Decretul nr. 167/1958. art. 7 alin. (2), art. 16 alin. (1)
C. civ., art. 1204-1206
Contractul de vânzare-cumpărare internaţională a generat în patrimoniul reclamantei vânzătoare dreptul subiectiv civil pur şi simplu de a solicita pârâtei cumpărătoare executarea obligaţiei de plată a preţului bunurilor cumpărate. Operând în ipoteza dreptului subiectiv civil pur şi simplu, se aplică regula instituită de art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, potrivit cărcia „în obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului, precum şi în acelea al căror termen de nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept”. în speţă, data naşterii raportului de drept coincide cu însăşi data încheierii contractului de vânzare-cumpărare internaţională, anume data de 25 mai 1999.
Prin urmare, chiar dacă acţiunea arbitrală a fost înregistrată la 9 decembric 2005, dreptul la acţiune al reclamantei nu este prescris, deoarece pârâta nu arc în vedere faptul că la data de 10 februarie 2004, printr-o adresă Iară număr, a adus la cunoştinţa reclamantei că la data de 9 februarie 2004 a efectuat plata sumei de 10.000 dolari SUA dintr-un total de 37.653 dolari SUA. urmând ca restul de 17.643 dolari SUA să fie achitat până la sfârşitul lunii februarie 2004. iar alt rest de plată în cuantum de 10.000 dolari SUA să fie achitat până la sfârşitul lunii martie 2004.
Or. achitarea de către pârâta cumpărătoare a sumei de 10.000 dolari SUA la data de 9 februarie 2004 echivalează cu recunoaşterea de către aceasta din urmă a dreptului subiectiv al reclamantei vânzătoare de a solicita executarea obligaţiei de plată a preţului, iar această recunoaştere i-a fost opusă în conformitate cu dispoziţiile art. 1204-1206 C. civ. Potrivit art. 16 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia constituie un caz legal de întrerupere a prescripţiei extinctivc – instituţie de drept material. Pc calc de consecinţă, un nou termen de prescripţie a început să curgă de la data recunoaşterii datoriei, respectiv din data de 9 februarie 2004.
Dc asemenea, este irclevantă susţinerea pârâtei în sensul că întreruperea legală a termenului general de prescripţie de trei ani nu poate opera, întrucât recunoaşterea debitului
a fost efectuată ulterior datei la carc a expirat termenul iniţial de prescripţie. Niciun text din Decretul nr. 167/1958 nu condiţionează incidenţa instituţiei întreruperii termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune de efectuarea întreruperii în interiorul respectivului termen general de prescripţie. în condiţiile în care acţiunea arbitrală a fost introdusă la data de 9 decembrie 2005. conform dispoziţiilor art. 16 alin. (I) din Decretul nr. 167/1958, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune dea solicita plata preţului bunurilor livrate nu a putut fi primită.
în consecinţă. Tribunalul arbitral a dispus respingerea ei.
Sentinţa arbitrală nr. 28 din 22 februarie 2007
