Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Caracterul executoriu al hotărârii pronunţate în primă instanţă în materie comercială


Prin cererea înregistrată la data de 12 iunie 2002, creditoarea a solicitat deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 faţă de debitoarea societate cu răspundere limitată.

în motivarea cererii, s-a arătat că prin decizia nr. 384 din 20.09.2001 a Curţii de Apel Suceava – Secţia comercială şi de administrativ, învestită cu formulă executorie, debitorul a fost obligat să-i plătească 67.677.779 lei penalităţi de întârziere şi 9.493.324 lei cheltuieli de judecată, sume neachitate de bună voie.

Debitoarea a formulat o contestaţie împotriva cererii de deschidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, în motivarea căreia a arătat că decizia nr. 384 din 20.09.2001 nu constituie titlu executoriu, deoarece creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă, recursul declarat împotriva acestei hotărâri nefiind încă rezolvat.

Prin sentinţa nr. 75 din 26.08.2002 a Tribunalului Suceava – Secţia comercială şi de contencios administrativ s-a admis contestaţia debitoarei şi s-a respins ca nefondată cererea pentru deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995.

Hotărând astfel, instanţa a reţinut că hotărârea ce constituie titlu executoriu nefiind irevocabilă, întrucât recursul declarat împotriva ei nu a fost rezolvat, nu sunt aplicabile prevederile legii menţionate, în speţă nefiind vorba de o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, condiţii impuse de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 64/1995.

împotriva acestei sentinţe creditoarea a declarat recurs, în motivarea căruia a arătat că, în materie comercială, hotărârile pronunţate de instanţa de fond sunt executorii, motiv pentru care sentinţa a şi fost învestită cu formulă şi că sunt incidente dispoziţiile art. 7208 C. proc. civ.

Recursul declarat a fost considerat întemeiat.

într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 7208 C. proc. civ., hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii şi sunt supuse numai recursului, suspendarea executării neoperând de drept, ca urmare a promovării căii de atac, conform art. 300 din acelaşi cod.

Astfel fiind, recursul de faţă a fost apreciat ca întemeiat şi a fost admis. Totodată, s-a modificat sentinţa şi, în rejudecare, s-a respins contestaţia formulată de debitoare şi s-a admis cererea creditoarei pentru deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995.

S-a trimis cauza Tribunalului Suceava – Secţia comercială şi de contencios administrativ, pentru continuarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.

C.A. Suceava, decizia nr. 695 din 11.11.2002