Răspunderea administratorului. Nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la ţinerea evidenţelor contabile


Legea nr. 64/1995, art. 137

Faptele prevăzute de art. 137 din Legea nr. 64/1995 trebuie să fi produs încetarea plăţilor sau să fi constituit numai o condiţie favorabilă pentru producerea încetării plăţilor. Simpla reprezentare a faptului că, prin săvârşirea unei fapte din cele enumerate de lege, se prejudiciază societatea şi creditorii, prin producerea sau numai condiţionarea stării de încetare de plăţi, este suficientă pentru antrenarea răspunderii.

Decizia nr. 309/R din 22 iunie 2006 – F.L.

Prin sentinţa civilă nr. 327/13.04.2006 a Tribunalului Braşov s-a respins cererea creditoarei D.G.F.P. împotriva pârâtei V.E. având ca obiect atragerea răspunderii în baza Legii nr. 64/1995.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele considerente:

în tabelul definitiv al creanţelor declarate împotriva averii debitoarei S.C. „Ş” S.R.L. este înscrisă şi creanţa reclamantei din această cauză în valoare de 13.034 RON.

în valoarea totală a creanţelor declarate de creditoarea D.G.F.P. Braşov împotriva averii debitoarei S.C. „Ş” S.R.L. este inclusă şi suma de 11.500 RON reprezentând amenzi aplicate prin procesele-verbale de constatare a contravenţiei nr. 71373/27.08.2004 şi 58504/7.05.2004. Aceste procese-verbale conţin menţiunea că „nu este semnat de contravenient pentru că nu este de faţă”.

Scrisorile recomandate prin care s-a încercat comunicarea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei au fost restituite de poştă, fără confirmare de primire.

Reclamanta nu a făcut dovada comunicării către contravenientă a înştiinţării de plată, conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările ulterioare. Nefiind comunicat procesul-verbal de constatare a contravenţiei, în termenul prevăzut la art. 25 din O.G. nr. 2/2003 şi având în vedere faptul că acest act constatator a fost încheiat în lipsa contravenientei, se reţine că nu s-au respectat regulile procedurale care asigură exercitarea dreptului contravenientei de a se apăra.

Conform art. 137 alin. (8) din O.G. nr. 92/2003, republicată, organul de va restitui emitentului titlul executoriu, neînsoţit de dovada comunicării.

în temeiul acestor dispoziţii legale procesul verbal de constatare a contravenţiei sus-menţionat, necomunicat contravenientului în termenul prevăzut de lege, nu poate fi un titlu executoriu opozabil acestuia, în acest circumstanţe nu se poate stabili răspunderea pârâtei pentru obligarea S.C. „Ş” S.R.L. la plata amenzilor aplicate prin acele procese-verbale. Pentru aceste motive nu poate fi admis capătul cererii reclamantei privind stabilirea răspunderii pârâtei pentru obligarea S.C. „Ş” S.R.L. la plata amenzilor, chiar dacă a fost înscrisă valoarea amenzilor în tabelul creanţelor declarate în dosarul de faliment, fără verificarea admisibilităţii pretenţiilor creditoarei, deoarece procedurile de comunicare a cererii şi de citare au fost îndeplinite prin afişare la sediul debitoarei.

Din nota de prezentare ataşată la cererea reclamantei pentru deschiderea procedurii de împotriva debitoarei S.C. „Ş” S.R.L. rezultă că aceasta nu a depus la organul fiscal situaţiile financiare şi bilanţul contabil.

Nu s-a dovedit ascunderea sau folosirea în interes propriu de către pârâtă a vreunui bun al acestei societăţi, nefiind întrunite condiţiile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995, republicată pentru a se stabili răspunderea sa.

în aceste circumstanţe se reţine că nu sunt dovedite de reclamantă faptele ilicite cauzatoare de prejudicii pe care susţine că le-ar di săvârşit pârâta.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea D.G.F.P. solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii.

Recursul este fondat.

Aşa cum rezultă din raportul lichidatorului judiciar, pârâta în calitate de administrator al debitoarei nu a ţinut contabilitatea în conformitate cu prevederile legale, faptă ce se încadrează în dispoziţiile art. 137 lit. d) din Legea nr. 64/1995.

Antrenarea răspunderii în temeiul legal mai sus indicat presupune existenţa unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor care constă în imposibilitatea încasării creanţelor scadente din cauza ajungerii debitorului în încetare de plăţi. Simpla stare de încetare de plăţi constituie un prejudiciu pentru creditori.

Faptele prevăzute de art. 137 din Legea nr. 64/1995, trebuie să fi produs încetarea plăţilor sau să fi constituit numai o condiţie favorabilă pentru producerea încetării plăţilor.

Simpla reprezentare a faptului că, prin săvârşirea unei fapte din cele enumerate de lege, se prejudiciază societatea şi creditorii, prin producerea sau numai condiţionarea stării de încetare de plăţi, este suficientă pentru antrenarea răspunderii.

în speţă sunt întrunite condiţiile răspunderii administratorului prevăzute de art. 137 lit. d) din Legea nr. 64/1995, respectiv lipsa evidenţelor contabile indică o administrare frauduloasă a averii, contribuind la ajungerea debitoarei în stare de insolvenţă, cu consecinţa prejudicierii creditoarei D.G.P.F. Braşov, care nu – şi mai poate recupera creanţa în sumă de 13.034,52 RON (130.345.287 ROL).

Susţinerile instanţei de fond referitoare la necomunicarea proceselor-verbale de contravenţie nu se analizează în cadrul acţiunii în răspunderea administratorului, ci cu ocazia deschiderii procedurii şi a verificării creanţelor.

Dispoziţiile art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995 nu au fost invocate de creditoare în acţiunea sa.

Faţă de considerentele mai sus arătate, în baza art. 304 pct. 9

C. proc. civ., Curtea a admis recursul declarat de creditoarea D.G.F.P. Covasna împotriva sentinţei judecătorului-sindic, care a fost modificată în sensul admiterii acţiunii.