Prin sentinţa nr. 429 din 27.06.2001 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins contestaţia formulată de contestatoarea bancă în faliment, prin lichidator, în contradictoriu cu intimata societate în faliment, reprezentată de lichidator.
Pronunţând această soluţie, Tribunalul Buzău a reţinut că la data de 14.09.2000, prin încheierea dată în camera de consiliu, s-a dispus deschiderea procedurii de faliment formulată de creditoarea bancă, în contradictoriu cu debitoarea, fiind desemnat lichidator.
Cu ocazia inventarierii bunurilor din patrimoniul societăţii debitoare şi a întocmirii tabelului creditorilor, contestatoarea a fost înscrisă la poziţia 4 cu o creanţă chirografară, deoarece s-a reţinut că, chiar dacă ar fi existat contract de gaj încheiat cu debitoarea, acesta nu-i conferă un drept de creanţă privilegiat, întrucât bunul adus drept gaj nu există în patrimoniul debitoarei, existând în schimb un alt gater care nu face obiectul contractului.
împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Buzău a declarat recurs contestatoarea, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând modificarea sentinţei şi admiterea contestaţiei, în sensul de a se dispune înscrierea sa în tabelul creditorilor cu o creanţă privilegiată.
în susţinerea recursului, contestatoarea a arătat că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că dispariţia din patrimoniul debitoarei a bunului respectiv care a format obiectul contractului de gaj, transcris la Judecătoria Buzău, duce la schimbarea calităţii sale de creditor privilegiat în ceea ce priveşte îndestularea creanţei sale.
Analizând sentinţa pronunţată de instanţa de fond, prin prisma criticilor formulate de recurentă, având în vedere actele şi dispoziţiile legale în materie, Curtea a constatat că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
Din documentaţia depusă la dosarul de faliment de către creditoarea contestatoare rezultă că aceasta a acordat debitoarei prin contractul de împrumut din 28.01.1999 un credit de 240.000.000 lei, care a fost garantat cu contractul de garanţie mobiliară (de gaj) din 28.01.1999.
Prin contractul de gaj, debitoarea garanta creditul acordat cu un gater vertical, având valoarea de achiziţie de 314.160 lei.
Totodată, la dosar se află inventarul fondurilor fixe şi obiectelor de inventar privind societatea debitoare, din care rezultă că la data întocmirii acestuia, societatea avea în patrimoniu un gater care a format obiectul garanţiei, la o valoare estimată la acea dată de 553.747.600 lei.
Ca atare, rezultă că înscrierea recurentei pe tabelul creditorilor ca având o creanţă negarantată, ca un creditor chirografar, este greşită, deoarece contractul de garanţie mobiliară îi acordă un privilegiu în ceea priveşte îndestularea creanţei prin valorificarea bunului adus drept garanţie la acordarea creditului.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul con-testatoarei a fost admis, s-a admis contestaţia şi s-a dispus înscrierea recurentei în tabelul creditorilor cu o creanţă privilegiată.
C.A. Ploieşti, decizia nr. 147 din 4.02.2002
