Neîngrădirea dreptului de a formula o contestaţie e, în termenul stabilit prin hotărârea de deschiderea procedurii insolvenţei
Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de administrativ şi fiscal, decizia nr. 3604 din 4 octombrie 2011
Prin sentinţa comercială nr. 2899 din 30 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj s-a respins, ca neîntemeiată, cererea debitoarei SC L.I. SRL de repunere în termenul de înregistrare a contestaţiei împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei înregistrate sub nr. xxxx/1285/2009.
S-a dispus decăderea debitoarei SC L.I. SRL din dreptul de a formula contestaţie împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei înregistrate sub nr. xxxx/1285/2009 şi, în consecinţă s-a respins, ca tardiv formulată, contestaţia debitoarei SC L.I. SRL împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei înregistrate sub nr. xxxx/1285/2009.
S-a respins, ca neîntemeiată, contestaţia debitoarei SC L.I. SRL împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei înregistrate sub nr. yyyy/1285/2010.
S-au admis cererile conexate (înregistrate iniţial sub nr. xxxx/1285/2009 şi nr. yyyy/1285/2010) formulate de creditorii SC S.C. SRL şi C.C., împotriva debitoarei SC L.I. SRL şi, în consecinţă s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei SC L.I. SRL.
A fost numit administrator judiciar J. IPURL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006.
S-a stabilit în sarcina debitoarei obligaţia de a depune la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.
S-a dispus ridicarea dreptul de administrare al debitoarei.
S-a dispus desemnarea administratorului special.
S-a stabilit în sarcina administratorului judiciar obligaţia de a depune la dosar un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de a debitoarei, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus comunicarea prezentei instanţelor judecătoreşti în a căror jurisdicţie se află sediul debitoarei, tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, aceasta din urmă obligaţie fiind în sarcina administratorului judiciar.
S-a stabilit în sarcina debitoarei obligaţia de a pune la dispoziţia administratorului judiciar toate informaţiile cerute cu privire la activitatea debitoarei, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
S-a dat dispoziţie tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără ordinul judecătorului sindic sau al administratorului judiciar, sub sancţiunea prevăzută de art. 48 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, obligaţia de notificare revenind administratorului judiciar.
S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligaţia de a efectua notificările prevăzute de art. 61 din Legea nr. 85/ 2006.
S-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor la data de 25 august 2010, termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la data de 22 septembrie 2010, data limită pentru depunerea contestaţiilor cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar la 9 octombrie 2010 şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor la 20 octombrie 2010.
S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligaţia de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuţiilor sale, cu justificarea cheltuielilor, la fiecare termen de continuare a procedurii, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligaţia de a depune raportul prevăzut de art. 54 din în termen de maximum 30 de zile de la data desemnării sale, cu obligaţia de a notifica creditoarea şi debitoarea în cazul formulării unei propuneri de trecere a debitoarei în faliment în procedură simplificată.
Pentru a pronunţa această sentinţă judecătorul sindic a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. xxxx/1285/2009 la 16 decembrie 2010, creditoarea SC S.C. SRL a solicitat deschiderea faţă de debitoarea SC L.I. SRL (fosta SC A.B. SRL) a procedurii insolvenţei, apreciind că debitoarea nu poate achita datoriile sale comerciale certe, lichide şi exigibile de mai mult de 30 de zile, prevalându-se împotriva debitoarei de o astfel de creanţă într-un cuantum neprecizat, contravaloarea unor facturi fiscale neachitate.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj la 29 ianuarie 2010 sub nr. yyyy/1285/2010, creditorul C.C. a solicitat deschiderea faţă de debitoarea SC L.I. SRL a procedurii insolvenţei, apreciind că debitoarea nu poate achita datoriile sale comerciale certe, lichide şi exigibile de mai mult de 30 de zile, prevalându-se împotriva debitoarei de o astfel de creanţă într-un cuantum neprecizat, contravaloarea unor facturi fiscale neachitate.
Prin încheierile pronunţate în dosarele xxxx/1285/2009 şi nr. yyyy/1285/2010 la 23 iunie 2010, judecătorul sindic a dispus conexarea celor două dosare, având în vedere dispoziţiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
În dosarul nr. xxxx/1285/2009 au fost depuse şi două cereri de intervenţie în interes propriu, formulate de B.M. şi C.C..
Prin încheierea pronunţată la 23 iunie 2010 în dosarul nr. zzz/1285/2009, judecătorul sindic a luat act de renunţarea creditorului B.M. la judecarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitoarea SC L.I. SRL.
În consecinţă, judecătorul sindic a concluzionat în sensul că ambele cereri de intervenţie în interes propriu (inadmisibile din punct de vedere procedural, conform art. 149 din Legea nr. 85/2006, instituţia intervenţiei în interes propriu nefiind compatibilă cu procedura insolvenţei, deoarece contravine caracterului concursual al procedurii) au rămas fără obiect : cea a creditorului C.C. ca urmare a conexării dosarului nr. yyyy/1285/2010, iar cea a creditorului B.M. ca urmare a renunţării sale la judecarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC L.I. SRL.
Analizând cu prioritate cererea de repunere în termen formulată de debitoare pentru contestaţia formulată împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei a creditoarei SC S.C. SRL, judecătorul sindic a reţinut că aceasta este neîntemeiată. Potrivit art. 103 alin. 2
C.proc.civ., pentru admiterea unei astfel de cereri, partea care solicită repunerea în termen trebuie să justifice o împrejurare mai presus de voinţa sa care să o fi împiedicat să efectueze în termenul legal actul de procedură tardiv efectuat.
Citaţia însoţită de copia cererii de deschidere a procedurii şi de notificarea întocmită conform art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 au fost comunicate prin afişare debitoarei la sediu său valabil înregistrat în la data de 6 ianuarie 2010 (dosar xxxx/1285/2009). Debitoarea a formulat contestaţie la data de 10 februarie 2010, cu depăşirea termenului de 10 zile de la comunicarea cererii şi notificării. Judecătorul sindic are în vedere faptul că debitoarea nu a proba susţinerea sa potrivit căreia ar fi primit copia cererii şi notificarea după 13 ianuarie 2010, însă şi în situaţia în care debitoarea ar fi putut face dovada susţinerilor sale, evenimentele invocate de debitoare nu au natura unei împrejurări mai presus de voinţa sa. Rezilierea mutuală a contractului de închiriere pentru imobilul în care debitoarea şi-a avut sediul, fiind un demers care a depins inclusiv de voinţa reprezentantului legal al debitoarei, nu poate fi considerat o împrejurare pe debitoarea nu a putut-o influenţa, iar neînregistrarea noului sediu al debitoarei în timp util nu reprezintă altceva decât o omisiune a asociatului unic şi administratorului debitoarei de a-şi îndeplini obligaţia de a conduce activitatea debitoarei cu diligenţa unui bun administrator.
În consecinţă, în temeiul art. 1169 C.civ., coroborat cu art. 129 alin. 1 C.proc.civ. şi art. 103 alin. 2 C.proc.civ. şi, respectiv, art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a respins, ca neîntemeiată, cererea debitoarei SC L.I. SRL de repunere în termenul de înregistrare a contestaţiei împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.
Analizând contestaţia formulată de debitoare împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de creditorul C.C. în dosarul nr. yyyy/1285/2010, judecătorul sindic a reţinut următoarele :
Creditorul C.C. a acordat debitoarei cu titlu de împrumut suma de 115000 euro, astfel cum rezultă din coroborarea contractului de împrumut (creditare firmă) din 31 martie 2009 (dosar nr. yyyy/1285/2010) cu actul adiţional nr. 1/16 iunie 2009 la contractul de împrumut din 31 martie 2009 referitor la predarea sumei de 115000 euro de către creditor reprezentantului debitoarei (dosar nr. yyyy/1285/2010).
Potrivit art. 1174 C.civ., actul cel autentic sau cel sub semnătură privată are tot efectul între părţi despre drepturile şi obligaţiile ce constată, precum şi despre aceea ce este menţionat în act, peste obiectul principal al convenţiei, când menţionarea are un raport oarecare cu acest obiect.
Potrivit art. 1180 C.civ., actul sub semnătură privată prin care o parte se obligă către alta ai plăti o sumă de bani sau o câtime oarecare, trebuie sa fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puţin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun şi aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor şi apoi să iscălească.
Potrivit art. 56 C.com. dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afară de dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comercianţilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel
Din coroborarea dispoziţiilor legale mai sus citate rezultă că legea comercială aplică regimul juridic comercial, derogator de la cel civil, şi necomercianţilor care încheie un contract comercial de împrumut cum este cazul contractului (creditare firmă) din 31 martie 2009 (dosar nr. yyyy/1285/2010).
În consecinţă, contractul de (creditare firmă) din 31 martie 2009 (dosar nr. yyyy/1285/2010) a fost valabil încheiat între creditorul C.C. şi SC L.I. SRL prin simpla semnare a înscrisului său constatator de către părţi – creditorul C.C. personal şi debitoarea SC L.I. SRL prin reprezentantul său legal la data de 31 martie 2009, administratorul cu puteri depline C.D. (dosar nr. yyyy/1285/2010), nefiind necesară vreo menţiune suplimentară. În mod similar, şi contractul de prestări servicii şi executări de lucrări nr. 11/31 martie 2008 (dosar nr. xxxx/1285/2009), modificat prin actul adiţional din 1 iulie 2009 (dosar nr. xxxx/1285/2009) este valabil încheiat sub semnătură privată, iar nesemnarea de către reprezentantul debitoarei a facturilor din dosarul nr. xxxx/1285/2009 nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care prestaţiile părţilor au fost determinate inclusiv sub aspectul întinderii obligaţiei de plată a debitoarei SC L.I. SRL prin contractul de prestări servicii şi executări de lucrări nr. 11/31 martie 2008, iar facturile au fost emise doar în scop contabil, fiind valabil emise fără semnarea lor, conform art. 155 C.fiscal.
Cât priveşte alegaţiile debitoarei în sensul fictivităţii acestui contract de împrumut, judecătorul sindic a reţinut faptul că debitoarea nu a dovedit această afirmaţie. Extrasele din contabilitatea debitoarei nu pot fi avute în vedere pentru dovedirea acestei alegaţii. De altfel, debitoarea a manifestat o poziţie contradictorie sub aspect probator, deoarece, pe de o parte, a invocat nevalabilitatea actului adiţional nr. 1/16 iunie 2009 la contractul de împrumut din 31 martie 2009 referitor la predarea sumei de 115000 euro de către creditor reprezentantului debitoarei (dosar nr. yyyy/1285/2010) dar, concomitent, a invocat faptul că suma de 115000 euro ar fi fost acordată cu titlu de împrumut debitoarei de către asociatul unic C.G.L. prin intermediul unui înscris similar, contractul de împrumut de consumaţie din 16 iunie 2009 (dosar nr. xxxx/1285/2009), care cuprinde şi o menţiune potrivit căreia acest contract – act sub semnătură privată – are şi valoarea unei chitanţe pentru încasarea acestei sume de către debitoare.
Potrivit contractului de împrumut din 31 martie 2009, debitoarea trebuia să restituie creditorului C.C. suma de 115000 euro la expirarea unui termen de 6 luni de la data de 16 iunie 2009 (dosar nr. xxxx/1285/2009), însă nu şi-a îndeplinit această obligaţie în termen de 30 de zile de la scadenţă, fapt care atrage incidenţa prezumţiei de insolvenţă reglementate de dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
Creanţa creditorului C.C. are caracter cert, rezultând fără echivoc din contractul de împrumut din 31 martie 2009, este lichidă, fiind stabilită în bani, iar exigibilitatea sa (16 decembrie 2009) a avut loc cu mai mult de 30 de zile anterior formulării cererii de deschidere a procedurii (28 ianuarie 2010), respectiv valoarea sa, 115000 euro, este superioară valorii prag stabilite de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 fiind astfel îndeplinite condiţiile stabilite de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, raportate la cele ale art. 379 alin. 3 C.proc.civ.
Similar, creanţa creditoarei SC S.C. SRL este certă, rezultând din contractul de prestări servicii şi executări de lucrări nr. 11/31 martie 2008 coroborat cu actul adiţional din 1 iulie 2009 şi cu facturile depuse la dosar, este lichidă, obligaţia debitoarei fiind stabilită în bani şi este exigibilă anterior sesizării judecătorului sindic, conform scadenţelor înscrise în facturile de la dosarul nr. xxxx/1285/2009. Cât priveşte valoarea acestei creanţe, raportarea sa la valoarea prag
stabilită de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 nu este necesară, în condiţiile în care valoarea creanţei creditorului C.C. este superioară acestei valori prag, iar potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 stabilirea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. 1 al art. 31 referitoare la cuantumul minim al creanţelor se efectuează prin raportare la valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri.
În consecinţă, judecătorul sindic a reţinut că şi aspectele de fond prin contestaţia împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de creditorul C.C. în dosarul nr. yyyy/1285/2010 şi aspectele invocate de debitoare cu titlu de excepţie, respectiv lipsa calităţii procesuale a creditorilor şi neîndeplinirea condiţiei valorii prag, sunt neîntemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 1169 C.civ., coroborat cu art. 129 alin. 1 C.proc.civ. şi, respectiv, art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a respins, ca neîntemeiată, contestaţia debitoarei SC L.I. SRL împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei înregistrate sub nr. yyyy/1285/2010
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.G.L. solicitând casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării probatoriului care se impune în vederea stabilirii stării reale de fapt şi pentru pronunţarea unei hotărâri pe fondul cauzei, în sensul să respingă excepţia tardivităţii contestaţiei formulate, reducerea creanţei creditoarei SC SEIF CONSULT SRL până la concurenţa sumei de 2.000 lei; radierea di tabelul de creanţe a creanţei cu care este înscris creditorul C.D.; radierea din tabelul de creanţe a creanţei cu care este înscris creditorul C.C..
Consideră că soluţia adusă în cauză este nelegală, întrucât contestaţia recurentului a fost formulată în termenul prevăzut prin sentinţa de deschidere a procedurii de insolvenţă a SC L.I. SRL, respectiv 09.10.2010.
Prevederile Legii nr.169/2010, nu pot modifica dispoziţiile sentinţei pronunţată în cauză, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului, care stabileşte termenul de depunere a contestaţiilor la tabelul preliminar al creanţelor.
Toate cazurile în curs de judecare se supun prevederilor legale sub care au fost promovate , fără a se putea invoca modificări la legea care reprezintă temeiul legal intervenite în cursul judecăţii.
SC J. IPURL în calitate de lichidator judiciar al SC L.I. SRL prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului şi menţinerea în întregime a sentinţei atacate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi având în vedere prevederile art.304,3041 C.proc.civ. Curtea reţine următoarele:
Împotriva tabelului preliminar al creditorilor debitoarei SC L.I. SRL administratorul special desemnat în cauză, recurentul C.G.L. a formulat contestaţie la data de 8.10.2010, iar judecătorul sindic prin hotărârea recurată a respins această contestaţie ca fiind tardiv formulată.
Cu ocazia soluţionării acesteia, judecătorul sindic a reţinut că la data de 24 iulie 2010 a intrat în vigoare Legea nr.169/2010 care prin pct.1 art.31 a modificat art.73 al Legii nr.85/2006 astfel încât „contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar”. Deoarece Legea nr.169/2010 nu cuprinde dispoziţii tranzitorii, pentru aceste situaţii sunt aplicabile dispoziţiile art.725 alin.1
C.proc.civ. în sensul că dispoziţiile legii noi se aplică din momentul intrării în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. În consecinţă s-a reţinut că la data de 24 iulie 2010 contestaţiile împotriva tabelului preliminar al creditorilor trebuiau depuse în 5 zile de la publicarea în BPI, în cazul de faţă termenul de 5 zile curgând de la data de 29 sept.2010. Cum termenul pentru formularea eventualelor contestaţii a expirat la data de 29 sept.2010,depunerea contestaţiei de către administratorul special la data de 8.10.2010 a fost efectuată cu încălcarea termenului prev. de art.73 alin.2 a Legii nr.85/2006 aşa cum acesta a fost modificat.
Cu toate acestea prin sentinţa de deschidere a procedurii generale a insolvenţei referitoare la debitoare, judecătorul sindic a stabilit şi termenele limită în ce priveşte depunerea cererilor de admiterea creanţelor, verificarea, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creditorilor, formularea eventualelor contestaţii împotriva tabelului preliminar precum şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi definitivarea tabelului preliminar.
Contestaţia formulată de către administratorul special se regăseşte în interiorul termenului prevăzut prin sentinţa de deschiderea procedurii insolvenţei, respectiv 9.10.2010. Deşi modificările aduse Legii nr.169/2010 sunt imperative şi de imediată aplicare ele vin în contradicţie cu dispoziţiile sentinţei de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei rămasă definitivă şi irevocabilă care stabileşte termenul de depunere a contestaţiilor la tabelul preliminar al creanţelor. A se admite teza contrară drepturile creditorilor în procedura insolvenţei ar fi grav prejudiciate, întrucât modificările aduse termenelor de contestaţie intervin în cauzele în curs de judecată, dar în care instanţa nu a dispus termenul de depunere a contestaţiilor, care, odată stabilit şi comunicat creditorilor, nu pot fi înlăturate.
Mai mult decât atât cauzele în curs de judecată se supun prevederilor legale sub care au fost promovate fără a se putea invoca modificări ale legii care reprezintă temeiul legal intervenite în cursul judecăţii. Chiar dacă dispoziţiile Legii 169/2010 sunt de strictă şi imediată aplicare, nu i se poate îngrădi dreptul unui creditor sau debitor de a formula o contestaţie la tabelul preliminar de creanţe, în termenul stabilit prin hotărârea de deschiderea procedurii insolvenţei, pentru că altfel i s-ar îngrădi acestuia însăşi accesul la justiţie.
Deoarece judecătorul sindic a soluţionat contestaţia pe cale de excepţie, se impune casarea acestei hotărâri cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, în vederea analizării pe fond a acestei contestaţii.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.5 C.proc.civ. rap. la art.8 din Legea 85/2006 va admite recursul declarat de administratorul special C.G.L., iar hotărârea primei instanţe va fi casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare pentru soluţionarea pe fond a contestaţiei. (Judecător Claudia Idriceanu)
