Realizarea publicităţii prin ORC, condiţii: Cererea adresată judecătorului delegat pentru a se înregistra menţiunile privind modificarea administratorii societăţii trebuie însoţită de înscrisurile prevăzute expres în normele metodologice de aplicare a Leg


Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de administrativ şi fiscal

Prin încheierea comercială nr. 29636, pronunţată la data de 30 noiembrie 2006, în dosarul nr. 69938/2006 al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj s-a admis cererea formulată de petentul K.M. şi s-a dispus înscrierea în a menţiunii privind retragerea administratorilor B.A., B.M.,

D.A.R., N.V., M.F., K.M. numirea noilor administratori în persoana numiţilor V.V.A.,

O.A., B.F.M., modificări prevăzute în actul adiţional din data de 13.11.2006 care are la bază hotărârea adunării generale ordinare a acţionarilor SC A.G.I. SA din 31.10.2006; s-a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României , Partea a IV-a, a actului adiţional cu dare de dată certă nr. 245 din data de 13 noiembrie 2006.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, petenţii B.A.,

B.M. şi N.V. solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de autorizare a modificării actului constitutiv în temeiul hotărârii

Adunării ordinare a acţionarilor SC A.G.I. SA, din data de 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 3564/10 noiembrie 2006, partea a IV-a.

În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală întrucât judecătorul delegat a autorizat înregistrarea actului constitutiva SC A.G.I. SA fără a verifica îndeplinirea condiţiilor minime de formă prevăzute de lege pentru actele a căror menţionare în Registru se solicita. S-a susţinut, că hotărârile în cauză nu sunt ştampilate cu ştampila societăţii care le-a „adoptat” ci poartă ştampila SC T.T.A. SRL, acţionar al A.G.I. Sa.

Analizând recursul declarat de către recurenţii B.A., B.M. şi N.V. prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art. 304 şi 3041 C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel, iar conform art. art. 37 din Legea nr. 31/1990, republicată, controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de justiţie printr-un judecător delegat.

Se poate observa la o examinare sumară a textului amintit anterior că legiuitorul a stabilit că ceea ce trebuie să examineze judecătorul delegat, în fapt şi în drept, este legalitatea unor acte juridice şi respectiv a faptelor juridice ce stau la baza unor cereri de înmatriculare sau de efectuare a unei menţiuni, în sens larg a noţiunii, şi nu operaţiunile tehnico-administrativ pe care trebuie să le realizeze oficiul registrului comerţului prin angajaţii săi.

În esenţă, în cadrul unei astfel de proceduri, judecătorul delegat analizează condiţiile de legalitate în care se efectuează o anumită înmatriculare sau menţiune şi efectele prejudiciante ale acestora în raport cu diverse persoane interesate. Controlul judecătorului delegat asupra legalităţii actelor şi faptelor pe care legea le stabileşte că sunt supuse înregistrării în registrul comerţului, este un control specializat şi limitat doar la problema dacă, prin prisma cerinţelor legale, actele sau faptele pot sau nu pot fi înregistrate; altfel spus, acest control se referă exclusiv la problemele privind legalitatea cererilor de înmatriculare a diferitelor tipuri de comercianţi supuşi obligaţiei de înmatriculare, a cererilor de menţiuni precum şi a cererilor de radiere necontencioasă fiind exclus dreptul judecătorului delegat de a analiza aspectele de oportunitate.

Astfel, este de principiu că, atunci când judecătorul delegat este sesizat cu o cerere de înregistrare a menţiunii privind modificarea actelor constitutive ale societăţii în baza unei hotărâri a adunării generale a asociaţilor unei nu se poate refuza efectuarea acestei menţiuni motivat de faptul că această hotărâre este nulă sau anulabilă întrucât calea pentru desfiinţarea efectelor acesteia este acţiunea în anulare şi deci aceste motive nu pot constitui temei pentru respingerea cererii de înscriere a menţiunii, susţinerile contrare ale recurenţilor fiind nefondate.

Se poate observa că, în speţă, cererea formulată de către petent vizează înscrierea menţiunii privind modificarea actelor constitutive ale societăţii în baza unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor astfel că judecătorul delegat trebuie să verifice legalitatea acestei cereri respectiv dacă cererea întruneşte cerinţele de legalitate pentru a fi înscrisă în registru respectiv dacă acest act – hotărârea adunării generale a acţionarilor – există, dacă este un act supus înscrierii, poate fi înscris iar cererea formulată provine de la persoana îndreptăţită.

Probele existente la dosar relevă cu caracter unitar împrejurarea că cererea petentului nu întruneşte toate aceste exigenţe de legalitate. Astfel, s-a solicitat înscrierea unei menţiuni care vizează modificarea actelor constitutive ale societăţii privind revocarea administratorilor şi desemnarea noilor administratori, modificări adoptate ca urmare a unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.

Analizând înscrisurile care au stat la baza pronunţării hotărârii de către judecătorul delegat – comunicate de către ORC Cluj, potrivit adresei cu nr. 15132 din data de 20.12.2006 – se constată că atât procesul verbal al şedinţelor adunării generale ordinare şi extraordinare a acţionarilor SC A.G.I. SA cât şi hotărârea adoptată nu cuprinde semnătura acesteia respectiv ştampila societăţii pentru a putea statua că reprezintă cu certitudine voinţa socială. De asemenea, deşi prin aceste hotărâri se susţine că s-a hotărât modificarea administratorilor societăţii nu au fost depuse înscrisurile prevăzute expres în Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 26/1990 prin art. 32 alin. 2 lit. b, art. 59 alin. 3 şi art. 62 alin. 1 respectiv declaraţiile pe proprie răspundere ale noilor administratori.

Se constată aşadar că cererea formulată nu îndeplineşte condiţiile de legalitate necesare pentru ca menţiunea să fie efectuată în registrul comerţului astfel că hotărârea pronunţată de către judecătorul delegat apare ca fiind nelegală.

Nici o altă dispoziţie legală existentă în Legea nr. 31/1990 sau în Legea nr.26/1990 precum şi în Normele metodologice de aplicarea a acestora nu prevede obligativitatea depunerii altor înscrisuri pentru efectuarea menţiunii privind modificarea actelor constitutive ale societăţii în temeiul hotărârii adunării generale a acţionarilor petentei. Împrejurarea că ulterior adoptării hotărârii şi efectuarea modificărilor actelor constitutive, hotărârea adunării generale a acţionarilor societăţii a fost supusă cenzurii instanţei de judecată nu poate prezenta relevanţă juridică în speţă întrucât toate aceste elemente ulterioare pot constitui doar temei al unei acţiuni pentru radierea menţiunii grefată pe dispoziţiile art. 25 din Legea nr.26/1990.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de recurent ca fiind fondat iar în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ. îl va admite, va modifica în întregime hotărârea recurată în sensul că, în baza prevederilor legale amintite mai sus, va respinge cererea formulată de petent.