RĂSPUNDERE CIVILĂ DELICTUALĂ. ACŢIUNE ÎN REGRES FORMULATĂ DE ASIGURĂTOR. MOMENTUL ÎNCEPERII CURGERII TERMENULUI DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ. Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.


În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data de 31.07. 2006, orele 23,30, pârâtul C.P., în calitate de angajat al pârâtei S.C.”P.” S.R.L., în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Solenza, proprietatea acesteia, fără a avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente auto, nu s-a asigurat corespunzător la schimbarea benzii de deplasare, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia Logan care circula regulamentar în aceeaşi direcţie. Evenimentul a fost cercetat de către I.P.J. Teleorman, Serviciul Poliţiei Rutiere care a încheiat procesul verbal sera AX nr. 074731/01.08. 2006, stabilindu-se culpa exclusivă a pârâtului C.P.

A mai arătat reclamanta că în baza poliţei de CASCO încheiată cu proprietarul autoturismului, a despăgubit asiguratul S.C.” I. Leasing „ I.F.N. cu suma de 11.720, 64 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor, menţionând că la data de 07.11. 2007 a formulat prima acţiune în pretenţii împotriva administratorilor S.C.”P.” S.R.L. în vederea obligării pârâtei la plata despăgubirilor, soluţionată prin sentinţa civilă nr. 55/2008, în sensul respingerii acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 998, art. 1000 alin. 1,3 Cod civil, legea 136/1995, legea 32/2000, O.G. nr. 9/2000.

În susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri : nota de calcul dobânda legală potrivit O.G. nr. 9/2000 invitaţie la conciliere nr. 573/2009, sentinţa civilă nr. 55/2008 pronunţată de Judecătoria Alexandria, invitaţie la conciliere nr. 405/2007, invitaţia la conciliere nr. 807/2007, O.P./12.09. 2006, C.I. D.M.I., deviz estimativ nr. 355/2006 cerere de despăgubire nr. 957/2006, factura fiscală nr. 3519009/2006, chitanţa nr. 5271140/2006, autorizaţie seria AX nr. 0686650/2006, cerere de despăgubire nr. 12682/2006, certificat de înmatriculare BO1117382, poliţa de asigurare-reasigurare nr. A 306103/2006, proces verbal de contravenţie seria AX nr. 074731/2006 încheiat de I.P.J. Teleorman – Serviciul Poliţiei Rutiere, înştiinţare din data de 03.08. 2006.

La data de 29.09.2009, pârâta S.C.”P.” S.R.L. a formulat întâmpinare la acţiunea reclamantei, prin care a invocat excepţia prescripţiei, solicitând respingerea acţiunii ca fiind prescris dreptul la acţiune.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că dreptul la acţiune al reclamantei este prescris în raport de prevederile art. 1 alin. 1 şi art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.

A mai arătat pârâta că în cazul acţiunii în răspundere civilă delictuală prescripţia începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea sau la expirarea termenului prevăzut de lege. Or, persoana păgubită a cunoscut atât paguba cât şi cel care răspunde de ea, odată cu întocmirea procesului verbal de contravenţie.

Cum reclamanta a depus prezenta acţiune la instanţă la data de 31.08.2009 iar dreptul la acţiune al acesteia s-a prescris la data de 01.08.2009, urmează ca acţiunea acesteia să fie respinsă constatându-se prescris dreptul la acţiune.

Totodată pârâta, prin apărător a invocat excepţia prematurităţii introducerii acţiunii, pentru neîndeplinirea procedurii concilierii directe, prevăzută de art. 7201 Cod procedură civilă.

Examinând mijloacele de probă aflate la dosar, sub aspectul excepţiilor invocate, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii formulării acţiunii, se reţine că potrivit art. 7201 Cod procedură civilă, în procesele în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere cu cealaltă parte, în care scop va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit prevederilor legale sus-menţionate, rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce şi a punctului de vedere a fiecărei părţi referitoare la obiectul litigiului, înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile, se anexează la cererea de chemare în judecată.

Natura cauzei prezente este comercială, aşa cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, prin Decizia nr. XXIII din 19.03.2007, în sensul că natura juridică a acţiunii în regres exercitată de asigurător împotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este comercială şi nu civilă.

În cauză, având în vedere adresele nr. 405/16.02.2007, nr. 807/19.04.2007 şi nr. 573/30.03.2009, prin care reclamanta a invitat pârâţii la sediul acesteia în vederea soluţionării pe cale amiabilă a litigiului, se apreciază că procedura prealabilă a concilierii directe prevăzută de art. 7201 Cod procedură civilă a fost îndeplinită în cauză, astfel că excepţia prematurităţii introducerii acţiunii va fi respinsă ca nefondată.

Prin acţiunea care face obiectul prezentei cauze reclamanta S.C.” G. Asigurări” S.A. a chemat în judecată pe pârâţii S.C.”P.” S.R.L. şi C.P. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceştia să fie obligaţi în solidar să-i plătească suma de 11.720, 64 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat, dobânda legală în sumă de 3.306, 83 lei şi cheltuieli de judecată, motivat de faptul că la data de 31.07. 2006, pârâtul C.P., în calitate de angajat al pârâtei, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu, proprietatea acesteia, fără a avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente auto, nu s-a asigurat corespunzător la schimbarea benzii de deplasare, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia Logan care circula regulamentar în aceeaşi direcţie. Evenimentul a fost cercetat de către I.P.J. Teleorman, Serviciul Poliţiei Rutiere care a încheiat procesul verbal sera AX nr. 074731/01.08. 2006, stabilindu-se culpa exclusivă a pârâtului C.P. În baza poliţei de asigurare CASCO încheiată cu proprietarul pentru autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare TR-44-YLB , a despăgubit asiguratul S.C.” I. Leasing „ I.F.N. cu suma de 11.720, 64 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor.

Temeiul în drept invocat de reclamantă şi cum rezultă şi din dezvoltarea motivelor este art. 998 Cod civil, respectiv răspunderea civilă delictuală.

Potrivit art. 8 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea.

Din cuprinsul procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria AX nr. 074731 din 01.08.2006 rezultă că la data de 31.07.2006 a avut loc un accident pe raza municipiului Alexandria, în care au fost implicate două autoturisme, respectiv autoturismul Dacia Solenza şi autoturismul Dacia Logan, ambele suferind avarii. S-a stabilit că culpa în producerea accidentului a avut-o pârâtul C.P., deoarece acesta în timp ce conducea autoturismul Dacia Solenza, pe strada Bucureşti, pe banda 1, nu s-a asigurat corespunzător la schimbarea benzii de circulaţie şi a intrat în coliziune cu autoturismul Dacia Logan care circula regulamentar pe banda 2, în aceeaşi direcţie de mers. Pârâtul nu avea la data producerii accidentului încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă.

Autoturismul Dacia Logan, implicat în accident era proprietatea S.C. I. Leasing S.A., având încheiată poliţă privind asigurarea autovehiculelor valabilă pentru perioada 10.06.2006 – 09.07.2008 la A. S.A ( în prezent S.C. G.ASIGURĂRI S.A., reclamantă în cauza de faţă), motiv pentru care proprietarul a înştiinţat societatea de asigurare la data de 03.08.2006 cu privire la producerea evenimentului, solicitând despăgubiri care au fost plătite cu OP nr. 10875 din 12.09.2006.

Astfel se reţine, aşa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 12 din dosar, numit înştiinţare, că reclamanta, în calitate de asigurator a luat cunoştinţă de pagubă şi de cel care răspunde de ea la data de 03.08.2006, la acestea făcând referire menţiunile înscrise în cuprinsul înştiinţării. Mai mult decât atât, aceasta a cunoscut şi cuantumul pagubei la data de 07.08.2006, prin cererea de despăgubire formulată de proprietarul autoturismului asigurat, înregistrată sub nr.957/07.08.2006, la care a fost anexat devizul nr. 355 din 04.08.2006 întocmit de S.C. C. S.R.L.

Cum reclamanta a luat cunoştinţă de cuantumul pagubei la data de 07.08.2006, cunoscând despre existenţa pagubei şi persoana care răspunde de producerea acesteia din data de 03.08.2009, iar acţiunea a fost depusă şi înregistrată la instanţă la data de 02 septembrie 2009, în raport de dispoziţiile art. 8, art. 1 alin. 1 şi art. 3 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958 se apreciază că dreptul la acţiune al reclamantei cu privire la pretenţiile invocate prin acţiune este prescris, împlinindu-se termenul de prescripţie de trei ani, înainte de promovarea acţiunii.

În consecinţă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţi este întemeiată, urmând a fi admisă şi se va dispune respingerea acţiunii, constatându-se prescris dreptul material la acţiune al reclamantei.

În baza art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului C.P. suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată.