Procedura insolvenţei. Confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul sindic


Dacă în vederea executării planului se prevede lichidarea totală sau parţială a activelor debitorului – art. 95 alin. (6) lit. f) din – atunci sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 116-120 din lege. Este necesar a se stipula prin plan preţurile de vânzare pe baza evaluării bunurilor, metoda de valorificare, explicitată pe baza unui regulament de vânzare ş.a.m.d.

Secţia a II-a civilă, maritimă şi fluvială, Decizia nr. 712 din 18 octombrie 2011

Prin sentința nr. 223/31.03.2011, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 3396/113/2009, s-au confirmat în parte modificările planului de reorganizare propus de debitoarea SC AG SA, prin administrator special SI.

S-au înlăturat în parte modificările cuprinse în capitolul IV art. 2 al Addendumului la planul de reorganizare, respectiv cele referitoare la organizarea licitațiilor pentru vânzarea bunurilor menționate în Lista de active de către administratorul special.

S-a dispus ca licitațiile sus-arătate să fie organizate de administratorul judiciar.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:

La data de 09.03.2011 administratorul special al debitoarei SC AG SA a depus la dosarul cauzei o cerere prin care își anunța intenția de a propune modificări ale planului de reorganizare cu privire la data începerii derulării planului și cu privire la includerea în plan a prețurilor de vânzare a imobilelor – f.91.

La data de 18.03.2011 s-a depus la dosarul cauzei Addendumul la planul de reorganizare – F.131-142. Modificările aduse planului de reorganizare depus inițial vizează: prețurile de vânzare ale bunurilor, data începerii derulării planului de reorganizare, programul de plăți și aspecte referitoare la vânzarea bunurilor.

La data de 22.03.2011 s-a depus la dosarul cauzei procesul-verbal al ședinței Adunării creditorilor debitoarei SC AG SA din data de 21.03.2011 – f.162-164.

Potrivit art. 101 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 – Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 – Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

– cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

Din conținutul acestuia a rezultat că creditorii au hotărât cu majoritate în favoarea modificărilor aduse planului de reorganizare.

Referitor la creditoarea B T-Sucursala Brăila prin Sentința nr. 222/31.03.2011 a Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul nr. 3396/113/2009/A11 s-a reținut că reeșalonarea plăților creditoarei contestatoare în scopul plății cu întâietate a unei alte creditoare ar putea fi interpretată în sensul defavorizări creanței sale. S-a observat însă că și în aceste condiții dispozițiile prevăzute de art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 – sunt îndeplinite deoarece creditorul ME a votat pentru modificările aduse planului de reorganizare în condițiile în care pentru aceleași considerente și creanța sa ar putea fi apreciată ca una defavorizată.

De asemenea, s-a reținut că prin Sentința nr. 222/31.03.2011 a Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul nr. 3396/113/2009/A11, instanța a constatat referitor la procedura de vânzare a imobilelor următoarele:

Potrivit art. 95 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 85/2006 lichidarea parțială sau totală a activului debitorului în vederea executării planului se face potrivit art.116-120 din aceeași lege. De asemenea, potrivit art. 116 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Dispozițiile legale invocate sunt suficient de clare în ceea ce privește persoana care are între atribuțiile sale organizarea licitațiilor în scopul valorificării bunurilor debitoarei această persoană fiind administratorul judiciar. în consecință instanța a dispus ca licitațiile pentru vânzarea bunurilor menționate în Lista de active să fie organizate de administratorul judiciar.

Față de cele arătate mai sus instanța a confirmat în parte modificările aduse planului de reorganizare. A înlăturat în parte modificările cuprinse în capitolul IV art. 2 a Addendumului la planul de organizare respectiv cele referitoare la organizarea licitațiilor pentru vânzarea bunurilor menționate în Lista de active de către administratorul special și a dispus ca licitațiile pentru vânzarea bunurilor menționate în Lista de active să fie organizate de administratorul judiciar.

împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs atât creditoarea BT SA- Sucursala Brăila, cât și administratorul special SI, recursuri înreg. sub nr. 1221/113/2008/a8/R.10 pe rolul Curții de Apel Galați – secția comercială, maritimă și fluvială, la data de 8.08.2011.

Contestatoarea BT SA a criticat sentința recurată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru următoarele motive:

Contrar celor reținute de judecătorul sindic prin hotărârea atacată, nu s-au prezentat comitetului creditorilor și adunării creditorilor, rapoarte de evaluare întocmite de un evaluator ANEVAR, prețurile fiind stabilite de administratorul special în mod arbitrar.

A mai susținut recurenta că, deși modificările aduse planului de reorganizare au fost denumite Addendum la plan, în realitate s-a supus votului adunării creditorilor un alt plan de reorganizare, diferit de cel inițial, contrar prevederilor art. 101 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.

O altă critică greșit respinsă de judecătorul fondului referitor la conținutul modificărilor aduse planului de reorganizare, vizează posibilitatea reducerii prețurilor de vânzare a imobilelor, la negocierea directă, ceea ce conduce la imposibilitatea realizării tuturor creanțelor. Prin aceste modificări, creanța băncii a fost transformată într-o creanță defavorizată potrivit art. 101 alin. (4) lit. d) din lege, fără a se menționa măsurile imperativ cerute de art. 95 alin. (5) lit. b) și art. 101 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006. Sub acest aspect, este lipsit de relevanță că celălalt creditor ipotecar, M E a votat pentru admiterea modificărilor la plan.

A mai susținut recurenta că judecătorul sindic nu putea modifica conținutul planului, ci doar de a aprecia dacă acesta a fost modificat cu respectarea prevederilor legale potrivit art. 11 alin. (2) din lege.

De asemenea, nici modificarea adusă planului, referitoare la procedura de dare în plată, nu putea fi considerată legală de judecătorul sindic. O asemenea procedură nu poate fi impusă unei bănci, atâta vreme cât aceasta este obligată să respecte normele și regulamentele B.N.R., emise în aplicarea O.U.G. nr. 99/2006 și este de natură să conducă la nerespectarea programului de plăți și categoriei creanțelor.

Administratorul special SI a criticat sentința recurată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive;

în planul de reorganizare nu s-a prevăzut lichidarea parțială a activelor prin vânzarea fondului de marfă existent. Aceasta întrucât obiectul de activitate al societății debitoare a constat în vânzarea și cumpărarea de bunuri imobile.

Prin urmare, judecătorul sindic, dispunând că lichidarea activului debitorului să se facă potrivit art. 116-120 din Legea nr. 85/2006, respectiv de către administratorul judiciar, sub controlul judecătorului sindic, a ignorat atribuțiile și competențele administratorului special, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 3 pct. 26 și art. 18 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006. A încălcat, de asemenea, prevederile art. 95 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora debitorul își păstrează în întregime sau în parate, conducerea activității sale, inclusiv dreptul de dispoziție asupra bunurilor din averea sa.

Această concluzie, a conducerii activității debitoarei de către administratorul special rezultă și din prevederile art. 95 alin. (6) lit. a), art. 103 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006.

Recurentul a mai susținut că este criticabilă și soluția judecătorului sindic, de a modifica el însușii planul de reorganizare.

Față de aceste considerente, a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul confirmării în tot a modificărilor aduse planului de reorganizare.

în drept, a invocat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9, art. 3041 și art. 312 alin. (3) C.proc.civ.

Prin decizia nr. 712/18. 10.2011 Curtea de Apel Galați a respins recursul declarat de administratorul special I.C.

A admis recursul declarat de creditoarea B.T. SA și a modificat în parte sentința recurată, în sensul că:

A admis contestația formulată de creditoarea B.T. SA și a respins cererea de confirmare a modificării planului de reorganizare.

Pentru a hotărî astfel, a reținut următoarele:

în dosarul nr. 3396/113/2009 al Tribunalului Brăila a fost confirmat, la data de 7.02.2011, un plan de reorganizare propus de debitoarei SC AG SA, prin administrator special SI.

Prevalându-se de dispozițiile art. 101 alin. (5) din Legea nr. 85/2006, administratorul special a propus modificarea planului de reorganizare, situație în care urmează a se verifica respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de lege.

în ce privește respectarea condițiilor de vot, a constatat că împotriva hotărârii adunării creditorilor din 21.03.2003 a formulat contestație creditoarea B T S.A., în condițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, contestație admisă prin hotărâre irevocabilă (sent. nr. 222/2011 a Tribunalului Galați, astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 711/18.10.2011 a Curții de Apel Galați). S-a reținut, în esență, că hotărârea a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor art. 101 alin. (5) raportat la art. 99 alin. (2) și alin. (2)1 și art. 14 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Or, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate confirma planul, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: cel puțin jumătate plus una din categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3) acceptă sau sunt socotite că acceptă planul – lit. a) – fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect și echitabil prin plan – lit. c) – planul respectă prevederile art. 95 – lit. e).

în acest context, a reținut, în primul rând, că, condiția prevăzută de art. 101 alin. (1) lit. a) nu este îndeplinită, atâta vreme cât hotărârea adunării creditorilor, prin care a fost acceptat planul, a fost anulată.

în al doilea rând, așa cum corect se arată prin recursul declarat de creditoarea B T SA, modificările propuse a fi aduse planului de reorganizare nu respectă prevederile art. 95, nefiind, prin urmare, întrunită condiția prevăzută de art. 101 alin. (1) lit. e).

Contrar celor susținute prin motivele de recurs formulate de administratorul special, modificările aduse planului nu indică perspectivele de redresare ale debitoarei în raport cu posibilitățile și specificul activității acesteia, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului. în primul rând, nu indică care sunt resursele financiare obtenabile pentru susținerea realizării vreunui plan de redresare și sursele de proveniență a acestora, în sensul art. 95 alin. (6) lit. b), spre a justifica incidența situației prevăzute de lit. a) a aceluiași alineat.

în realitate, planul nu cuprinde decât lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, respectiv vânzarea imobilelor acesteia, separat sau darea în plată către creditorii debitorului, în contul creanțelor, necuprinzând alte măsuri de redresare a activității. Prin urmare, este lipsit de relevanță că obiectul de activitate al debitoarei a constat în vânzarea și cumpărarea de imobile, iar aceste imobile ar reprezenta un veritabil stoc de marfă, câtă vreme prevederile art. 35 alin. (6) lit. e) din Legea nr. 85/2006, ce reglementează această măsură, nu distinge după natura activelor supuse lichidării.

Așa fiind, a constatat că în mod corect se susține, prin motivele de recurs formulate de B. T. SA, că propunerile de modificare a planului încalcă dispozițiile art. 95 alin. (6) lit. f) din lege. Potrivit acestui text de lege, lichidarea totală sau parțială a activului debitorului, în vederea executării planului, se face potrivit art. 116-120 din lege.

în acest context, a constatat că sunt aplicabile nu numai dispozițiile art.116 alin. (1), așa cum a reținut judecătorul sindic, în sensul că lichidarea bunurilor va fi efectuată de administratorul judiciar, sub controlul judecătorului sindic. în speță, era necesar a se stipula prin plan și că prețurile de vânzare sunt stabilite pe baza evaluării bunurilor, potrivit art. 116 alin. (2)-(4) din lege, metoda de valorificare a acestora trebuia explicitată pe baza unui regulament de vânzare, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 117-120 din lege.

în speță, așa cum corect se arată în motivele de recurs, deși imobilele au fost evaluate, prețurile de valorificare sunt stabilite arbitrar, prin propunerile de modificare a planului (chiar de trei ori mai mari decât cele rezultate din evaluare).

în acest context, este întemeiată și critica referitoare la încălcarea, prin propuneri, a dispozițiilor art. 95 alin. (6) lit. e), referitoare la darea în plată. Concret, potrivit acestui text de lege, darea în plată a bunurilor către creditorii săi va putea fi stipulată prin plan doar cu condiția prealabilă a acordului scris al acestora, cu privire la această modalitate de stingere a creanței lor. Or, din propunerile de modificare a planului nu rezultă că s-ar fi solicitat și obținut acordul prealabil al vreunui creditor. Ca atare, indiferent de motivele pentru care recurenta creditoare nu poate accepta o atare modalitate de stingere a creanței, în lipsa acordului acesteia sau a celuilalt creditor ipotecar (M E), o atare măsură nu poate fi stipulată prin plan.

Așa cum corect se arată, de asemenea, prin motivele de recurs, modificările planului nu analizează dacă creanța defavorizată a recurentei, care a respins planul, este supusă unui tratament corect și echitabil, în sensul dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Nu în ultimul rând, instanța a constatat întemeiată și critica referitoare la încălcarea de către judecătorul sindic, a atribuțiilor prevăzute de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Astfel, constatând că planul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, judecătorul sindic nu putea, în condițiile art. 101 alin. (1) din lege, decât să respingă cererea de confirmare iar nu să îi aducă el însuși modificări.

Cât privește recursul declarat de administratorul special SI, s-a arătat în considerentele hotărârii de față că, din conținutul concret al planului rezultă că singura măsură prevăzută este lichidarea totală sau parțială a bunurilor averii debitoarei. Prin urmare, indiferent de obiectul de activitate al debitoarei, lichidarea activului debitoarei, constând în vânzarea separată a imobilelor, nu se poate face decât în condițiile art. 95 alin. (6) lit. e) și f). Ca atare, planul necuprinzând vreo măsură de restructurare și continuare a activității, în mod corect a reținut judecătorul sindic că nu sunt incidente prevederile art. 95 alin. (6) lit. a), în sensul că debitorul nu își poate păstra dreptul de dispoziție asupra bunurilor din averea sa.

Nici prevederile art. 103 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile, în sensul că, pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar. Aceasta întrucât, potrivit art. 94 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, planul va putea să prevadă fie restructurarea și continuarea activității debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinație a celor două variante de reorganizare. Or, planul în discuție nu cuprinde decât măsura lichidării unor bunuri din averea debitoarei, situație în care textul de lege incident face trimitere, în mod expres la aplicarea art. 116-120 din lege – art. 95 alin. (6) lit. f).

Față de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin. (3) raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ., a admis recursul declarat de creditoarea B T SA și a modificat sentința recurată, în sensul respingerii cererii de confirmare a modificărilor la planul de reorganizare.

Conform art. 312 alin. (1) raportat la art. 3041 C.proc.civ., a respins recursul declarat de administratorul special, ca nefondat.

(Judecător Valentina Vrabie)