Excluderea de la licitaţie, motivată pe caracterul sintetic al planului de afaceri şi lipsa garanţiei nu este fondată, întrucât cazurile de excludere sunt strict limitate de lege, respectiv în art. 52 din H.G. nr. 55/1998, prevedere ce nu se aplică în cazul de faţă, deoarece nu au existat înţelegeri pentru falsificarea rezultatului licitaţiei, în scopul obţinerii unor preţuri avantajoase, şi nici aspecte de perturbare a licitaţiei.
Prin sentinţa nr. 467/1999 a Tribunalului Giurgiu, a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea S.C. “M” – S.R.L. Giurgiu în contradictoriu cu intimaţii F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu – şi S.C. “I.T.N.” – S.R.L. Giurgiu şi au fost anulate formele de licitaţie din 04.09.1998, privind vânzarea pachetului de acţiuni gestionat de F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu – la S.C. “G.” – S.A. Giurgiu şi, totodată, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 1 din 22.09.1998, încheiat de F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu – şi S.C. “I.T.N.” – S.R.L., precum şi a actului adiţional din 14.01.1999; au fost obligate intimatele F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu – şi S.C. “I.T.N.” Giurgiu să plătească contestatoarei suma de 2.043.000 lei, cheltuieli de judecată.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel F.P.S. – Bucureşti, F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu şi S.C. “I.T.N.” – S.R.L.
F.P.S. – Direcţia Teritorială Giurgiu a criticat sentinţa ca nelegală şi netemeinică, sub următoarele aspecte:
Sunt nereale acuzele privind “deschiderea plicurilor cu oferte înainte de intrarea în licitaţie” şi a timpului îndelungat cât au stat deschise plicurile, existând posibilitatea înlocuirii ofertelor, fapt imposibil de vreme ce această operaţiune s-a făcut în prezenţa celor cinci participanţi.
Cu privire la caracterul abuziv al excluderii de la licitaţie a contestatoarei, se impun următoarele precizări:
Afirmaţia şi cazurile de excludere de la licitaţie sunt într-adevăr prevăzute de lege, dar nu se rezumă doar la cazul existenţei unor înţelegeri pentru falsificarea rezultatului licitaţiei (art. 52 din H.G. nr. 55/1998), caz la care face referire contestatoarea. Comisia de licitaţie a dispus eliminarea acesteia de la licitaţie datorită faptului că documentele prezentate erau incomplete, prezentate sintetic, iar unele lipseau.
La data ţinerii licitaţiei, S.C. “M.” – S.R.L. avea datorii, conform adresei nr. 389 din 3.09.1998, situaţie în care banca nu putea elibera scrisoare de garanţie bancară.
Susţinerea contestatoarei privind realizarea programului de investiţii prin asocieri, nu este susţinută, atâta timp cât nu s-a făcut dovada unui înscris care să ateste existenţa acestor asocieri.
Volumul de investiţii oferit de participant nu putea să depăşească capitalul social al societăţii ale cărei acţiuni urmau să fie vândute. în acest context, punctajul realizat de contestatoare, conform notei prezentate de F.P.S. – D.T. Giurgiu este unul pur teoretic.
Referitor la prelungirea termenului de plată a contractului încheiat între F.P.S. şi S.C. “I.T.N.” – S.R.L., acesta a avut la bază acordul părţilor, art. 55 din H.G. nr. 55/1998 stipulând această posibilitate.
F.P.S. – Bucureşti a criticat sentinta pentru aceleaşi motive invocate de F.P.S. – D.T. Giurgiu.
S.C. “I.T.N.” – S.R.L. a criticat hotărârea sub următoarele aspecte:
în cauză au fost respectate dispoziţiile legale privind licitaţiei.
Excluderea contestatoarei de la licitaţie s-a făcut cu respectarea prevederilor legale.
Intimata-contestatoare a fost înlăturată de la licitaţie pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin dosarul de prezentare: a) volumul investiţiilor garantate să nu depăşească capitalul social; b) nu a prezentat scrisoarea de garanţie bancară, care nu poate fi confundată cu scrisoarea de garanţie financiară.
Apelurile sunt nefondate şi au fost respinse, pentru următoarele considerente:
Excluderea de la licitaţie motivată pe caracterul sintetic al planului de afaceri şi lipsa garanţiei nu este fondată, întrucât cazurile de excludere de la licitaţie în urma preselecţiei sunt strict determinate de lege, respectiv art. 52 din H.G. nr. 55/1998, prevedere ce nu se aplică în cazul de faţă, deoarece nu au existat înţelegeri pentru falsificarea licitaţiei, în scopul obţinerii unor preţuri mai avantajoase, şi nici aspecte de perturbare a desfăşurării licitaţiei.
Considerentele pentru care instanţa de fond a reţinut nulitatea licitaţiei şi a contractului de vânzare-cumpărare privesc probele administrate în cauză.
Societatea a realizat, în anul 1998, un volum de afaceri de 6.075 milioane
iei.
în ceea ce priveşte garanţiile bancare, contestatoarea a prezentat scrisoarea de bonitate de la B.C.R., şi în anul 1998 a avut lichidităţi de circa două miliarde lei, suficient pentru acoperirea investiţiilor de 750.000.000 lei, la care s-a obligat pentru trei ani şi mult peste investiţiile la care s-a obligat S.C. “I.T.N.” S.R.L, câştigătoarea licitaţiei.
Din cuprinsul notei de constatare, rezultă că în dosarul contestatoarei excluse de la licitaţie s-a găsit oferta financiară deschisă şi semnată de ceilalţi ofertanţi, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 7 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor cu oferte în plic sigilat pentru vânzare de acţiuni, aprobat prin Ordinul Ministerului Privatizării nr. 60/1998, în conformitate cu care se deschid ofertele financiare numai la ofertanţii care au fost admişi la licitaţie.
Din grila de punctaj rezultă că intimata a obţinut un punctaj de 129,625 puncte.
în situaţia în care licitaţia ar fi urmat cele două etape obligatorii şi care se exclud una pe alta, ar fi trecut de prima fază şi dacă societatea ar fi fost exclusă, plicul cu oferta trebuia să se restituie sigilat, or oferta S.C. “M.” S.R.L. a fost deschisă, semnată de toţi participanţii la licitaţie, ceea ce contravine normelor imperative stabilite prin Regulamentul de organizare a licitaţiilor şi de legea specială de desfăşurare.
Pe de altă parte, apelanta S.C. “I.T.N.” – S.R.L. nu a achitat avansul, astfel că a operat rezilierea de drept a precontractului.
Planul de afaceri prezentat de S.C. “M.”- S.R.L. este legat de aducerea în general a ideilor, pe termen lung, întrucât o detaliere ar fi adus o încălcare a
confidenţialităţii propriei afaceri, iar acest plan a fost însuşit de comisia de licitaţii.
Debitul pe care l-a avut contestatoarea a fost achitat, această critică fiind înlăturată.
Faţă de toate aceste considerente, Curtea apreciază că instanţa de fond a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 7 din Ordinul nr. 60/1998, precum şi dispoziţiile H.G. nr. 55/1998 şi, prin urmare, apelurile au fost respinse, conform art. 296 C. pr. civ.
(Secţia comercială, decizia nr. 184/21.01.2000) NOTĂ: Soluţia Curţii de Apel Bucureşti – secţia comercială a fost menţinută prin decizia nr. 5609/2000 a Curţii Supreme de Justiţie, prin care au fost respinse, ca nefondate, recursurile apelantelor. (Judecator Mihaela-Ioana Prisacaru)
