Având în vedere că lichidatorul judiciar a precizat că nu înţelege să formuleze cerere de antrenare a răspunderii, în temeiul art. 138 alin. (3) din creditorul poate solicita autorizarea introducerii acestei cereri, chiar şi cu motivarea din speţă, precum că deţine 98,16% din masa credală, iar ceilalţi doi creditori au dat dovadă de totală pasivitate în această cauză.
În temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri ai acestuia, nefiind condiţionată luarea deciziilor de întrunirea unanimităţii sub aspectul numărului total al membrilor.
Chiar şi în cazul în care s-ar aprecia că nu s-a constituit un comitet al creditorilor şi numai adunarea creditorilor putea hotărî în sensul formulării unor astfel de cereri, faţă de dispoziţiile art. 15 alin. (1) din lege care prevăd că deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul majorităţii, prin valoarea creanţelor sale votul creditorului este hotărâtor atunci când deţine cota majoritară asupra masei credale.
Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 579 din 17 septembrie 2008
Prin cererea înregistrată sub nr. 1089/118/09.03.2006 la Tribunalul Constanța, creditoarea ADS a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea SC A.M. SRL în vederea realizării creanței de 111470 lei.
Prin sentința civilă nr. 2714/15.05.2006 judecătorul sindic a admis cererea creditoarei și a dispus deschiderea procedurii față de debitoare, fiind numit în calitate de administrator judiciar SC M. SRL.
Tabelul preliminar conținând creanțele creditorilor DGFP Constanța, ADS și SC I.T.C. SRL și tabelul definitiv au fost depuse la data de 14.08.2006 și, respectiv, 4.06.2007.
Prin sentința civilă nr. 4105/COM/13.08.2006, judecătorul sindic a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei SC A.M. SRL.
La data de 19.11.2007 a fost depus la dosar tabelul definitiv consolidat în care au fost trecuți aceiași creditori.
Prin încheierea nr. 1174/COM/12.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța – judecătorul sindic – a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a ADS.
S-a anulat cererea de autorizare a introducerii cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei SC A.M. SRL, formulată de creditoarea A.D.S., pentru lipsa calității de reprezentant a acesteia.
S-a fixat termen de judecată în vedere discutării închiderii procedurii la 9.06.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut de către instanță că, din dispozițiile art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, rezultă că numai Comitetul creditorilor poate solicita autorizarea de a formula cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile.
în situația în care nu a fost desemnat un asemenea comitet din motive obiective, cum ar fi numărul mic al creditorilor și neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 16 din lege, față de caracterul colectiv al procedurii insolvenței cererea de atragere a răspunderii trebuie formulată de toți creditorii debitoarei sau de reprezentantul acestora.
în tabelul definitiv consolidat, aflat la dosar, sunt trecuți în calitate de creditori, pe lângă ADS și DGFP C-ța și SC I.T.C. SRL, iar cererea de autorizare a fost formulată doar de către ADS. Faptul că DGFP C-ța a depus la dosar adresa nr. 304722/19.03.2008, prin care arată că este de acord să împuternicească creditoarea ADS să formuleze cererea de autorizare, nu îndeplinește condiția unanimității menționată anterior, dedusă din caracterul colectiv al procedurii insolvenței (art. 3 pct. 3 din Legea nr. 85/2006).
Având în vedere că, deși judecătorul sindic a acordat un termen pentru ca ADS să facă dovada calității de reprezentant fie al Comitetului creditorilor, fie al creditorilor debitoarei, dar aceasta nu a făcut această dovadă, s-a admis excepția lipsei calității de reprezentant a creditoarei ADS și conform art. 161 C.proc.civ., a fost anulată cererea formulată.
Prin sentința civilă nr. 1509/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC A.M. SRL, cu consecința radierii acesteia din Registrul Comerțului și comunicarea prezentei hotărâri debitoarei, creditorilor, DGFP Constanța și O.R.C. Constanța pentru efectuarea mențiunilor de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
împotriva încheierii nr. 1174/COM/12.05.2008 și a sentinței civile nr. 1509/COM/09.06.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța – judecătorul sindic, a declarat recurs creditoarea ADS București, criticându-le ca fiind nelegale motivat de faptul că din actele aflate la dosarul cauzei, ADS a făcut dovada că era împuternicită să formuleze o astfel de cerere de către majoritatea creditorilor.
Deși a făcut dovada faptului ca avea acordul a doi dintre cei trei creditori înscriși în tabelul creditorilor în ceea ce privește formularea unei astfel de cereri, judecătorul sindic admite excepția lipsei calității de reprezentant al A.D.S. și anulează cererea de autorizare a introducerii cererii de atragere a răspunderii.
Urmare a greșitei aprecieri, învederează recurenta că nelegal judecătorul sindic dispune asupra închiderii procedurii falimentului, atât timp cât, în cauză, nu a fost soluționată în mod irevocabil cererea de autorizare a introducerii cererii de antrenare a răspunderii formulată de A.D.S.
Prin întâmpinare, intimata debitoare prin lichidator judiciar învederează instanței că, la data de 19.11.2007 M. S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, a depus la Tribunalul Constanța tabelul definitiv al creanțelor, cu un număr de trei creditori: D.G.F.P. Constanța, A.D.S. București și SC I.T.C. SRL – București.
în data 27.11.2007 a avut loc Adunarea Creditorilor debitoarei SC A.M. SRL, care a fost informată cu privire la raportul întocmit în data de 4.12.2006 de lichidatorul judiciar M. SPRL și s-a solicitat punctul de vedere al creditorilor privitor la închiderea procedurii insolvenței.
întrucât singurul creditor prezent a fost A.D.S, prin adresa nr. 159/03.12.2007 lichidatorul judiciar a comunicat creditorilor absenți o copie a procesului-verbal al adunării creditorilor din data de 27.11.2007 și totodată a solicitat să-și exprime disponibilitatea de a face parte din Comitetul creditorilor SC A.M. SRL, aceștia urmând a solicita judecătorului sindic autorizarea formulării acțiunii de antrenare a răspunderii administratorului statutar în temeiul art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
Lichidatorul judiciar nu a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, ci în cuprinsul raportului întocmit conform cu art. 59 din aceeași lege a arătat că nu sunt întrunite condițiile de atragere a răspunderii materiale a administratorului statutar B.E.
Lipsa de interes, nejustificată, de altfel, din partea creditorilor, de a-și recupera creanța, s-a materializat prin însăși lipsa semnăturilor pe cererea de autorizare de a formula cerere de atragere a răspunderii patrimoniale.
Recurenta A.D.S. București nu a depus efortul necesar pentru a obține semnătura tuturor creditorilor pe cererea de autorizare.
Examinând recursurile prin prisma criticilor aduse hotărârii, dar și potrivit art. 3041C.proc.civ., Curtea constată că sunt fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, „Comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie”.
Având în vedere că lichidatorul judiciar a precizat că nu înțelege să formuleze cerere de antrenare a răspunderii, în temeiul art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, ADS a solicitat prin cererea nr. 41195/30.01.2008 autorizarea introducerii acestei cereri, arătând în acest sens că deține 98,16% din masa credală iar ceilalți doi creditori au dat dovada de totală pasivitate în această cauză.
Ulterior DGFP Constanța, prin adresa nr. 30422/19.03.2008, depusă la dosarul cauzei, a împuternicit ADS să formuleze cerere de autorizare, precum și cerere de antrenare a răspunderii în baza art. 138 din lege.
în speță, așa cum rezultă din tabelul consolidat al creanțelor, față de debitoarea SC A. SRL au depus cereri un număr de trei creditori, respectiv, ADS cu o creanță reprezentând 98,16% din masa credală, DGFP Constanța și SC ITC SRL București, astfel încât, în condițiile în care comitetul creditorilor trebuie să aibă un număr de cel puțin 3 membri, în cauza de față acesta se confundă cu adunarea creditorilor.
în temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri ai acestuia, nefiind condiționată luarea deciziilor de întrunirea unanimității, astfel cum a reținut în mod greșit judecătorul sindic.
Chiar și în cazul în care s-ar aprecia că nu s-a constituit un comitet al creditorilor și numai adunarea creditorilor putea hotărî în sensul formulării unor astfel de cereri, față de dispozițiile art. 15 alin. (1) din lege care prevede că deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul majorității, prin valoarea creanțelor sale votul recurentei era hotărâtor.
în condițiile în care A.D.S. și DGFP Constanța, reprezentând majoritatea creditorilor înscriși în tabelul creanțelor, cât și peste 90% din masa credală, au hotărât că se impune antrenarea răspunderii administratorului social, împuternicind recurenta să solicite autorizarea conform art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază ca fiind îndeplinită cerința privind calitatea de reprezentant al comitetului creditorilor debitoarei, comitet care se confundă cu totalul creditorilor, motiv pentru care hotărârea judecătorului sindic de admitere a excepției este nelegală.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 C.proc.civ., Curtea admite recursurile, dispunând casarea încheierii nr. 1174/COM/12.05.2008, precum și a sentinței civile nr. 1509/COM/09.06.2008, ambele pronunțate de Tribunalul Constanța, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la judecătorul sindic pentru a se pronunța cu privire la fondul cererii creditoarei având ca obiect autorizarea formulării acțiunii de antrenare a răspunderii administratorului statutar.