Este admisibil recursul declarat împotriva sentinţei de închidere a procedurii conform art. 131 din de către creditorul care nu a fost parte în procedura desfăşurată în faţa judecătorului sindic, în condiţiile în care notificarea de deschidere a procedurii nu a fost publicată în Buletinul Procedurilor de .
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 273 din 19 februarie 2010
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal, Cabinetul individual de insolvență P.V. a solicitat judecătorului sindic, în temeiul art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii de insolvență împotriva debitoarei SC K. SRL Botoșani, județul Botoșani.
în motivarea cererii introductive, s-a arătat că debitoarea se află în stare de insolvență, fiind în procedura de lichidare administrativă și că, prin încheierea nr. 2919/18.10.2005, pronunțată de judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Botoșani în dosar nr. 26793/2005, a fost numit lichidator.
Prin sentința nr. 20/15.01.2009, Tribunalul Botoșani, Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal prin judecător-sindic, a admis cererea, a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC K. SRL Botoșani, a desemnat administrator judiciar Cabinet individual de insolvență P.V., stabilindu-i atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006, a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, creditorilor și O.R.C. de pe lângă Tribunalul Botoșani prin Buletinul procedurilor de insolvență, a fixat termenele limită pentru depunerea creanțelor – 11.03.2009, pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor – 1.04.2009, pentru soluționarea eventualelor contestații – 30.04.2009, pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor – 14 mai 2009, pentru ședința adunării creditorilor – 7.04.2009, a dispus trimiterea notificărilor către toți creditorii debitorului de către administratorul judiciar și a făcut în cauză aplicarea art. 4,art. 37 și art. 42 din aceeași lege.
Prin raportul din 4.11.2009, administratorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, cu motivarea că debitoarea SC K. SRL Botoșani nu deține bunuri care, prin valorificare, să acopere masa credală, iar singurul creditor – D.G.F.P. Botoșani nu a fost de acord să avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea procedurii.
Prin sentința nr. 534/10.12.2009, Tribunalul Botoșani, Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal prin judecător-sindic a admis cererea administratorului judiciar Cabinet individual de insolvență P.V., dispunând, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii de insolvență față de debitoarea SC K. SRL Botoșani și radierea acesteia din registrul comerțului, a descărcat de administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, D.G.F.P. Botoșani și O.R.C. de pe lângă Tribunalul Botoșani pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în B.P.I., precum și plata administratorului din fondul de lichidare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că Sentința nr. 20/15.01.2009, de deschidere a procedurii simplificate de insolvență, a rămas irevocabilă prin nerecurare, că singurul creditor înscris în tabelul preliminar de creanțe este D.G.F.P. Botoșani, cu o creanță bugetară în sumă de 1.256 lei și că, în averea debitoarei nu există bunuri mobile sau imobile urmăribile, iar creditoarea nu și-a manifestat disponibilitatea de a avansa sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative, fiind de acord cu închiderea procedurii.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs A.V.A.S. București, prin reprezentant legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs care, în drept, se încadrează în prevederile art. 304 pct. 5 și 9 C.proc.civ., recurenta a arătat, în esență, că închiderea procedurii de insolvență a debitoarei SC K. SRL Botoșani a fost dispusă prematur de judecătorul sindic, în condițiile în care A.V.A.S. nu a fost notificată de către administratorul judiciar desemnat, cu privire la deschiderea procedurii insolvenței față de SC K. SRL Botoșani și nici nu s-a procedat la publicarea notificării în B.P.I., astfel încât a fost în imposibilitate de a-și declara creanța în cuantum de 375,78 lei preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani, în termenul limită stabilit de judecătorul sindic, fiind decăzută din dreptul de a fi înscrisă la masa credală, cu încălcarea principiului contradictorialității, al dreptului la apărare și al rolului activ al judecătorului.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel Suceava, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a constatat că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, „prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul sindic va dispune administratorului judiciar, sau, după caz, lichidatorului să efectueze notificările prevăzute la art. 61”, iar în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) și (3) din același act normativ, „în urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condițiile art. 32 alin. (2), debitorului și oficiul registrului comerțului sau, după caz, registrul societăților agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/ înregistrat, pentru efectuarea mențiunii”, conform prevederilor Codului de procedură civilă, publicându-se, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulație și în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pe de altă parte, prevederile art. 7 alin. (3) din aceeași lege converg în același sens, statuând prin excepție de la prevederile alin. (1) al aceluiași articol că „se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii” și că „pentru creditorii care nu au putut fi identificați, în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență”.
în speță, după cum corect a sesizat recurenta și rezultă fără echivoc din ansamblul probator al cauzei, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC K. SRL Botoșani a fost notificată exclusiv acesteia din urmă, deși prin sentința nr. 20/15.01.2009 a Tribunalului Botoșani, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, judecătorul sindic a dispus notificarea măsurii în conformitate cu prevederile legale imperative, anterior menționate.
Altfel spus, deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC K. SRL Botoșani ar fi fost opozabilă terțelor persoane, prezumtiv creditoare, deci și recurentei A.V.A.S. București, de la data publicării mențiunii în B.P.I., operațiune prevăzută de legiuitor tocmai în interesul creditorilor potențiali ai debitorului aflat în stare de insolvență, în vederea aducerii la cunoștința acestora a situației debitorului și creării posibilității pentru cei dintâi de a-și recupera creanțele, prin înscrierea la masa credală.
Potrivit art. 105 alin. (2) C.proc.civ., „actele îndeplinite cu nerespectarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor (…)”.
Este cunoscut că procedura citării și a comunicării actelor de procedură este o instituție fundamentală a procesului civil, fiind menită să contribuie la asigurarea înfăptuirii justiției, cu respectarea principiilor dreptului la apărare, al contradictorialității și al egalității armelor, consacrate și de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului referitor la dreptul la un proces echitabil.
Cum, în cauză, notificarea deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC K. SRL Botoșani s-a realizat cu încălcarea prevederilor imperative în materie, nefiind publicată și în B.P.I., este evident că s-a pricinuit recurentei, care pretinde un drept de creanță împotriva aceleiași debitoare, o vătămare constând în imposibilitatea de a interveni în proces și de a-și face apărarea, precum și în pronunțarea unei hotărâri nefavorabile, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procedurii, în condițiile art. 105 alin. (2) C.proc.civ. și, pe cale de consecință, a hotărârii pronunțate, potrivit art. 106 alin. (1) C.proc.civ.
Nu în cele din urmă, deși procesul comercial este, ca regulă generală, un proces al intereselor private, totuși judecătorul, fără a se substitui voinței părților, este obligat, în aplicarea prevederilor art. 129 alin. (5) C.proc.civ., să descopere adevărul judiciar și să dea părților ajutor activ în apărarea drepturilor și intereselor legitime, în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii esențiale: al disponibilității și al contradictorialității, obligație neîndeplinită în cauză de judecătorul fondului, culpa instanței fiind cu atât mai evidentă în condițiile în care, dincolo de încălcarea normelor privind comunicarea actelor de procedură în materie, nu s-a observat că, tocmai la cererea A.V.A.S. București s-a dispus numirea unui lichidator al debitoarei, prin încheierea judecătorului delegat la O.R.C. Botoșani, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a.
Față de cele ce preced, constatând că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea esențială a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C.proc.civ., Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 304 pct. 5 și 9, raportat la art. 3041și art. 312 alin. (1)-(3) și (5) C.proc.civ., a admis recursul, cu consecința casării acesteia și trimiterii cauzei aceleiași instanțe, pentru rejudecare, ocazie cu care se va proceda, în prealabil, la comunicarea actelor de procedură potrivit dispozițiilor legale în materie.
