art.61, art.64, art.65, art.76, art.108
Cele mai numeroase procese aferente procedurii insolventei îsi au sursa în diversele contestatii pe care legea le pune la îndemâna participantilor la procedura si care ar putea fi clasificate, dupa cum urmeaza:
-contestatii la tabelul creantelor care pot fi contestatiile obisnuite sau contestatiile pentru fals, dol, eroare esentiala ori pentru „descoperirea unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute”;
-contestatii la masurile luate de administratorul judiciar/lichidator.
Contestatiile obisnuite la tabelul creantelor se pot referi la tabelul preliminar, la tabelul definitiv consolidat sau la tabelele suplimentare si pot fi formulate într-un termen prefix, sub sanctiunea decaderii.
Contestatiile la tabelul creantelor pot fi formulate de administratorul judiciar/lichidator, de debitor sau de creditori, putând fi contestate inclusiv creantele bugetare, atât sub aspectul cuantumului creantei, al caracterului ei sau a garantiilor de care ar fi sau nu însotita, cât si sub aspectul înscrierii în tabel a acestora, legea insolventei interzicând doar verificarea creantei bugetare care nu a fost contestata în termen pe caile reglementate de legea speciala, nu si contestarea acesteia pe caile reglementate de lege.
Cu alte cuvinte, creditorii pot contesta, atât solutia administratorului judiciar/lichidator fata de respingerea, în tot sau în parte a creantei lor, cât si decizia acestuia de înscriere în tabel a altor creante, stiut fiind ca, creditorii au ranguri diferite pentru creantele lor si, mai mult, creditorul a carui creanta este în întregime contestata, este strain de procedura, neavând dreptul de a participa la adunarile creditorilor si la eventualele distributii de fonduri rezultate din lichidarea averii debitorului.
În contestatiile la masurile luate de administratorul judiciar/lichidator, contestatorul îl va avea ca adversar pe cel din urma, iar în situatia în care acesta nu se mai afla în termen trebuie introdusi în cauza, în mod evident creditorii ale caror creante sunt contestate – în acest mod indirect si mascat – sau partile la masurile de lichidare respective.
Pentru a beneficia de efectele procedurii, creditorul trebuie sa fie înregistrat ca atare pe tabelul creantelor, operatiune care se realizeaza în urma unei cereri de înregistrare a creantei ce apare ca fiind singurul mijloc procedural lasat de legea insolventei la îndemâna creditorului pentru realizarea creantei sale.
Potrivit prevederilor art.64 al.1 din Legea nr.85/2006 creditorii ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor, în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii, astfel ca, în raport de aceasta data si de împrejurarea ca notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu respectarea dispozitiilor art.7 din Legea nr.85/2007, orice depasire a termenului poate determina instanta a retine tardivitatea formularii acesteia.
Daca declaratia de creanta este contestata, aceasta capata caracter contencios.
Urmare celor sus-retinute, apare ca fiind nefondata exceptia inadmisibilitatii cererii de repunere în termenul de înscriere la masa credala, atât timp cât, reclamanta creditoare avea posibilitatea potrivit prevederilor art.65 din Legea nr.85/2006 sa formuleze o astfel de cerere care, este o veritabila cerere de chemare în judecata, ce îmbraca forma acesteia din dreptul comun.
Prin cererea înregistrata sub nr.2641/88/26.10.2007 pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamanta creditoare A.N.R.C.T.I. Bucuresti a formulat contestatie la tabelul creditorilor debitoarei S.C.W.C. SRL, solicitând repunerea în termenul de înscriere la masa credala si admiterea creantei în suma de 1725 lei cu care în temeiul art. 64 si 65 din Legea nr.85/2006 solicita înscrierea în tabelul creditorilor.
Motivând actiunea, reclamanta creditoare a aratat ca în sarcina debitoarei S.C.W.C. SRL Tulcea s-a stabilit prin Decizia presedintelui ANRC nr.2944/15.12.2005 obligatia platii tarifului de monitorizare pentru anul 2005 la care datoreaza si majorari de întârziere în cuantum de 266 lei pentru perioada 16.04.2006 – 16.10.2006.
Întrucât lichidatorul judiciar desemnat în cauza, nu a notificat reclamanta creditoare cu privire la deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare, solicita admiterea cererii de repunere în termenul de înscriere la masa credala, cu consecinta admiterii creantei în cuantum total de 1725 lei, creanta bugetara conform legislatiei în vigoare.
În dovedirea cererii se depune în copie: decizia presedintelui ANRC nr.2944/2005 si decizia presedintelui ANRCTI nr. TC 3279/17.10.2007.
La data de 30 noiembrie 2007, lichidatorul judiciar desemnat a formulat întâmpinare, invocând exceptia decaderii creditoarei din dreptul de a participa si vota în adunarea creditorilor, dreptul de a participa la distribuirile de sume si dreptul de a-si realiza creanta, exceptie întemeiata pe disp.art.76 din Legea nr.85/2006.
Lichidatorul R. I.P.U.R.L. Tulcea a motivat ca, debitoarea S.C.WC SRL Tulcea nu a depus lista creditorilor prevazuta de art.28 alin.(1) lit.c din Legea nr.85/2006, astfel încât a fost pus în imposibilitate de a notifica creditorii în conditiile Codului de procedura civila potrivit art.7 alin.(3) prima teza din Legea nr.85/2006.
Conform art.7 alin.(3) Teza a II-a din Legea nr.85/2006, pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art.28 alin.(1) lit.c, procedura notificarii va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin buletinul procedurilor de insolventa.
În acest sens, notificarea nr.2779/04.12.2006 privind deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea S.C.WC SRL a fost publicata în Buletinul procedurilor insolventei nr.785/08.12.2006, procedura notificarii creditorilor fiind îndeplinita.
La termenul de judecata din data de 15 februarie 2008, lichidatorul judiciar R. I.P.U.R.L.Tulcea a invocat faptul ca renunta la aceasta exceptie.
La termenul de judecata din data de 07 martie 2008, lichidatorul judiciar a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii motivat de faptul ca reclamanta creditoare nu a formulat cerere de admitere a creantei conform Legii nr.85/2006 – art.65. Totodata, a invocat si exceptia tardivitatii cererii raportat la termenul dispus prin sentinta civila de deschidere a procedurii insolventei.
Pe fond, se solicita respingerea cererilor, motivat de faptul ca reclamanta creditoare a fost notificata în conditiile art.7 alin.(1) din legea nr.85/2006.
Prin sentinta civila nr.672/21.03.2008 a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii si cererea de repunere în termenul de înscriere la masa credala, cererea de admitere a creantelor fiind respinsa ca tardiv formulata.
Pentru a aprecia de aceasta maniera, instanta retine:
Exceptia inadmisibilitatii cererii de repunere în termenul de înscriere la masa credala este neîntemeiata în raport de faptul ca reclamanta creditoare avea posibilitatea, potrivit prevederilor art.65 din Legea nr.85/2006, sa formuleze cerere de admitere a creantei.
Cum reclamanta nu a formulat o asemenea cerere în ce o priveste pe debitoarea S.C.WC SRL Tulcea, are posibilitatea, pentru motive întemeiate, sa formuleze o cerere de repunere în termen.
Potrivit prevederilor art.65 din Legea nr.85/2006 cererea de admitere a creantelor este o veritabila cerere de chemare în judecata si va îmbraca forma acesteia din dreptul comun. Vor fi cuprinse în cerere elementele de identificare ale creditorului, creanta datorata, „temeiul acesteia si eventualele drepturi de preferinta” sau garantiile ce o însotesc, iar cererea reclamantei creditoare întruneste aceste elemente.
În cauza, întrucât debitoarea S.C.WC SRL Tulcea nu a depus lista creditorilor prevazuti de art.28 alin.(1) lit.c din Legea nr.85/2006, lichidatorul judiciar desemnat în cauza, R. I.P.U.R.L. Tulcea, a fost pus în imposibilitatea de a notifica creditorii în conditiile Codului de procedura civila, potrivit art.7 alin.(3) teza din Legea nr.85/2006.
Conform art.7 alin.(3) teza a II-a din lege pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art.28 alin.(1) lit.c, procedura notificarii va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
În cauza, lichidatorul judiciar a facut aplicarea acestor dispozitii legale cu notificarea nr.2779/4.12.2006 privind deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei, notificare ce a fost publicata în Buletinul procedurilor de insolventa nr.785/8.12.2006, existând dovada la dosar (fila 18).
Prin urmare, reclamanta creditoare fiind notificata potrivit prevederilor legale mai sus mentionate, este neîntemeiata cererea de repunere în termenul de înscriere la masa credala.
În ce priveste cererea de admitere a creantei formulata de reclamanta creditoare pentru suma de 1725 lei reprezentând tarif monitorizare si majorari de întârziere:
Potrivit prevederilor art.64 alin.(1) din Legea nr.85/2006 creditorii ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii.
Prin sentinta civila nr.2762/16 octombrie 2006 pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.38/2006/JS (3526/2006) s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa în forma simplificata fata de debitoarea S.C.WC SRL Tulcea, fiind desemnat lichidator judiciar S.C. R. SRL Tulcea.
Prin aceeasi sentinta s-a fixat termen limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitoarei la data de 8 decembrie 2006.
În raport de aceasta data si de împrejurarea ca notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu respectarea dispozitiilor art.7 din Legea nr.85/2006, cererea de admitere a creantei este formulata peste termenul prevazut de lege.
Solutia a fost atacata cu recurs de ANRCTI, cu motivarea în esenta ca:
Cererea de repunere în termenul de înscriere la masa credala si de admitere a creantei a fost întocmita la 22.10.2007 dupa consultarea Buletinului procedurilor de insolventa, nefiind notificati de catre lichidator despre intrarea în procedura insolventei a debitorului conform art. 108 alin. 1 coroborat cu art. 61 alin. 3 din legea nr. 85/2006. Instanta a respins cererea cu motivarea ca, notificarea s-a facut conform art. 7 din Legea nr. 85/2006. Dispozitiile acestui articol au fost declarate însa neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1137/2007. Mai mult decât atât, administratorul judiciar avea obligatia sa examineze activitatea debitorului, putând astfel sa afle de creanta ANRCTI, în acest caz fiind vorba de rea credinta atât din partea debitorului cât si din partea lichidatorului.
În aparare, lichidatorul judiciar depune întâmpinare, prin care solicita respingerea recursului întrucât în cauza au fost respectate prevederile legii nr. 85/2006 în ceea ce priveste notificarea creditorilor.
Cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor art.7 din Legea nr.85/2006, intimatul arata ca decizia Curtii Constitutionale nu este aplicabila în speta.
Totodata, lichidatorul nu a avut posibilitatea de a analiza activitatea debitoarei, aceasta nedepunând documentele prevazute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Recursul a fost respins ca nefondat de Curte, pentru urmatoarele considerente, în esenta:
Recurenta recunoaste depasirea termenului fixat potrivit legii pentru depunerea cererii de admitere a creantei. Se apara însa aratând ca, nu a fost notificata potrivit legii, iar articolul în baza caruia a fost facuta notificarea prin Buletinul procedurilor de insolventa a fost declarat neconstitutional.
Potrivit art. 28 alin.1 din Legea nr. 85/2006, debitorul este obligat sa depuna lista cu numele si adresele tuturor creditorilor.
Conform art.7 alin.3 din lege, „prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art.28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art.61 va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa”.
Întrucât creditorul din speta nu a putut fi identificat, notificarea s-a facut de catre lichidator prin Buletinul procedurilor de insolventa. Reaua credinta a acestuia în îndeplinirea atributiilor sale trebuie dovedita, cu atât mai mult cu cât lichidatorul a aratat ca nu a avut la dispozitie actele necesare pentru identificarea creditoarei recurenta.
Conform deciziei Curtii Constitutionale amintita de catre recurenta, dispozitiile art.7 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei sunt contrare art.24 si art.53 din Constitutie, numai în masura în care se interpreteaza ca prima comunicare a actelor de procedura catre persoanele împotriva carora se promoveaza o actiune în temeiul dispozitiilor Legii nr.85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolventei, se realizeaza numai prin Buletinul procedurilor de insolventa, iar nu si potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
Având în vedere prevederile art.7 alin.3 din lege, în interpretarea data de Curtea Constitutionala, si din care rezulta ca, textul examinat sub aspectul constitutionalitatii, este pe deplin aplicabil si nu neconstitutional, Curtea procedeaza la respingerea recursului ca nefondat, în temeiul art.312 Cod pr.civila.
