În motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca la începutului anului 2007, SC L SRL – în calitate de tragator – a eliberat în favoarea SC S SRL – ca beneficiar – 4 file Cec în suma totala de 85.587,66 lei, cu scadenta la 19, 20, 30 iunie 2007 si respectiv 05 iulie 2007.
În cadrul raporturilor comerciale dintre parti, reclamanta a platit pârâtei prin administratorul sau, P, cea mai mare parte a banilor aratati mai sus, în numerar, urmând ca administratorul pârâtei sa-i restituie filele Cec aratate mai sus.
Societatea pârâta, fara sa utilizeze la scadenta filele cec încredintate, nu numai ca nu le-a prezentat la BCR Oltenita la plata, dar nici nu le-a restituit reclamantei, ci, la peste un an de la scadenta lor a înteles sa lucreze cu stiinta în paguba reclamantei, încredintându-le executorului judecatoresc Ene Alexandru, în vederea executarii silite.
Acest lucru a fost facut cu buna stiinta de catre administratorii societatii pârâte, întrucât acestia cunosteau ca filele cec neutilizate pentru plata la scadenta devin nule de drept, ele nemaifiind valabile în fata trasului BCR Oltenita dupa data scadentei.
Fata de situatia de fapt aratata, reclamanta a invocat nulitatea absoluta a titlurilor executorii-filele Cec în discutie pentru încalcarea prevederilor legale.
Contestatoarea a învederat instantei ca din cuprinsul titlurilor executorii a fiecarei file Cec rezulta ca pârâta nu a îndeplinit niciuna din conditiile stipulate în art. 43 alin. 1 a Legii Cecului nr. 59/1934, în sensul ca nu a facut dovada prezentarii în termen util, respectiv la termenul scadentei din 19, 20, 30 iunie si 05 iulie 2007 la BCR Oltenita ca unitate bancara trasa, nu a facut dovada refuzului reclamantei de plata nici prin protest, nici prin declaratia trasului BCR datata si scrisa pe Cec cuprinzând ziua când a fost prezentat si nici printr-o confirmare oficiala a unei case de compensatii care sa arate ca filele Cec în discutie ar fi fost aduse spre compensare în termen util dar nu au fost platite.
Ca în aceste conditii, utilizarea filelor cec de catre pârâta ca titluri executorii s-a facut în mod abuziv, cu încalcarea cerintelor imperative ale art. 43 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, fapt care atrage nulitatea lor absoluta iar pârâta, ca posesoare a lor, a lucrat cu stiinta în paguba reclamantei conform art. 23 din Legea Cecului nr. 59/1934.
În sprijinul cererii sale, contestatoarea a depus un set de înscrisuri.
La ultimul termen de judecata din data de 17.12.2008, contestatoarea a formulat si depus la dosar o cerere completatoare prin care a solicitat si suspendarea provizorie a executarii silite începute în BEJ Ene Alexandru în dosarul de executare 386/2008 si, totodata, sa se dispuna prin sentinta ce va fi pronuntata, suspendarea popririi dispuse de catre executorul judecatoresc pâna la solutionarea prezentei cauze.
Prin sentinta civila nr. 3033/17.12.2008, Judecatoria Oltenita a respins contestatia la executare, dar si cererea completatoare, aceasta din urma ca fiind tardiva.
Prin decizia civila nr. 346/R/18.03.2009, Tribunalul Calarasi a admis recursul declarat de contestatoarea SC L SRL, a casat sentinta civila nr. 3033/17.12.2008 si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, cu motivarea ca sentinta civila atacata nu cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care au fost înlaturate cererile partii, fiind nerespectate, astfel, dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., ceea ce face ca hotarârea sa fie nelegala si trebuie desfiintata.
Mai mult, desi în speta cererea introductiva s-a întemeiat pe dispozitiile Legii nr. 59/1934 (Legea cecului), instanta de fond a solutionat cauza prin prisma dispozitiilor Codului de procedura civila.
Dupa casarea cu trimiterea spre rejudecare, cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Oltenita sub nr.1285/269/2009, la data de 8.04.2009.
La termenul din 9.06.2009, contestatoarea SC L SRL, prin reprezentantul ei legal, P, a solicitat amânarea cauzei pentru a-si angaja aparator, precum si citarea intimatului Biroul Executorului Judecatoresc Ene Alexandru si a tertilor popriti BCR Centrala, BRD – Ag. Oltenita, Piraeus Bank- Ag. Oltenita, Banca Carpatica- Ag. Oltenita, AFP Oltenita, CEC Bank- Ag. Oltenita, Banca Transilvania- Ag. Oltenita, Bancpost- Ag. Oltenita si Raiffeisen Bank- Ag. Oltenita.
La dosar au fost depuse împuterniciri si copii din dosarul de executare silita nr. 386/2008.
Tertul poprit AFPM Oltenita a depus întâmpinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, cu motivarea ca agentii economici, persoane fizice sau juridice, nu au conturi deschise la Administratia Finantelor Publice. În situatia in care aceasta societate figureaza cu conturi deschise la Trezoreria Oltenita, aceasta ar putea avea calitatea de tert poprit, exceptie care a fost respinsa la termenul din 30.06.2009, dupa ce a fost pusa în discutia contestatoarei, prin avocat.
La acelasi termen, instanta, exercitându-si rolul activ si pentru a evita pronuntarea unei sentinte susceptibile de a fi casata cu trimitere spre rejudecare, a pus in vedere contestatoarei, prin reprezentantul legal, sa-si precizeze cererea si temeiul juridic al acesteia.
Dupa o anume oscilare, care este consemnata în practicaua sentintei, contestatoarea, prin avocat ales, a precizat ca a formulat o contestatie la executare întemeiata pe dispoz. art. 399 si urm. C.pr.civ. si art. 43 alin. 1 pct. 1, 2 si 3 din Legea 59/1934, iar nu o actiune in constatarea nulitatii absolute sau o actiune in anulare.
De asemenea, contestatoarea a precizat ca renunta la cererea de suspendare a executarii silite, in conditiile in care nu are posibilitati financiare sa achite cautiunea de 10 %.
În cauza, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Solutionând cauza prin sentinta civila nr.1313/30.06.2009, Judecatoria Oltenita a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea S.C. L S.R.L. în contradictoriu cu intimatii S.C. S S.R.L., Birou Judecatoresc Ene Alexandru, si tertii popriti B.C.R. Centrala, B.R.D. Ag. Oltenita, Piraeus Bank Ag. Oltenita, Banca Carpatica Ag. Oltenita, C.E.C. Bank Ag. Oltenita, Banca Transilvania Ag. Oltenita, Bancpost Ag. Oltenita, Raiffeisen Bank Ag. Oltenita si A.F.P. Oltenita.
A respins capatul de cerere privind suspendarea executarii silite.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a avut în vedere actele dosarului, retinând în fapt ca intimata SC S SRL a încheiat cu contestatoarea contractul de vânzare-cumparare nr. 41/17.05.2007, prin care contestatoarea a cumparat cereale de la intimata, pentru care au fost emise 4 facturi aflate în copie la filele 32-35 din dosarul civil nr. 3724/269/2008.
În vederea achitarii pretului cerealelor achizitionate de la intimata SC S SRL, contestatoarea a emis 4 file cec care au fost investite cu formula si pentru care împotriva contestatoarei s-a început executarea silita în vederea recuperarii sumei totale de 84.397,66 lei, la care se adauga cheltuieli de executare în dosarul de executare silita nr. 386/2008.
În dosarul de executare silita, executorul a dispus si înfiintarea popririi la mai multe banci si, în cele din urma, intimata a reusit sa recupereze de la contestatoare suma de 29.593,25 lei conform procesului-verbal din 25.06.2009 încheiat de executorul judecatoresc Ene Alexandru.
Natura juridica a cererii formulate de contestatoare este în mod evident cea a unei contestatii la executare si nicidecum a unei actiuni în constatarea nulitatii absolute a celor 4 cecuri ori a unei actiuni în anularea acestora. Chiar daca contestatoarea se prevaleaza de dispozitiile art. 43 alin. 1 din Legea 59/1934, instanta nu poate retine incidenta în cauza a acestui articol si, în consecinta, drept cauza de nulitate absoluta a celor 4 cecuri, constând în aceea ca nu a facut dovada prezentarii, în termen util, respectiv la termenele scadente din 19, 20, 30.06. si 5.07.2007 a celor 4 cecuri, la BCR Oltenita si nici dovada refuzului ei de plata a acestor cecuri, prin protest ori prin declaratia scrisa a trasului BCR, datata si scrisa pe cec, sau prin confirmare oficiala a unei case de compensatii care sa arate ca filele cec în discutie ar fi fost aduse spre compensare în termen util, dar nu au fost platite întrucât art. 43 reglementeaza o actiune de regres a posesorului cecului împotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati.
Or, contestatoarea nu are în nici un caz calitatea de posesor al cecului ca sa se poata prevala de art. 43 alin. 1, dimpotriva posesorul cecului este intimata SC S SRL.
Chiar si în ipoteza în care, în cauza dedusa judecatii, ar fi fost vorba de o actiune de regres exercitata de posesorul cecului, nu s-ar fi putut retine ca temei juridic al cauzei de nulitate absoluta a celor 4 cecuri ori chiar de anulare a celor 4 file cec dispozitiile art. 43, întrucât o cauza de nulitate absoluta trebuie sa fie concomitenta cu emiterea celor 4 file cec, pe de o parte, iar pe de alta parte, chiar daca nu au fost respectate dispozitiile art. 43 alin. 1, posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a facut protestul ori constatarea‚ echivalenta protestului, astfel cum prevede alin. 2 al aceluiasi articol.
Fiind vorba de o contestatie la executare, sunt incidente dispozitiile art. 399 si urm. C.pr.civ.
Faptul ca contestatoarea a formulat, initial, o cerere intitulata în constatarea nulitatii absolute a celor 4 cecuri, pe care a completat-o cu cererea de suspendare provizorie a executarii silite, pentru ca în recurs sa precizeze ca este vorba, în principal, de o actiune în constatarea nulitatii absolute, iar dupa casarea cu trimitere spre rejudecare a precizat ca a formulat o contestatie la executare, reprezinta un tertip din partea contestatoarei, prin care urmareste sa-si rezerve posibilitati de a critica sentinta ce se va pronunta si, în final si de a tergiversa solutionarea cauzei în interesul sau, stiind ca nu are câstig de cauza, întrucât contestatoarea nu a înteles sa achite pretul cerealelor achizitionate si nici nu a facut o dovada în acest sens, astfel cum a mentionat în cererea initiala de chemare în judecata, cu exceptia sumei recuperate de intimata, pe cale de executare silita.
Instanta a avut în vedere si faptul ca contestatoarea nu a înteles sa achite cautiunea de 10% din suma contestata, pe capatul de cerere privind suspendarea executarii silite.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs în termen legal contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs se arata ca a formulat contestatie la executare prin care a solicitat anularea titlului executoriu, învederând în drept art.399 Cpc. În continuare precizeaza ca actiunea lor a privit o opozitie la executare.
1.Se arata ca hotarârea a fost data fara ca BCR Centrala sa fie citata conform legii, fiind citata BCR Sucursala Oltenita.
2.Desi instanta le-a pus în vedere sa faca dovada achitarii debitului, a procedat la judecarea cauzei fara a mai administra aceasta proba.
3.Se mai arata în cadrul actiunii lor – contestatie la executare în baza art.404 al.1 Cpc în mod gresit instanta nu a anulat titlurile executorii si executarea deoarece creditoarea nu a introdus filele CEC la banca spre plata si nu a facut dovada refuzului de plata, desi aveau disponibil în cont.
Instanta a apreciat în mod gresit ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.43 al.1 din Legea 59/1934.
Solicita admiterea recursului, modificarea sentintei si anularea titlurilor executorii si a executarii însesi.
În recurs, debitoarea a depus doua facturi si concluzii scrise, a precizat ca din punctul sau de vedere, conform sustinerilor din practica, a achitat debitul dar nu poate face dovada cu acte.
Creditoarea nu s-a prezentat în instanta si nici nu a depus întâmpinare.
Tribunalul, în raport de actele si lucrarile dosarului, în baza art.312 Cpc, urmeaza a respinge recursul pe urmatoarele considerente:
La cererea judecatorului, la fond, contestatoarea debitoare a precizat obiectul actiunii sale – contestatie la executare în baza art.399 Cpc.
În recurs si chiar si la fond, debitoarea face totusi vorbire si de opozitia la executare.
Însa opozitia la executare nu trebuie confundata cu contestatia la executare.
Prin opozitia la plata, debitorul, prin invocarea exceptiilor contra pretentiilor creditorului, formulata prin somatia la executare, tinde la invalidarea titlului sau a raportului juridic dintre el si creditor.
Contestatia la executare, cale de atac specifica fazei executarii silite, pusa tot la îndemâna debitorului, tine de respectarea conditiilor formale a procedurii de executare.
Prin urmare, opozitia la executare si contestatia la executare sunt doua institutii juridice total diferite cu temeiuri de drept diferite.
Debitoarea, de asemenea face vorbire când de anularea, când de nulitatea titlurilor executorii, de asemenea doua institutii juridice total diferite.
Cât priveste motivele de recurs:
Primele doua motive sunt neîntemeiate deoarece debitoarea nu poate invoca lipsa procedurii de citare cu o alta parte din proces, decât daca dovedeste prejudicierea sa prin aceasta procedura de citare viciata, aspect nedovedit în cauza (art.105 al.1 Cpc). S-ar fi prezumat vicierea sa daca necitarea o privea pe ea însasi.
În alta ordine de idei, executarea se poate face de buna voie sau pe calea executarii silite, alegerea apartinând creditorului, sub riscurile prevazute de lege. În cauza, însa, debitorul nu a facut nici dovada existentei disponibilului în banca si nici nu a dovedit care este prejudiciul ce i s-a adus prin pornirea directa a executarii silite.
Pornirea directa a executarii silite, fara a se depune titlurile în banca spre decontarea sumelor, nu conduce la nulitatea CEC-urilor, deoarece nulitatea priveste alte aspecte si nu pe cele privind procedura executarii.
Nici al treilea motiv nu este întemeiat deoarece desi se invoca faptul ca la fond i s-a admis proba pentru a dovedi plata debitului, nici în recurs nu a putut face o astfel de dovada.
În cauza, asa dupa cum si-a precizat actiunea debitoarea, nu poate fi vorba de o invalidare a titlului, constatându-se nulitatea acestuia. Iar în cadrul contestatiei la executare nu s-a facut dovada încalcarii procedurii formale prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.
Fiind vorba despre o contestatie la executare si nu opozitie la executare, judecatoria corect a retinut ca în cauza nu sunt aplicabile dispozitiile Legii 59/1934.
Nici aspectul invocat în baza art.404 (1) Cpc privind anularea titlului nu este incident deoarece motivele invocate, conform celor aratate, nu pot conduce la aceasta concluzie.
