Procedura insolventei. Cerere formulata de creditor pentru autorizarea de catre judecatorul-sindic a introducerii cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a administratorului statutar al debitoarei. Examinarea calitatii de reprezentant al Comitetul


Actiunea pentru stabilirea raspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, nu poate fi introdusa decât dupa deschiderea procedurii insolventei, cu alte cuvinte, dreptul la actiune reglementat de art.138 din Legea nr.85/2006, se poate naste numai dupa ce s-a realizat situatia premisa „debitor ajuns în stare de insolventa”.

În alin.1 al textului de lege sus-mentionat se face mentiunea ca judecatorul sindic poate fi investit cu aplicarea acestui text de administratorul judiciar/lichidator sau de comitetul creditorilor care poate investi instanta numai daca se poate regasi în cazul uneia din cele 2 ipoteze:

-administratorul judiciar/lichidatorul, dupa caz, au omis, în raportul lor sa mentioneze cauzele insolventei si persoanele vinovate;

-administratorul judiciar/lichidatorul desi au mentionat persoanele vinovate de insolventa, au omis sa formuleze actiune.

Asadar, judecatorul sindic nu se poate autoinvesti si persoanele abilitate sa-l investeasca sunt numai cele 3 mentionate mai sus.

În ce priveste comitetul creditorilor, abilitarea legala depinde de conditiile mentionate, la care se adauga autorizarea judecatorului sindic.

Este cunoscut ca procedura insolventei îsi poate urma cursul si cu un singur creditor, situatie în care el îndeplineste atributiile adunarii creditorilor si pe acelea ale comitetului creditorilor, având astfel posibilitatea sa investeasca judecatorul sindic în temeiul textului de lege sus-mentionat.

Potrivit art. 138 alin. 3 din „Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie”.

Având în vedere ca lichidatorul judiciar a precizat ca nu întelege sa formuleze cerere de antrenare a raspunderii, în temeiul art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006 creditorul poate solicita autorizarea introducerii acestei cereri, chiar si cu motivatia din speta, precum ca, detine 98,16% din masa credala iar ceilalti doi creditori au dat dovada de totala pasivitate în aceasta cauza.

În temeiul art.17 alin.4 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia, nefiind conditionata luarea deciziilor de întrunirea unanimitatii sub aspectul numarului total al membrilor.

Chiar si în cazul în care s-ar aprecia ca nu s-a constituit un comitet al creditorilor si numai adunarea creditorilor putea hotarî în sensul formularii unor astfel de cereri, fata de dispozitiile art.15 alin.1 din lege care prevad ca deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul majoritatii, prin valoarea creantelor sale votul creditorului este hotarâtor atunci când detine cota majoritara asupra masei credale.

Constatându-se ca, în mod gresit, judecatorul sindic a dispus asupra cererii având ca obiect autorizarea conform art.138 al.3 din Legea nr.85/2006, prin neacceptarea calitatii de reprezentant al comitetului creditorilor debitoarei, pentru parte, chiar daca s-au produs dovezi din care rezulta ca, prin valoarea creantelor sale votul este hotarâtor atunci când detine cota majoritara – contrar dispozitiilor cuprinse în lege – , si având în vedere ca, procedura insolventei nu putea fi închisa înainte de solutionarea acestei cereri, instanta de control se afla în situatia de a dispune în sensul casarii cu trimitere a cauzei spre rejudecare, în vederea pronuntarii asupra fondului pricinii.

Prin cererea înregistrata sub nr.1089/118/09.03.2006 la Tribunalul Constanta creditoarea ADS a solicitat deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului fata de debitoarea S.C. A.M. S.R.L. în vederea realizarii creantei de 111470 lei:

Prin Sentinta civila nr.2714/15.05.2006 judecatorul sindic a admis cererea creditoarei si a dispus deschiderea procedurii fata de debitoare, fiind numit în calitate de administrator judiciar SC M. SRL.

Tabelul preliminar continând creantele creditorilor DGFP Constanta, ADS si S.C. I.T.C. S.R.L. si tabelul definitiv a fost depus la data de 14.08.2006 si respectiv 04.06.2007.

Prin Sentinta civila nr. 4105/COM/13.08.2006 judecatorul sindic a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei S.C. A.M. S.R.L.

La data de 19.11.2007 a fost depus la dosar tabelul definitiv consolidat în care au fost trecuti aceeasi creditori.

Prin raportul depus la dosar la data de 04.12.2006 se arata ca ajungerea în stare de insolventa a debitoarei a fost determinata de cauze de natura subiectiva (management defectuos care a generat dezechilibre financiare si nu a asigurat acoperirea cheltuielilor din veniturile din exploatare, valoarea profitului fiind foarte mica) si obiectiva (seceta prelungita în anii 2001-2002 pâna în anul 2004, care a generat productii agricole calamitate în proportie de 60-70%, litigiile cu ADS care au condus la rezilierea contractelor, retrocedarea terenurilor agricole conform legilor fondului funciar, cu consecinta imposibilitatii realizarii obiectului de activitate). Totodata s-a aratat ca în activul patrimonial nu exista bunuri constând în mijloace fixe, exista obiecte de inventar în suma de 60 de lei .Prin raportul lichidatorului judiciar din data de 07.01.2008 se arata ca nu sunt întrunite conditiile de atragere a raspunderii materiale a administratorului pentru fapte prevazute de art.138 alin.1 lit. a-g din Legea nr.85/2006 si nu va formula actiune în acest sens, astfel încât solicita închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006.

La data de 04.02.2008 creditoare ADS a formulat cerere de autorizare a introducerii cererii de antrenare a raspunderii fostului administrator al debitoarei B.E., cerere fata de care judecatorul sindic a pus în vedere creditoarei sa faca dovada calitatii de reprezentant al Comitetului creditorilor.

Prin încheierea nr.1174/COM/12.05.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta – judecatorul sindic – a fost admisa exceptia lipsei calitatii de reprezentant a ADS.

S-a anulat cererea de autorizare a introducerii cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei S.C.A.M. S.R.L. formulata de creditoarea A.D.S. pentru lipsa calitatii de reprezentant a acesteia.

S-a fixat termen de judecata în vedere discutarii închiderii procedurii la 09.06.2008.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre s-a retinut de instanta, în esenta ca, din dispozitiile art.138 al.3 din Legea nr.85/2006 rezulta ca numai Comitetul creditorilor poate solicita autorizarea de a formula cererea de atragere a raspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile.

În situatia în care nu a fost desemnat un asemenea comitet din motive obiective, cum ar fi numarul mic al creditorilor si neîndeplinirea conditiilor prevazute de art.16 din lege , fata de caracterul colectiv al procedurii insolventei cererea de atragere a raspunderii trebuie formulata de toti creditorii debitoarei sau de reprezentantul acestora.

În tabelul definitiv consolidat aflat la dosar sunt trecuti în calitate de creditori pe lânga ADS si D.G.F.P. C-ta si S.C. ITC S.R.L., iar cererea de autorizare a fost formulata doar de catre ADS. Faptul ca DGFP C-ta a depus la dosar adresa nr. 304722/19.03.2008 prin care arata ca este de acord sa împuterniceasca creditoarea ADS sa formuleze cererea de autorizare, nu îndeplineste conditia unanimitatii mentionata anterior dedusa din caracterul colectiv al procedurii insolventei (art.3 pct.3 din Legea nr.85/2006)

Având în vedere ca, desi judecatorul sindic a acordat un termen pentru ca ADS sa faca dovada calitatii de reprezentant fie al Comitetul creditorilor, fie al creditorilor debitoarei, dar aceasta nu a facut aceasta dovada, s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant a creditoarei ADS si conform art.161 din Codul de procedura civila a fost anulata cererea formulata.

Prin sentinta civila nr.1509/9.06.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta s-a dispus închiderea procedurii insolventei aplicata fata de debitoarea S.C. A.M. S.R.L, cu consecinta radierii acesteia din Registrul Comertului si comunicarea prezentei hotarâri debitoarei, creditorilor, DGFP Constanta si O.R.C. Constanta pentru efectuarea mentiunilor de radiere, precum si publicarea în Buletinul procedurilor de insolventa.

Pentru a pronunta aceasta hotarârea s-a retinut de judecatorul sindic ca prin extrasul de cont emis la 06.12.2007 de catre BT s-a dovedit ca în contul debitoarei nu exista disponibilitati, conform pct.5 din Normele metodologice pentru aplicarea art.4 din Legea nr.85/2006.

Din balantele sintetice depuse la dosar rezulta ca debitoarea nu detine bunuri imobile si mobile iar stampila în suma de 60 lei nu a fost identificata.

Întrucât în patrimoniul falitei nu se regasesc nici bunuri imobile si nici mobile în temeiul art.131 s-a dispus închiderea procedurii insolventei si radierea debitorului din registrul comertului.

Împotriva încheierii nr.1174/COM/12.05.2008 si a sentintei civile nr. 1509/COM/09.06.2008 pronuntate de Tribunalul Constanta – judecatorul sindic, a declarat recurs creditoarea ADS Bucuresti criticându-le ca fiind nelegale motivat de faptul ca din actele aflate la dosarul cauzei, ADS a facut dovada ca era împuternicita sa formuleze o astfel de cerere de catre majoritatea creditorilor.

Desi a facut dovada faptului ca avea acordul a doi dintre cei trei creditori înscrisi în tabelul creditorilor in ceea ce priveste formularea unei astfel de cereri, judecatorul sindic admite exceptia lipsei calitatii de reprezentant al A.D.S. si anuleaza cererea de autorizare a introducerii cererii de atragere a raspunderii.

Urmare gresitei aprecieri, astfel cum sus s-a aratat, învedereaza recurenta ca, nelegal judecatorul sindic dispune asupra închiderii procedurii falimentului, atât timp cât, în cauza, nu a fost solutionata in mod irevocabil cererea de autorizare a introducerii cererii de antrenare a raspunderii formulata de A.D.S.

Prin întâmpinare, intimata debitoare prin lichidator judiciar învedereaza instantei ca, la data de 19.11.2007 M. S.P.R.L., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei a depus la Tribunalul Constanta tabelul definitiv al creantelor, cu un numar de trei creditori : D.G.F.P.Constanta, A.D.S. Bucuresti si S.C I.T.C S.R.L- Bucuresti.

In data 27.11.2007 a avut loc Adunarea Creditorilor debitoarei S.C. A.M. S.R.L, care a fost informata cu privire la raportul întocmit în data de 04.12.2006 de lichidatorul judiciar M. S.P.R.L. si s-a solicitat punctul de vedere al creditorilor privitor la închiderea procedurii insolventei.

Întrucât singurul creditor prezent a fost A.D.S, prin adresa nr. 159/03.12.2007, lichidatorul judiciar a comunicat creditorilor absenti o copie a procesului verbal al adunarii creditorilor din data de 27.11.2007 si totodata a solicitat sa-si exprime disponibilitatea de a face parte din Comitetul creditorilor S.C. A.M. S.R.L, acestia urmând a solicita judecatorului sindic autorizarea formularii actiunii de antrenare a raspunderii administratorului statuar in temeiul art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 a procedurii insolventei.

Lichidatorul judiciar nu a omis sa formuleze actiunea prevazuta de art.138 alin.l din Legea 85/2006, ci în cuprinsul raportului întocmit conform cu art.59 din aceeasi lege a aratat ca nu sunt întrunite conditiile de atragere a raspunderii materiale a administratorului statutar B.E.

Lipsa de interes, nejustificata de altfel din partea creditorilor, de a-si recupera creanta, s-a materializat prin însasi lipsa semnaturilor pe cererea de autorizare de a formula cerere de atragere a raspunderii patrimoniale.

Recurenta A.D.S Bucuresti nu a depus maximul de efort pentru a obtine semnatura tuturor creditorilor pe cererea de autorizare.

Examinând recursurile prin prisma criticilor aduse hotarârii, dar si potrivit art.3041 din Codul de procedura civila Curtea constata ca sunt fondate pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 138 alin. 3 din legea nr. 85/2006 „Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie”.

Având în vedere ca lichidatorul judiciar a precizat ca nu întelege sa formuleze cerere de antrenare a raspunderii, în temeiul art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006 ADS a solicitat prin cererea nr. 41195/30.01.2008 autorizarea introducerii acestei cereri, aratând în acest sens ca detine 98,16% din masa credala iar ceilalti doi creditori au dat dovada de totala pasivitate în aceasta cauza.

Ulterior DGFP Constanta prin adresa nr. 30422/19.03.2008 depusa la dosarul cauzei a împuternicit ADS sa formuleze cerere de autorizare precum si cerere de antrenare a raspunderii în baza art. 138 din lege.

În speta, asa cum rezulta din tabelul consolidat al creantelor, fata de debitoarea SC A. SRL au depus cereri un numar de trei creditori respectiv, ADS cu o creanta reprezentând 98,16% din masa credala, DGFP Constanta si SC ITC SRL Bucuresti, astfel încât, în conditiile în care comitetul creditorilor trebuie sa aiba un numar de cel putin 3 membri, în cauza de fata acesta se confunda cu adunarea creditorilor.

În temeiul art.17 alin.4 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia nefiind conditionata luarea deciziilor de întrunirea unanimitatii astfel cum a retinut în mod gresit judecatorul sindic.

Chiar si în cazul în care s-ar aprecia ca nu s-a constituit un comitet al creditorilor si numai adunarea creditorilor putea hotarî în sensul formularii unor astfel de cereri, fata de dispozitiile art.15 alin.1 din lege care prevede ca deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul majoritatii, prin valoarea creantelor sale votul recurentei era hotarâtor.

In conditiile in care A.D.S. si DGFP Constanta, reprezentând majoritatea creditorilor înscrisi în tabelul creantelor cât si peste 90% din masa credala, au hotarât ca se impune antrenarea raspunderii administratorului social, împuternicind recurenta sa solicite autorizarea conform art.138 al.3 din Legea nr.85/2006 curtea apreciaza ca fiind îndeplinita cerinta privind calitatea de reprezentant al comitetului creditorilor debitoarei, comitet care se confunda cu totalul creditorilor , motiv pentru care hotarârea judecatorului sindic de admitere a exceptiei este nelegala.

Pe cale de consecinta, în temeiul art.312 din Codul de procedura civila, Curtea admite recursurile, dispunând casarea încheierii nr.1174/com/12.05.2008, precum si a sentintei civile nr.1509/COM/09.06.2008, ambele pronuntate de Tribunalul Constanta, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la judecatorul sindic pentru a se pronunta cu privire la fondul cererii creditoarei având ca obiect autorizarea formularii actiunii de antrenare a raspunderii administratorului statutar, atât timp cât, procedura insolventei nu putea fi închisa înainte ca judecatorul sindic sa solutioneze cererea formulata în temeiul art.138 al.3 din Legea nr. 85/2006 sa devina irevocabila.