Deşi prin efectul dispoziţiilor art. 78 din Legea nr. 64/1995, s-a ridicat automat dreptul administratorului debitorului de a administra bunurile şi de a dispune de ele, pe data deschiderii procedurii, întrucât debitorul nu şi-a declarat, în condiţiile prevăzute de alin.(1) lit. f) al art. 26, intenţia de reorganizare, administratorul a dispus, în interes personal, continuarea activităţii care ducea în mod vădit, societatea la încetarea de plăti, fiind aplicabile dispoziţiile art. 124 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 64/1995.
Faptul că, pe parcursul anilor (1998-2003), administratorul a efectuat plăţi către creditori, în ordinea şi în cuantumul corespunzător propriei aprecieri, nu înlătură răspunderea acestuia faţă de creditori, (art. 78, 124 alin. (1) din Legea nr. 64/1995)
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 2105 din 25 noiembrie 2003
Prin sentinţa civilă nr. 2084 din 3 septembrie 2003, pronunţată de judecătorul-sindic în dosar nr. 1786/2003 al Tribunalului Maramureş, în procedura falimentului debitorului S.C. Ofmar S.R.L. Sighetu Marmaţiei, s-a admis sesizarea creditorului Administraţia Finanţelor Publice Sighetu Marmaţiei şi a fost obligat O.L., administratorul debitorului să suporte pasivul rămas nerecuperat din averea debitorului în sumă de 332.982.167 lei. Totodată s-a respins cererea aceluiaşi creditor
contra fostului lichidator judiciar M.T. pentru răspundere solidară cu administratorul.
Judecătorul-sindic a reţinut în esenţă că a rămas nerecuperat din averea debitorului un pasiv de peste 300.000.000 lei pentru care poate fi răspunzător administratorul debitorului în temeiul prevederilor art. 124 din Legea nr. 64/1995 deoarece a continuat activitatea comercială cu societatea aflată în procedură de faliment în folosul personal sau în folosul altor persoane.
împotriva acestei sentinte a declarat recurs administratorul
O.L..
în motivarea recursului se susţine că administratorul nu poate fi răspunzător în temeiul prevederilor art. 124 din Legea nr. 64/1995 deoarece după deschiderea procedurii a fost lăsat să-şi administreze averea timp de mai mulţi ani, din 1998 şi până în anul 2001 când au mai intervenit în procedură alţi doi creditori dar nici atunci nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea, aşa încât el a făcut plăţi către mai mulţi creditori pe parcursul procedurii şi nu poate fi obligat să răspundă pentru pasivul rămas nerecuperat.
Administraţia Finanţelor Publice Sighetu Marmaţiei şi S.C. Panificaţia S.A. Sighetu Marmaţiei, în calitate de creditori prin întâmpinările depuse la dosar, şi creditorul Credit Bank S.A. Sucursala Maramureş prin concluziile avocatului prezentate în şedinţa publică au cerut respingerea recursului.
Examinând recursul, curtea de apel constată că este nefondat.
în speţă, la cererea creditorului Credit Bank S.A. Sucursala Baia Mare prin încheierea din 21 decembrie 1998 pronunţată în dos. nr. 4703/1998, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului faţă de S.C. Ofmar S.R.L. Sighetu Marmaţiei avându-l ca administrator şi asociat unic pe O.L. Abia la 30 noiembrie 1999, după un an de la deschiderea procedurii, a fost desemnat lichidatorul judiciar, dar acesta nu şi-a intrat în atribuţii, astfel că administratorul O.L. şi-a exercitat nestingherit atribuţiile. Ulterior au intervenit în procedură şi alţi creditori, dar administratorul debitorului nu a fost dezinvestit din dreptul de a-şi administra averea.
Prin efectul dispoziţiilor art. 78 din Legea nr. 64/1995 s-a ridicat automat dreptul administratorului debitorului de a administra bunurile din avere şi de a dispune de ele, pe data
deschiderii procedurii, întrucât debitorul nu şi-a declarat, în condiţiile art. 26 alin.(1) lit.f), intenţia de reorganizare. Cu toate acestea administratorul O.L. a dispus în interes personal, continuarea activităţii care ducea în mod vădit societatea la încetare de plăţi, faptă prevăzută de art. 124 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995, având drept consecinţă dreptul judecătorului- sindic de a dispune ca partea din pasivul societăţii rămasă neacoperită din averea debitorului să fie suportată de administrator, împrejurarea că pe parcursul anilor, din 1998 şi până în prezent, administratorul a efectuat plăţi către creditori, în ordinea şi în cuantumul corespunzător propriei aprecieri, nu înlătură răspunderea acestuia în temeiul normei legale menţionate mai sus.
în consecinţă, recursul este nefondat şi va fi respins în baza art. 312 alin.(1) C.pr.civ. (Judecător Ion Turcu)
