Proces verbal de punere în posesie asupra unei suprafeţe de teren. Conţinut. Nulitate


Procesul verbal prin care se atestă că s-a stabilit dreptul de proprietate reclamantului pentru o anumită suprafaţă de teren, nu reprezintă, prin conţinutul său, un act legal de punere în posesie a reclamantului, ci numai o recunoaştere cu privire la un drept deja prestabilit cu privire la acel teren.

(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 171/1994)

Prin cererea introdusă pe rolul acestei instanţe la data de 27.08.1993 şi înregistrată sub nr. 779/1993, reclamantul N.Ş.D.P. a chemat în judecată Comisia Locală a Fondului Funciar a comunei Răzvad, judeţul Dâmboviţa, şi pe pârâţii M.G., primar, E.G., viceprimar, şi A.C., delegat O.H.O.T. Dâmboviţa, solicitând să se constate nulitatea procesului verbal din 20.10.1992, executarea sentinţei civile definitive nr. 5.368/1992 pronunţată de Judecătoria Târgovişte, reconstituirea integrală a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 12.052 m.p., pe vechiul amplasament, atribuirea echivalentului în teren arabil pentru suprafaţa de 8.000 m.p., vie, confiscată părinţilor săi, obligarea pârâţilor la plata daunelor materiale în sumă de 827.000 lei, reprezentând prejudiciul actual pentru lipsa de folosinţă a suprafeţei de 2.500 m.p. şi la plata daunelor morale, constând în întârzierea în soluţionare a contestaţiei împotriva procesului verbal din 20.10.1992.

în motivarea cererii, se arată că procesul verbal de punere în posesie din 20.10.1992 a fost încheiat cu încălcarea dreptului său de proprietate, dobândit prin moştenire şi, respectiv, prin hotărârea civilă nr. 5.368/1992 a Judecătoriei Târgovişte, întrucât reclamantul nu şi-a dat consimţământul la deposedarea cu suprafaţa de 2.500 m.p., în fapt neefectuându-se nici o punere în posesie. Consideră că de această situaţie se fac răspunzători viceprimarul comunei Răzvad, E.G., şi A.C., delegat O.H.O.T., judeţul Dâmboviţa, care au refuzat măsurarea suprafeţei cuvenite şi punerea în posesie, determinându-1 pe reclamant să semneze acest proces verbal.

De asemenea, pârâtul M.G., primarul comunei Răzvad, a refuzat să răspundă contestaţiilor introduse împotriva acestui proces verbal şi să rezolve cererile adresate de reclamant cu privire la acordarea drepturilor de proprietate recunoscute de lege acestuia.

în dovedirea cererii s-au depus: copia cererii nr. 731/991, adresată primăriei, cu privire la reconstituire dreptului de proprietate a suprafeţei de 1,550 ha teren situat în comuna Gura Văii şi construcţiile aferente, precum şi a diferenţei de 1,205 ha; adresa O.H.O.T. Dâmboviţa nr. 1.641/1992, din care rezultă că suprafaţa de 0,65 ha, aparţinând defunctului P.C., a fost preluată în baza Decretului nr. 115/1959; copia certificatului eliberat de Arhivele Statului Târgovişte, prin care se atestă trecerea suprafeţei de teren de 12,78 ha, în baza Decretului nr. 115/1959, la G.A. Răzvad; copia certificatului eliberat de Administraţia Financiară sectorul 6, nr. 1.725/1968, din care rezultă că defunctul P.C. figurează în registrul agricol şi este impus pentru 0,32 ha teren şi 0,35 ha teren neproductiv, situate în comuna Voievozilor, judeţul Dâmboviţa; copia tranzacţiei încheiate între reclamant şi G.G.; copia adeverinţei eliberate de Comisia judeţului Dâmboviţa prin care s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,50 ha reclamantului; copia adeverinţei nr. 72/1991 a Comisiei pentru fondul funciar al comunei Răzvad; copia adresei nr. 1.281/1992 a Primăriei Răzvad, prin care se atestă că terenul numitului P.N.D. se află la I.A.S. Pucioasa, ferma Răzvad; copia deciziei nr. 4.165/1992, eliberată de comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care se atestă că reclamantul are drept la acţiuni în valoare de 98.409 lei pentru suprafaţa de 0,73 ha, aflat în administrarea Societăţii Comerciale Agroindustriale Târgovişte; copia procesului verbal încheiat la 20.10.1992, prin care se atestă dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafaţa de 10.138 m.p. şi măsura cedării suprafeţei de 2.500 m.p., numitului G.G.; copie de pe sentinţa civilă nr. 5.368/1992 a Judecătoriei Târgovişte; copia raportului de expertiză tehnică şi planul de situaţie; copia certificatului de moştenitor nr. 717/1990; copia memoriului adresat Comisiei Fondului Funciar al comunei Răzvad, pentru reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la 12.050 m.p.; adresa nr. 1.800/1993, eliberată de Consiliul Local Răzvad, prin care se atestă că s-a făcut punerea în posesie a reclamantului; copia cererii nr. 2.418/1993, adresată de reclamant Primăriei comunei Răzvad; copia cererii nr. 1.945/1993, adresată de reclamant Primăriei Răzvad; copia cererii nr. 2.036/1993, adresată de reclamant Primăriei Răzvad; copia interogatoriului adresat de reclamant Comisiei Comunale a Fondului Funciar.

La termenul din 20.10.1993, s-a dispus prin încheierea de şedinţă admiterea probei cu interogatoriu şi acte şi efectuarea unei adrese către Consiliul Local al comunei Răzvad, pentru a comunica instanţei actele care au stat la baza procesului verbal de punere în posesie, încheiat la 20.10.1992.

La 20.10.1993, s-a depus de către pârâtă o întâmpinare, prin care se arată că s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru terenul moştenit de la mama sa, de 3.450 m.p. şi diferenţa de 1.550 m.p., acordându-i-se 5.000 m.p., iar diferenţa până la 15.000 m.p. i-a fost acordată prin acţiuni la I.A.S. Se mai arată că prin sentinţa civilă nr. 5.368/1992, Judecătoria Târgovişte i-a reconstituit dreptul de proprietate pentru încă 5.138 m.p., celelalte cereri ale reclamantului nefiind întemeiate, şi, prin urmare, solicită respingerea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâţilor la daune morale şi materiale.

La întâmpinare s-au ataşat: procesul-verbal datat 30.10.1991, şi nu

20.10.1992, în copie xerox; copia sentinţei civile nr. 5.368/1990 a Judecătoriei Târgovişte; copia adresei nr.33.958/1993 a O.H.O.T. Dâmboviţa, prin care se face cunoscut de G.G. că suprafaţa de 12.983 m.p. de pe raza comunei Răzvad, ce a fost primită de acesta prin schimbul de teren încheiat cu Ministerul Agriculturii, a devenit proprietatea sa, prin transcrierea actului de schimb la Notariatul de stat al Judeţului Dâmboviţa; copia actului de schimb mai sus arătat; copia certificatului de moştenitor privind pe reclamant, şi schiţa locului; copia adresei nr. 1.641/1992, eliberată de O.H.O.T. Dâmboviţa; copia adresei nr. 4.072/1993 a Consiliului Local al comunei Răzvad; procura autentificată de Consiliul Local Răzvad pentru reprezentarea pârâţilor prin împuternicita P.V.; nota de probe solicitată de reclamant; copia sentinţei civile nr. 142/1994, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa; note de susţinere şi copia procesului verbal din

11.08.1993, depuse de pârâţi; copia adeverinţei nr. 10.001/1993; copia adeverinţei nr. 180/1991 privind stabilirea dreptului de proprietate reclamantului pentru suprafaţa totală de 0,550 ha; note depuse de Primăria comunei Răzvad.

Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată că reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza adeverinţei nr. 190/1.11.1991, pentru suprafaţa de 5.000 m.p., iar prin sentinţa civilă nr. 5.368/1992, Judecătoria Târgovişte a dispus reconstituirea dreptului de proprietate a reclamantului şi pentru suprafaţa de 5.138 m.p. teren arabil, situat în Valea Voievozilor, comuna Răzvad.

Prin această sentinţă civilă (rămasă definitivă) se reţine că petiţionarul a făcut dovada dreptului său de proprietate pentru suprafaţa de 10.138 m.p., ce s-a stabilit prin expertiza ordonată în cauză, care a constatat că acest teren nu se află în posesia vreunui I.A.S..

Prin urmare, procesul verbal încheiat la 20.10.1992, prin care se atestă că s-a stabilit dreptul de proprietate reclamantului pentru suprafaţa de 10.138 m.p. şi s-a convenit să se măsoare numitului G.G. din terenul reclamantului o suprafaţă de 2.500 m.p., prin conţinutul său, nu reprezintă un act legal de punere în posesie a reclamantului, aşa cum se susţine de către pârâţi, ci numai o recunoaştere a unui drept deja prestabilit cu privire la terenul de 10.138 m.p. Meii mult, măsura menţionată la pct. 2 al acestui proces verbal (ce ar urma să se pună în aplicare în viitor, ca urmare a unei tranzacţii intervenite între reclamant şi numitul G.G.) este nelegală, astfel că acest act nu reprezintă în sine un proces verbal de punere în posesie pentru terenul recunoscut reclamantului şi nu va constitui un act pentru întocmirea fişei de proprietate, neîndeplinind condiţiile legale, motiv pentru care se va dispune anularea sa cu privire la capătul de cerere având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 12.052 m.p.

Tribunalul constată că acţiunea este întemeiată în parte, întrucât, prin adeverinţa de stabilire a dreptului de proprietate eliberată reclamantului pentru 0,5 ha şi prin sentinţa civilă nr. 5.368/1992 a Judecătoriei Târgovişte i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 10.138 m.p.

Pentru diferenţa de teren pretinsă de reclamant şi atribuirea altor categorii de terenuri, respectiv suprafaţa de 8.000 m.p. vie, reclamantul are calea unei acţiuni civile îndreptată la judecătoria în raza căreia se află terenurile pretinse, conform art. 11 alin. 8 din Legea nr. 18/1991.

Aceeaşi situaţie o are şi cererea sa cu privire la suprafaţa de 2.500 m.p., pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate anterior cererii cu care este învestit tribunalul.

în consecinţă, acţiunea reclamantului va fi admisă în parte, în sensul că va obliga Comisia Locală a Fondului Funciar comuna Răzvad, judeţul Dâmboviţa la punerea în posesie a reclamantului pentru suprafaţa de teren de 10.138 m.p., conform adeverinţei de proprietate nr. 180/1991 şi a sentinţei civile nr. 5.368/1992 a Judecătoriei Târgovişte.

Se va anula procesul verbal din 30.10.1993 şi se vor respinge capetele de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate a suprafeţei de teren de 2500 m.p., şi respectiv, 8.000 m.p.

Cu privire la obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor solicitate, în sumă de 827.000 lei, şi respectiv, a daunelor morale, tribunalul constată că ,cererea reclamantului este neîntemeiată, întrucât daunele materiale de 827.000 lei sunt raportate la lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 2.500 m.p., pentru care s-a respins reclamantului cererea, iar daunele morale solicitate pentru întârzierea în rezolvarea contestaţiei la procesul verbal din 20.10.1992, potrivit art. 15 din Legea nr. 29/1990, i se vor putea acorda reclamantului după termenul de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în caz de neexecutare a acesteia.

Prin urmare, se va respinge capătul de cerere având ca obiect acordarea despăgubirilor civile, ca nefondate.