Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, se prevede că procedura simplificată se aplică debitorilor aflaţi în stare de şi care se încadrează în una din categoriile prevăzute de aceste dispoziţii.
Secţia a II-a civilă, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 5688 din 5 decembrie 2012
Prin sentința nr. 657 din 28 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de deschidere a procedurii simplificate de insolvență, formulată de creditoarea DGFP Dâmbovița, împotriva debitoarei SC B.R. SRL.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că cererea creditoarei se referă în mod expres la deschiderea procedurii simplificate a insolvenței, în timp ce reprezentantul debitoarei care nu a contestat cererea dar a recunoscut starea de insolvență, precizează că este de acord cu deschiderea generală a procedurii de insolvență și cu reorganizarea acesteia în ceea ce privește creanța creditorului, aceasta deși nu a fost contestată de debitor în procedura insolvenței, se reține că debitoarea a contestat actul administrativ fiscal care conține această creanță și care este în curs de soluționare.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că procedura simplificată a insolvenței este o procedură specială diferită de procedura generală și care conține condiții speciale și limitativ prevăzute de Legea nr. 85/2006, pentru deschiderea acesteia cu efecte specifice care la rândul lor particularizează situația și efectele societății debitoare asupra căreia a fost deschisă o procedura simplificată.
Astfel în timp ce procedura generală este definită de art. 3 pct. 24 din Legea nr. 85/2006, ca fiind acea procedură prin care un debitor care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), fără a le îndeplini simultan și pe cele de la art. 1 alin. (2), intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului, în timp ce procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fiind dizolvată societatea fără posibilitatea propunerii unui plan de reorganizare.
Se reține prin sentință că în cauză creditoarea a solicitat deschiderea procedurii simplificate întrucât debitoarea nu figurează cu bunuri în patrimoniu, dar din analiza actelor depuse la dosar de către creditoare instanța a reținut că debitoarea deține în patrimoniu bunuri la stocul de marfă în sumă de 10913,59 lei, reprezentând mijloace de transport, respectiv autovehicule într-o avansată stare de degradare și neînmatriculate, fără însă a depune nicio dovadă cu privire la valoarea acestora, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile cerute în mod imperativ de art. 1 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic a apreciat că obligația instanței este de a se pronunța asupra obiectului cererii dedusă judecății care constituie garanția aplicării principiului disponibilității, consacrat prin art. 129 alin. (6) C.proc.civ., judecătorul neputând soluționa un litigiu decât pe baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării, principiul disponibilității cuprinzând în conținutul său prerogativa dreptului reclamantului de a determina limitele acțiunii. Or, în speță, creditoarea a solicitat deschiderea procedurii simplificate de insolvență și nu deschiderea procedurii generale cu care debitoarea s-a declarat de acord prin propunerea unui plan de reorganizare.
Pentru aceste considerente, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru deschiderea procedurii simplificate, iar creditoarea nu a solicitat deschiderea procedurii generale, tribunalul a respins cererea creditoarei de deschidere a procedurii simplificate de insolvență.
împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea DGFP Dâmbovița, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că sentința pronunțată este susceptibilă de următoarele critici:
Prin sentința recurată, s-a apreciat că nu este îndeplinită condiția prevăzută de Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, respectiv lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar creditoarea a solicitat deschiderea procedurii simplificate de insolvență.
învederează faptul că așa cum a arătat și prin cererea sa, sunt îndeplinite condițiile pentru intrarea în faliment a debitoarei, deoarece însăși debitoarea prin reprezentantul său legal a recunoscut starea de insolvență și conform documentelor atașate acțiunii, urmare a investigațiilor efectuate de către executorii fiscali, rezultă fără putință de tăgadă că societatea nu figurează cu bunuri în patrimoniu, așa cum rezultă din adresa Primăriei Târgoviște nr. 485/13 ianuarie 2012, Anexa nr. 4 la cererea de deschidere a procedurii, de asemenea în Anexa nr. 5 sunt adresele OCPI – Biroul de și Publicitate Imobiliară Dâmbovița, din care rezultă că societatea nu figurează cu bunuri imobile în patrimoniu.
De asemenea, arată recurenta, în Anexa nr. 8 este Raportul de Inspecție Fiscală F-DB nr. 46/18.01.2012, din care rezultă că societatea debitoare nu figurează cu bunuri în patrimoniu, reținându-se și concluziile expertului M.I. în sensul că activele societății sunt imposibil de verificat, singura variantă fiind de vânzare ca fier vechi și potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, dacă debitorul nu contestă starea de insolvență, judecătorul sindic este obligat să dea o sentință de deschidere a procedurii.
S-a solicitat admiterea recursului modificarea/casarea sentinței, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 25 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, se prevede că procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de legea insolvenței, prin care debitorul care îndeplinește condițiile la art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 50 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, se prevede că procedura simplificată prevăzută de lege se aplică debitorilor aflați în starea de insolvență, care se încadrează în una din următoarele categorii: lit. c) debitorii care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) și îndeplinesc una dintre următoarele condiții: 1) nu dețin nici un bun în patrimoniul lor.
Prin urmare, potrivit acestor dispoziții legale, procedura simplificată a insolvenței, este o procedură specială diferită de procedura generală și care conține condiții speciale și limitativ prevăzute de Legea nr. 85/2006, ori prin cererea formulată de recurenta creditoare DGFP și cu care a fost investită prima instanță, recurenta a solicitat declanșarea procedurii simplificate a insolvenței împotriva debitoarei SC B.R. SRL Târgoviște, deoarece debitoarea nu figurează cu bunuri în patrimoniu, astfel că a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenței în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 25, coroborat cu art. 1 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
Din actele depuse de recurentă și anexate la cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței față de debitoare, respectiv chiar din decizia de instituire a măsurilor asiguratorii, emisă de recurenta DGFP Dâmbovița la data de 17.01.2012, rezultă că potrivit balanței de verificare la data de 31.10.2011, societatea debitoare deține în patrimoniu bunuri la stocul de mărfuri în sumă de 10913,59 lei, reprezentând mijloace de transport, respectiv autovehicule aflate într-o avansată stare de degradare și neînmatriculate, fără însă a face dovada cu privire la valoarea acestor bunuri.
Prin urmare, chiar din actele depuse de recurentă la dosar, rezultă că în patrimoniul societății debitoare sunt bunuri, astfel că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art.3 pct. 25 coroborat cu art. 1 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, considerente pentru care în mod corect și legal instanța de fond a respins cererea de deschidere a procedurii simplificate de insolvență, împotriva societății debitoare SC B.R. SRL Târgoviște.
Acestea au fost considerentele pentru care recursul creditoarei DGFP Dâmbovița a fost respins ca nefondat.
