona centrala a suprafetei frontale a autoturismului VW Passat, concluzie ce se poate cu usurinta desprinde din fotografiile anexate raportului de expertiza tehnica judiciara.
De asemenea, existenta „verificarii auto dupa reparatie”, prin care recurenta-parata a atestat reparatia completa a autoturismului reclamantului BV-10-SRB la data de 19.12.2007 dupa un alt accident rutier petrecut anterior, in data de 23.11.2007, nu conduce la concluzia ca avariile necomplementare indicate de expert nu pot proveni decat din accidentul din data de 28.12.2007.
Urmand rationamentul intimatului-reclamant, formulat prin aparator, referitor la coincidenta care ar justifica producerea deselor accidente si tinand cont de frecventa cu care sunt declarate evenimente rutiere intre autovehicule conduse sau apartinand unor prieteni, veri ori asociati in firme, este perfect posibil ca in cele 9 zile indicate de intimatul-reclamant intre data verificarii reparatiei, 19.12.2007 si data declararii celui de-al doilea accident al sau, din 28.12.2007, acesta sa fi fost implicat in alt eveniment rutier din care sa rezulte avarierea autovehiculului sau.
Astfel, cu numai 8 zile inainte de data declararii evenimentului din 28.12.2007, a fost declarat un alt eveniment rutier din data de 20.12.2007, ce va fi descris in continuare.
De asemenea, sub acest aspect se observa ca insusi reclamantul-intimat a declarat ca a fost implicat in doua accidente, la datele de 23.11.2007 si 28.12.2007, in doar 2 luni si 10 zile de la incheierea la Asirom a politei CASCO pentru masina sa.
Trebuie avut in vedere si faptul ca respectiva „verificare a autovehiculului dupa reparatie” (fila 142 din dosarul Tribunalului) a fost intocmita si de inspectorul de daune Albutiu Dan si de relatia declarata intre cei doi.
Ceea ce rezulta insa cu certitudine din concluziile raportului de expertiza redactate de expertul tehnic judiciar este faptul ca avariile inregistrate in zona centrala a suprafetei frontale a autoturismului VW Passat nu sunt complementare cu cele ale autoturismului marca Skoda si ca necomplementaritatea deformatiilor din zona centrala fata a autoturismului BV-10-SRB nu se datoreaza vitezelor de deplasare diferite ale celor doua autoturisme si nici unghiului sub care s-a produs impactul, acestea neavand legatura cu modul de producere a impactului.
Tribunalul constata ca in declaratiile date in fata primei instante in calitate de martori, atat T. A. R., cat si A. V. au aratat fiecare ca sunt veri cu petentul G. L..
Primii doi de mai sus s-au declarat prieteni in declaratiile date la Asirom iar A. V. a aratat in instanta ca este amic cu T. A. R. si cu D. L. L..
A. V. este cel prin intermediul caruia T. A. R. (de profesie tot conducator auto) ar fi imprumutat de la celalalt amic al sau, D.L. L. masina cu numarul BV-10-ECV, cu care s-ar fi ciocnit G. L.
G. L. s-a declarat prieten cu B. S. (a se vedea declaratia primului din incheierea de la data de 10.06.2011 din dosarul Tribunalului).
G. L. este prieten cu inspectorul de daune A. D. conform celor mentionate in notele de sedinta de la fila 123 din dosarul Tribunalului.
D. L. L., amic si vecin al lui A. V. si cunostinta a lui T. A. R., a fost implicat cu aceeasi masina, BV-10-ECV, in accidentul anterior din 17.08.2007 cu masina BV-77-VER, condusa de B. S..
Cu doar 8 zile in urma de data accidentului in discutie in prezentul litigiu, la data de 20.12.2007 este declarat ca s-ar fi produs (in mod independent de vointa partilor) accidentul dintre autovehiculul marca Volkswagen Golf, cu numarul de inmatriculare BV-77-VER (acelasi cu cel din data de 17.08.2007), condus de sotia proprietarului B. S. de mai sus, respectiv B. C. G. si autovehiculul marca BMW, cu numarul de inmatriculare BV-10-GPA, condus de Aprofirei Vasile (acelasi cu cel cel indicat mai sus, care a declarat ca martor in accidentul declarat la data de 28.12.2007).
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 21,00, tot noaptea (a se vedea procesul-verbal si declaratiile soferilor A. V. si B. G. C. date la Politie-filele 119 si 120 din dosarul Tribunalului).
A fost incheiat la ora 23,00 de catre agentul de politie M. O. (acelasi cu cel din accidentul declarat la data de 28.12.2007) de la Politia Brasov, in temeiul declaratiilor soferilor implicati (dar in care nu sunt completate rubricile orei prezentarii la declaratii – filele 119 si 120 din dosarul Tribunalului), procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2503483/20.12.2007 (fila 118 din dosarul Tribunalului Brasov), in care s-a mentionat ca accidentul s-ar fi produs pe drumul dintre Brasov si Halchiu din vina soferului B. C. G., care nu a adaptat viteza la conditiile de drum acoperit cu gheata si a derapat, intrand in coliziune cu auto BV-10-GPA, care circula regulamentar.
Avarierea autovehiculelor a fost tot in partea din fata stanga, pentru masina BV-10-ECV (fila 62 din dosarul Tribunalului) si in partea din fata pentru BV-77-VER (filele 108-105).
Nu au existat vatamari corporale (filele 119 si 120 din dosarul Tribunalului) si nici martori.
Conducatorul auto B. G. C., care a declarat ca este vinovat de producerea accidentului, a declarat, de asemenea, ca este de acord cu despagubirea prin polita RCA avuta la UNITA.
B. G. C. a declarat, la rubrica ,,profesie”, ca este asistent de vanzari la S.C. Casa Auto Brasov.
A. V. a declarat la aceeasi rubrica ca este sofer la S.C. Medical Trust.
In temeiul politei CASCO incheiata pentru masina BV-77-VER, cu anul de fabricatie 2000, de B. S.
la Asirom, sub nr. AAC224380 la data de 03.07.2007 (fila 110 din dosarul Tribunalului Brasov), cu o luna si 15 zile inainte de data acestui accident, pentru o valoare asigurata de 9800 Euro, si la cererea acestuia a fost deschis dosarul de dauna nr. 2388/2007 (filele 101-122 ale aceluiasi dosar).
Inspector de daune a fost tot A. D. (acelasi cu cel din accidentele declarate la datele de 23.11.2007 si 28.12.2007).
Bentaru Sebastian a incasat despagubirea in suma de 29.550 lei, iar propunerea de plata a despagubirii de mai sus a fost facuta, la 28.01.2008, de inspectorul de daune A. D. (a se vedea semnatura de la fila 122 verso din dosarul Tribunalului, comparata cu cele de la filele 65 verso si 151 verso din dosarul Judecatoriei Brasov).
Se observa ca in acest accident au fost implicati, potrivit declaratiilor soferilor, sotia prietenului reclamantului-intimat si varul acestuia, care a declarat ca martor in prezentul litigiu, iar inspector de daune a fost acelasi A. D.
De asemenea, trebuie observat si ca B. S. a fost asociat cu inspectorul de daune A. D.la S.C. Sedan Car Wash S.R.L., devenita ulterior S.C. Sedan Construct S.R.L. si la S.C. Sedan Porta S.R.L., potrivit datelor mentionate in cuprinsul Monitoarelor Oficiale ale Romaniei, partea a IV-a, avand numerele 1249/20.IV.2007, pag. 3, nr. 2954/26.X.2007, pag. 12, nr. 5397/29.IX.2008, pag. 25, nr. 1597/15.XI.2010, pag. 31, (aceasta calitate existand inclusiv la data pretinselor accidente intamplatoare declarate ca intamplatoare la 17.08.2007, 23.11.2007, 20.12.2007 si 28.12.2007.
Din actele dosarului rezulta ca, in urma accidentului declarat la data de 28.12.2007, autovehiculul Skoda cu nr. BV-10-ECV a fost dus, conform declaratiilor date la Asirom de T. A. R., la service-ul S.C. Kratos S.R.L., procesul-verbal de constatare a pagubelor autovehiculului BV-10-ECV fiind intocmit la data de 09.01.2008 , dupa cum s-a aratat, de inspectorul de daune A. D. la service-ul Kratos.
B. S. a fost pana la data de 20.06.2008 asociat la S.C. Kratos S.R.L., potrivit datelor mentionate in cuprinsul Monitoarelor Oficiale ale Romaniei, partea a IV-a, avand numerele 2102/6.VII. 2006, pag. 3 si nr. 6876/2.XI.2008, pag. 8.
B. S. a fost pana la data de 01.07.2008 administrator la S.C. Kratos S.R.L., potrivit datelor mentionate in cuprinsul MonitoruluiOficial al Romaniei, partea a IV-a, nr. 6933/4.XII. 2008, pag. 9.
T. A. R. a aratat ca a mai folosit autovehiculul BV-10-ECV si in vara, in lunile iunie si iulie, cand autovehiculul a mai fost la el, precum si la inceputul lunii august.
La Asirom declarase ca mai folosise masina in luna august.
A declarat in instanta ca nu l-a interesat aspectul legat de ceasul de kilometraj.
A. V. a declarat in instanta ca, prin intermediul sau, in vara, auto BV-10-ECV a mai fost imprumutat lui T. A. R..
Rezulta ca, desi se sustine pentru a se dovedi ca masina era in stare de functionare la data pretinsului accident, ca au avut loc mai multe imprumuturi, numarul de kilometri parcursi intre accidentul din data de 17.08.2007 si cel din data de 28.12.2007 este de doar 3 km.
Sub acest aspect, este suficient a fi observata adresa lui D.L.L. din Brasov, str. Tampei, nr. 10, de unde acesta a declarat ca era luata masina (a se vedea si declaratia lui A. V. din prima instanta, unde a aratat ca masina statea in fata blocului in care este vecin cu D. L. L.) si locul producerii accidentului din 28.12.2007, respectiv Brasov, str. Apollo.
Desi s-a pretins ca respectiva masina mai fusese imprumutata si mai circulase si in vara, numarul de kilometri parcursi intre accidentul din data de 17.08.2007 si cel din data de 28.12.2007 este de doar 3 km ceea ce indica ca respectiva masina nu se afla in stare de functionare la data de 28.12.2007, iar declaratiile partilor nu corespund realitatii.
Instanta nu poate retine nici apararile intimatului cu privire faptul ca nu ar exista, cu privire la numarul de doar 3 km parcursi de masina cu nr. BV-10ECV intre accidentul din 17.08.2007 si cel din 28.12.2007, certitudinea ca aceasta este o informatie corecta, deoarece ar reiesi numai din plansele fotografice prezentate de parata, fara sa se poata cunoaste data cand au fost acestea realizate, de catre cine si cu ce ocazie, nefiind certificate sau datate in nici un fel, neputandu-se cunoaste nici macar daca privesc acelasi autoturism, fiindca in fotografiile kilometrajului nu ar exista nici un element de identificare al autoturismului, seriile fiind fotografiate separat.
Instanta constata ca exista atasate intampinarii depuse la fond fotografiile efectuate cu privire la kilometrajul autovehiculului BV-10-ECV implicat in accidentele din 17.08.2007 si 28.12.2007, nefiind contestate in prima instanta de intimatul-reclamant, dimpotriva, apararile intimatului din concluziile scrise depuse la fond si din intampinarea depusa in recurs axandu-se inclusiv pe concluziile raportului de expertiza.
Instanta retine si ca, desi fotografiile de la Asirom si Omniasig cu privire la kilometraj au fost depuse de recurenta-parata odata cu intampinarea din dosarul Judecatoriei, apararile recurentei-parate si sustinerile acesteia in raport de respectivele fotografii fiind aceleasi cu cele din recurs, fotografiile nu au fost contestate de catre intimatul-reclamant la fond (a se vedea incheierea de sedinta din datele de 14.11.2008, 30.01.2009 si 13.03.2009), desi in raspunsul la interogatoriu parata a precizat cum au fost realizate si ca pot fi expertizate.
De asemenea, instanta retine ca la termenul de judecata din data de 24.04.2009, in fata instantei de fond, aparatorul reclamantului-intimat a aratat ca, in situatia in care prima instanta incuviinteaza proba cu expertiza tehnica auto, intelege sa-si insuSeasca obiectivul nr. 1 dintre cele formulate de parata Asirom.
Or, obiectivul nr. 1 are in vedere stabilirea de catre expert a imprejurarii daca exista sau nu avarii complementare, prin raportare la dinamica accidentului de circulatie declarat de conducatorii auto si la probele existente la dosar, deci inclusiv in raport de fotografiile depuse odata cu intampinarea (fila 101 din dosarul Judecatoriei).
Nici in cuprinsul concluziilor scrise depuse la fond reclamantul-intimat nu a facut treimitre la numarul de 3 kilometri rulati intre accidente de masina BV-10-ECV si nici la fotografiile efectuate kilometrajului de Omniasig si Asirom.
Instanta nu poate retine nici apararile intimatului cu privire faptul ca ar fi irelevant din punctul de vedere al reclamantului (asigurat CASCO, fara nici o culpa in producerea accidentului) numarul de kilometri la bord al autoturismului soferului vinovat.
Este extrem de relevant acest aspect, in conditiile in care recurenta-parata sustine ca accidentul nu s-ar fi produs in conditiile declarate de soferi, ca masina BV-ECV ar fi fost adusa la locul presupusului accident rutier pe o platforma, intrucat nu mai avusese anterior alte doua daune totale din alte doua evenimente rutiere declarate si ca este vorba de fraudarea societatilor de asigurare prin regizarea unor accidente de catre un grup organizat.
De asemenea. este relevant aspectul de mai sus si tinandu-se seama de legaturile existente intre soferii implicati in toate accidentele declarate, intre proprietarii autovehiculelor si cei care au declarat ca martori la Asirom si in prezentul litigiu.
Dupa cum s-a aratat, masina cu nr. BV-10-ECV mai avusese anterior alte doua daune totale.
Nu au fost depuse actele de reparatie a masinii dupa accidentul anterior din 17.08.2007, nu s-a precizat nici locul exact unde s-ar fi efectuat reparatia, nici numele persoanei careia i-ar apartine acel loc si nici nu s-au depus acte de provenienta ale pieselor pretins a fi fost cumparate pentru reparatie.
Nu s-a precizat nici cine ar fi facut reparatia.
Aprofirei Vasile a declarat ca nu cunoaste amanunte in legatura cu repararea masinii BV-10-ECV si ca stie de accidentul anterior si de reparatie de la proprietarul masinii, Dudas Laurentiu Lucian.
Art. 9 alin. 2 din H.G. nr. 1391/04.10.2006 de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice impune obligatia efectuarii inainte de a fi repuse in circulatie a unei noi inspectii tehnice dupa un accident care a avut ca urmare avarii grave la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului.
O asemenea inspectie tehnica nu s-a dovedit a fi fost facuta pentru autovehiculul cu numarul BV-10-ECV, data urmatoarei inspectii tehnice mentionata pe Anexa la certificatul de inmatriculare al acestei masini, depus in copie la dosarul Asirom deschis pentru ulteriorul accident din 28.12.2007 (fila 49 din dosarul Judecatoriei) fiind tot de 17.05.2009, inscrisa, potrivit regulilor enumerate mai sus (la accidentul din 23.02.2007) privind periodicitatea efectuarii ITP-ului, la data de 17.05.2007.
Or, in conditiile in care, dupa accidentul din 17.08.2007, autovehiculul BV-10-ECV ar fi fost apt de circulatie, ar fi trebuit ca aceasta imprejurare sa fie atestata printr-o inspectie tehnica efectuata ulterior datei accidentului, astfel incat data urmatoarei verificari ce s-ar fi inscris in Anexa la certificatul de inmatriculare ar fi fost o data ulterioara celei de 17.05.2009.
Chiar daca nu in toate cazurile dauna totala coincide cu imposibilitatea repararii masinii, in cauza nu s-a facut dovada repararii efective a autovehiculului cu nr. BV-10-ECV.
Coroborarea tuturor aspectelor de mai sus atesta aceasta imprejurare, iar simpla declaratie a martorilor T. A. R.si A V., respectiv a proprietarului D. L. L., nu poate conduce la o alta concluzie, tinandu-se seama inclusiv de calitatile existente intre acestia si G. L., precum si in implicarea in accidente anterioare declarate ca avute cu prietenul lui G. L., B. S., ori cu sotia acestuia din urma, de catre D. L. L. si A.V..
Chiar daca s-ar considera ca prima instanta, atunci cand a facut trimitere la autovehiculul cu nr. BV-10-ECV, in legatura cu care a retinut ca Asirom ar fi semnat procesul-verbal de constatare a daunelor cu mentiunea ca starea de intretinere ar fi satisfacatoare si ca ar exista revizia tehnica valabila la data accidentului, ar fi avut in vedere dosarul de dauna nr. 315/F/BV0/1529/2008 al Asirom si nu pe cel cu nr. 315/F/BV0/1608/2008 al aceleiasi societati de asigurare, care se refera la autovehiculul reclamantului-intimat G. L., Tribunalul retine ca, in raport de argumentele mentionate anterior inclusiv cu privire la modalitatea intocmirii respectivului proces-verbal de constatare, nu se poate retine faptul ca bifarea rubricilor amintite de prima instanta de catre inspectorul de daune A. D. ar conduce la concluzia ca autovehiculul cu nr. Bv-10-ECV ar fi fost in stare de functionare la data de 28.12.2011.
Astfel, dupa cum deja s-a mentionat, rubricile „valoarea la data evenimentului” si ,,coeficientul de uzura”, nu au fost completate in procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit la in dosarul de dauna nr. 315/F/BV0/1529/2008 al Asirom, spre deosebire de procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit de acelasi inspector de daune pentru celalalt autovehicul, cu nr. BV-10-SRB.
De asemenea, este gresita argumentatia primei instante in sensul ca expertizarea tehnica efectiva nu a mai fost posibila datorita repararii vehiculelor, din notele de sedinta si contractul de vanzare-cumparare depus in recurs la dosar de catre intimatul-reclamant G. L. rezultand ca acesta a instrainat autovehiculul BV-10-SRB ca epava la data de 12.06.2008.
Tribunalul are in vedere, in aprecierea imposibilitatii expertizarii efective a vehiculelor si modul in care a procedat atat reclamantul G. L., cat si proprietarul autovehiculului cu nr. BV-10-ECV, D. L..
Astfel, reclamantul-intimat G. L. a luat la cunostinta faptul ca Asirom ii refuza plata despagubirii la data de 07.03.2008, prin adresa nr. 4698, asa cum singur a mentionat in cererea de chemare in judecata, in adresa precizandu-se de Asirom in mod expres ca nu se acorda despagubirea intrucat aceasta societate de asigurare considera ca accidentul nu s-a produs conform descrierii din procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2503486/28.12.2007 (intocmit pe baza declaratiilor celor doi de mai sus).
Reclamantul-intimat G. L. vinde mai intai epava la data de 12.06.2008, dupa trei luni de la adresa Asirom, iar apoi, dupa 2 luni si 17 zile de la vanzare, la data 29.08.2008 intelege sa actioneze in judecata Asiromul pentru plata despagubirilor, desi este evident ca, in astfel de situatii, in care se refuza plata despagubirilor pentru motivele invocate in adresa de Asirom, este necesara si utila efectuarea expertizei judiciare.
Apoi, intimatul intelege sa invoce in favoarea sa, atunci cand interpreteaza in propriul interes concluziile raportului de expertiza, tocmai imposibilitatea expertizarii tehnice judiciare a autovehiculelor in discutie, mentionand faptul ca expertul nu a avut toate datele necesare stabilirii cu exactitate a tuturor imprejurarilor si detaliilor accidentului, precum si faptul ca expertul nu a putut stabili dinamica producerii accidentului din lipsa elementelor de proba necesare.
In plus, expertul a precizat inclusiv ca partile au descris in schite si declaratii foarte vagi, date la Politie si Asirom, presupusul eveniment.
Asadar, lipsa datelor la care face referire intimatul-reclamant, respectiv modalitatea „indirecta” de efectuare a expertizei, se datoreaza tocmai vanzarii autovehiculului de catre acesta inainte cu 2 luni si 17 zile de data actionarii in justitie a Asirom, fiind de principiu ca nimeni nu poate invoca in aparare propria culpa.
Dupa cum s-a mai mentionat, reclamantul nici macar nu a urmarit expertizarea autovehiculului pentru stabilirea avariilor si a modalitatii in care s-au produs, opunandu-se, in prima instanta, nu doar la admiterea probei cu expertiza tehnica auto, ci si cu martori, desi erau chiar cei care dadusera declaratii anterior si la Asirom, unul dintre ei fiind celalalt sofer care declarase presupusul accident si care declarase ca el ar fi vinovat.
Se observa inclusiv faptul ca si cealalta masina declarata ca implicata in presupusul accident, cu nr. BV-10-ECV, a fost radiata de pe numele lui D.L. L. la data de 13.08.2008.
Exista neconcordante esentiale intre declaratiile celor doi soferi care au anuntat accidentul la 28.12.2007, date la Asirom, Politie si instanta, cu privire la felul si cronologia in care autovehiculele ar fi fost duse de la locul pretinsului accident.
T. A. R. a aratat in declaratia data la Asirom, la 04.02.2011, ca el a fost cel care a chemat o platforma de la S.C. Lazar S.R.L. cu care a transportat masina BV-10-ECV la atelierul service S.C. Kratos S.R.L.
De asemenea, a declarat ca nu cunoaste cum a plecat cealalta masina de la fata locului (fila 54 verso din dosarul Judecatoriei).
In instanta, acesta a declarat acelasi lucru, aratand ca el a fost cel care a plecat primul cu respectiva platforma de la S.C. Lazar S.R.L. (fila 99 verso din acelasi dosar).
G. L. a declarat la data de 06.02.2007, la Asirom, ca soferul Skodei, adica T. A.R., ar fi chemat o platforma si pentru masina sa, cu nr. BV-10-SRB (respectiv Volkswagenul Passat), care a fost transportata la service-ul Tess, soferul Skodei ramanand la locul faptei, asteptand o platforma pentru a deplasa masina.
In raspunsurile la intrebarile nr. 14, 15 si 16 ale interogatoriului G. L. a aratat ca, din cate cunoaste, platforma pentru autovehiculul sau, respectiv BV-10-SRB, a fost chemata de T. A. si ca el, adica G. L., a plecat primul de la fata locului catre atelierul service, neexplicandu-si de ce celalalt conducator auto sustine ca nu stie cum a plecat de la fata locului.
Asadar, declaratiile celor doi conducatori auto se contrazic in mod evident.
In declaratiile date Politiei, la Asirom si la Judecatorie, T. A. R. a mentionat ca i-a sarit in fata un copil cu sania pe care l-a evitat, astfel incat a intrat in masina condusa de G. L..
G. L. nu a mentionat despre copil in declaratia data Politiei.
In declaratia data la Asirom, acesta arata ca soferul celuilalt autovehicul cu nr. BV-10-ECV care l-a tamponat si-a justificat actiunea prin faptul ca a evitat un copil care intrase pe carosabil.
Rezulta ca G. L. nu a vazut respectivul copil, ci motivul accidentului i-a fost spus de celalalt sofer.
In raspunsul la intrebarea nr. 5 a interogatoriului G. L. arata ca motivul producerii accidentului a fost faptul ca celalalt sofer, T. A., a evitat lovirea unui copil.
In raspunsul la intrebarea nr. 10 a interogatoriului G. L. arata, contrar celor declarate la Asirom, ca a observat cum un copil cu sania ar fi traversat intempestiv drumul prin loc nepermis.
Ambii conducatori auto au declarat la Asirom, la 4 si respectiv 6 februarie 2008, ca documentatia s-a incheiat la fata locului de catre Politie.
Accidentul a fost declarat ca produs la ora 19,00 de G. L. si la ora 19,10 de catre T. A. R., ora trecuta si in procesul-verbal de contraventie seria PCA nr. 2503486/28.12.2007 .
Din cuprinsul procesului-verbal de contraventie (fila 59 verso din dosarul Judecatoriei), incheiat de agentul constatator M. O. din cadrul Politiei Brasov rezulta ca acesta a fost intocmit la ora 22,00, deci dupa 2 ore si 50 de minute de la ora accidentului.
Nu se mentioneaza la locul incheierii decat localitatea Brasov.
Din cuprinsul declaratiilor date de cei doi conducatori auto rezulta ca la rubrica ,,ora prezentarii” a fost trecuta aceeasi ora, 22,00.
La dosar nu au fost depuse autorizatiile de reparatie eliberate de politie, insa data eliberarii autorizatiilor de reparatie mentionata in declaratiile de mai sus este 28.12.2007, acestea eliberandu-se dupa intocmirea procesului-verbal, deci dupa ora 22,00.
In plus, langa rubrica ,,ora prezentarii” din aceste declaratii, s-a trecut data de 29.12.2007 si nu cea de 28.12.2007, a declaratiilor (a se vedea datele trecute de conducatorii auto la finalul declaratiilor).
Asadar, la dosar nu exista depuse acte care sa se fi incheiat la o ora apropiata de cea in care s-a produs accidentul, la fata locului, asa cum au declarat cei doi soferi.
Desi ambii soferi, respectiv T. A.R. si G. L., au declarat ca au platit contravaloarea transportului, nu au putut prezenta chitante, G. L. declarand ca nu ar fi cerut (raspunsurile la intrebarile nr. 17,18 si 19).
Aceasta in conditiile in care, potrivit art. 45 alin. 8 din contractul de asigurare incheiat intre recurenta si intimat, in cazul in care datorita gradului mare de avariere a autovehiculului, este necesara transportarea sa, se platesc despagubiri in limita sumei asigurate pentru astfel de cheltuieli.
In declaratia data la Asirom la 04.02.2008 T. A. R. a aratat ca el a anuntat Politia, acelasi lucru declarand si in prima instanta.
Nu a precizat ca vreun echipaj de politie s-ar fi aflat in zona.
G. L. a declarat la Asirom, la data de 06.02.2008, ca un echipaj de politie se afla in zona si a fost chemat de soferul Skodei.
Ulterior, in raspunsul la intrebarea nr. 3 a interogatoriului G. L. a aratat ca nu cunoaste daca agentul de politie a fost chemat la locul accidentului sau trecea intamplator pe acolo.
T. A. R. a declarat in instanta ca intentiona sa cumpere masina BV-10-ECV de la D.L. L. si ca a facut asigurarea CASCO (cea de la Asirom) in luna iunie sau iulie.
Se observa ca datorita acestei intentii de cumparare (este binecunocut ca, de obicei, un potential cumparator doreste sa ,,incerce” masina) declarata de T. A. R. masina BV-10-ECV i-a fost imprumutata acestuia de mai multe ori, pe parcursul unei perioade lungi de timp aproximativ 6 luni.
Declaratia acestuia data in instanta cu privire la incheierea asigurarii CASCO este in contradictie cu cea data la Asirom, unde a precizat ca ar fi aflat de polita avuta de masina BV-10-ECV prin intermediul prietenului A. (dovedit a fi A.), care il ajutase sa imprumute masina de la proprietarului Dudas si ca a obtinut contractul de la familia proprietarului.
Asadar declarase ca ar fi aflat de polita doar dupa ce imprumutase masina si doar dupa producerea accidentului din 28.12.2007.
De asemenea, T. A. R. a declarat in instanta ca a incheiat polita CASCO (cea de la Asirom) in luna iunie sau iulie, pentru un an de zile, intrucat dorea sa cumpere masina, care ii placuse foarte mult.
A declarat si ca mai imprumutase masina la inceputul lunii august, inainte de a pleca in concediu si ca pana in decembrie, cand a luat-o pentru cateva ore, nu a mai imprumutat-o, astfel incat nu are cunostinta de accidentul din 17.08.2007.
Proprietarul D. L. L. a declarat, la 21.02.2008, la Asirom, ca polita CASCO a fost incheiata la aceasta societate de asigurare in numele sau, T. A. R. platind ratele de asigurare deoarece era cel caruia i se imprumuta masina.
Or, in conditiile declarate de cei doi cu privire la plata ratelor de catre T.A. R. si la intentia acestuia de a cumpara masina BV-10-ECV, nu poate fi avuta in vedere declaratia acestuia in sensul ca nu s-ar mai fi interesat de masina ulterior inceputului lunii august 2008, cu toate ca ar fi continuat sa plateasca ratele la suma asigurata de 11.700 Euro.
Se observa ca masina a fost inmatriculata pe numele lui D. L. L. la data de 24.04.2007, iar polita Casco Asirom incheiata de T. A. R. (potrivit declaratiei acestuia din urma data in instanta, coroborata cu trimiterile Asirom din intampinarea la actiune si cu cele ale expertului), chiar a doua zi, la 25.05.2007.
Cu alte cuvinte, in chiar a doua zi de la inmatricularea masinii pe numele lui D., T. s-ar fi grabit sa o cumpere, incheindu-i polita Casco la Asirom de imediat ce a vazut-o.
Trebuie remarcat si faptul ca, in declaratia data la Asirom, D. L. L. nu vorbeste despre vreo intentie a lui T. A. R. de cumparare a masinii, precizand ca aceasta era doar imprumutata.
In raport de cele mentionate mai sus, este evident ca declaratiile acestor doua parti nu concorda nici intre ele si respectiv, in cazul lui T. A. R. nici cu cea data anterior, la Asirom.
De asemenea, sub aspectul bunei-credinte, Tribunalul retine ca nu au fost declarate relatiile existente intre cei ce au dat declaratii la societatile de asigurare ori Politie, nefiind declarate nici cele doua polite CASCO incheiate pentru aceeasi masina cu nr. BV-10-ECV.
In speta, este incident art. 6 lit. k din contractul de asigurare incheiat intre recurenta si intimat, conform caruia Asirom nu acorda despagubiri, nefiind cuprinse in asigurare, cazurile in care ulterior incheierii asigurarii, asiguratul a dat declaratii neconforme cu realitatea, in scopul obtinerii de despagubiri, ori acestea sunt contradictorii sau in contradictie cu starea de fapt, sau au incercat sa obtina prin frauda sau tentativa de frauda despagubiri necuvenite.
Este evident faptul ca trimiterile aparatorului intimatului (facute in concluziile orale formulate in recurs, pentru a sustine ca este vorba doar de coincidente in producerea mai multor accidente intre prieteni), cu privire la propriile accidente avute cu autovehiculul in aceeasi zi, precum si la imprejurarea ca nu crede ca sotia lui Bentaru Sebastian s-ar fi implicat cu buna-stiinta intr-un accident de masina la data de 20.12.2007, deoarece avea copil mic la acea data, nu pot fi avute in vedere de Tribunal, nefiind, de altfel, nici macar probate.
Detinerea de catre reclamant a unei polite CASCO (care acopera toate riscurile – avarii, distrugere, furt, vandalism, etc.) in baza careia avea posibilitatea repararii oricaror avarii, inclusiv acelor produse din culpa sa, pe cheltuiala paratei, nu conduce la concluzia ca acesta nu ar fi avut interesul declararii avarierii masinii la Asirom in alte conditii decat s-ar fi produs.
Se observa ca a fost declarata o dauna totala in urma careia acesta a solicitat plata sumei de 19.200 Euro, la o suma asigurata de 24.000 Euro, in temeiul unei polite CASCO incheiata la data de 17.10.2007, cu 2 luni si 10 zile inainte de data accidentului din 28.12.2007, pentru care scadente si deci presupus platite, erau doar primele doua rate.
Sub acest aspect, trebuie avute in vedere si anul de fabricatie al masinii intimatului-reclamant, 2005 si numarul de kilometri parcursi de autovehicul (trecuti in respectivul proces-verbal ca fiind 75.200, iar in cel intocmit pentru accidentul anterior, din 23.11.2007, ca fiind 81.500), precum si faptul ca mai fusese avariat cu o luna inainte.
Din procesul-verbal de constatare a pagubelor de la fila 52 din dosarul Judecatoriei rezulta ca Asirom avea in vedere valoarea de nou a autovehiculului reclamantului-intimat la data evenimentului, de 30.332 Euro, iar valoarea la data evenimentului avuta in vedere era de 24.266 Euro, valoarea asigurata fiind de 24.000 Euro, potrivit politei de asigurare de la fila 5 a aceluiasi dosar.
Asadar, atat valoarea asigurata, cat si valoarile de nou si cea de la data evenimentului sunt mari.
Potrivit catalogului de preturi utilizat de unele companii de asigurare, suma la care se asigura masina este mult mai mare decat valoarea de piata (a se vedea art. I lit. z si y si art. VII pct. 9 din contractul de asigurare incheiat de reclamant, unde se specifica faptul ca, prin valoare de nou se intelege valoarea de comercializare de nou a autovehiculelor la data incheierii asigurarii, conform facturilor de achizitie de nou, a cataloagelor de specialitate Eurotax sau listelor de preturi de la producator, iar prin valoare reala se intelege valoarea de comercializare de nou a autovehiculului, la care se adauga valoarea taxelor lagale, mai putin uzura stabilita in raport cu vechimea in ani a acestuia, potrivit scalei de uzura prevazuta in contractul de asigurare; suma la care a fost asigurat autovehiculul este cea a valorii reale a acestuia).
Se poate ajunge asadar, tocmai in conditiile incheierii unei polite CASCO, ca masina implicata intr-un accident declarat ca produs intamplator, care pe piata nu valoreaza in concret atat de mult, sa fie despagubita la valoarea asigurata, care este mult mai mare.
De asemenea, trebuie avute in vedere si faptul ca a fost solicitata despagubirea aferenta unei daune totale si pentru celalalt autovehicul cu nr. BV-10-ECV, pentru care se incheiasera, fara a fi declarate reciproc, doua polite CASCO si care mai fusese declarat anterior inca de doua ori ca avand dauna totala, iar potrivit celor mentionate mai sus, intre toate partile implicate in accidente declarate ca produse intamplator exista anumite relatii.
Avand in vedere argumentele mentionate mai sus, Tribunalul retine ca evenimentul din data de 28.12.2007 nu s-a produs in conditiile declarate de parti, potrivit art. 312 C. pr. Civ. recursul urmand a fi admis, cu aplicarea art. 274 C. pr. Civ. referitor la cheltuielile de judecata facute in proces de recurenta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurenta SC Asirom Vienna Insurance Group SA, cu sediul in Brasov, strada Mihail Kogalniceanu, nr.11, judetul Brasov, impotriva sentintei civile nr.12096/22.10.2010 a Judecatoriei Brasov, pe care o modifica in tot, in sensul ca:
Respinge actiunea formulata de reclamantul G.L., cu domiciliul ales la SCA G. si I. din Brasov, strada Izvorul Rece, nr.7, ap.2D, judetul Brasov, in contradictoriu cu parata SC Asirom Vienna Insurance Group SA.
Obliga intimatul G. L. la plata catre recurenta SC Asirom Vienna Insurance Group SA a sumei de 1526,66 lei cheltuieli de judecata in recurs.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 17 iunie 2011
13